Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AstronomieBiofizicaBiologieBotanicaCartiChimieCopii
Educatie civicaFabule ghicitoriFizicaGramaticaJocLiteratura romanaLogica
MatematicaPoeziiPsihologie psihiatrieSociologie


Sociologia ca stiinta - Aparitia sociologiei ca stiinta

Sociologie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Devianta
VIOLENTA IN FAMILIE
MANIPULARE
Locul metodei biografice in sociologia contemporana
Politia de Proximitate
LEGEA PARALELISMULUI SOCIOLOGIC
METODE SI TEHNICI DE CERCETARE SOCIOLOGICA
Banii vorbesc? in casnicie
PREZENTAREA - POARTA VIETII SOCIALE
FAMILIA DEZORGANIZATA


Sociologia ca stiinta

1. Aparitia sociologiei ca stiinta.



Sociologia este una dintre stiintele care au aparut relativ tarziu in istoria culturii ca raspuns epistemic la existenta multor probleme de natura sociala , economica, politica si intelectuala, avand ca si conditii istorice de aparitie revolutia franceza, moment in care s-a inlaturat reperul central al omenirii –credinta in divinitate, in locul acestei credinte punandu-se aceea a credintei in ratiunea umana.

Cei mai multi dintre istoricii sociologiei considera ca fondatorul ei ar fi ganditorul francez A. Comte (1798-1857), prin lucrarea Curs de filosofie pozitiva, desi este exprimata si opinia potrivit careia cei care au pus bazele stiintifice ar fi Th. Hobbes (1588-1679) in lucrarea Leviathan (1651), Montesquieu (1689-1755), in lucrarea Despre spiritul legilor (1748).

Daca anterior nu existase stiinta sociologica, aceasta nu inseamna ca problemele specifice ei nu interesau pe oameni, “caci realitatea trece inaintea stiintei si viata e mai puternica decat gandirea noastra; ea ne constrange, ne impune si chiar fara voie ne sileste sa ne indreptam atentia

asupra ei” . Pana la “momentul A. Comte”, problematica ce urma a fi redistribuita sociologiei fusese abordata in maniera pur speculativa de filosofia sociala, filosofia istoriei sau de stiinte sociale.

A. Comte este cel care foloseste pentru prima oara termenul de sociologie cu intelesul de stiinta a fenomenelor vietii sociale, in lucrarea Curs de filosofie pozitiva (vol. IV, lectia a 47-a), carte aparuta in 1839.

Provenita dintr-o insotire curioasa a unui termen latin - socius (tovaras, asociat) cu altul din limba greaca - logos (stiinta, teorie), noua formulare trebuia sa o inlocuiasca pe cea veche de “fizica sociala”, folosita in linii mari pentru acelasi registru de probleme. Totusi, A. Comte nu este considerat fondatorul sociologiei ca stiinta numai pentru faptul de a fi atribuit noul nume, ci si pentru preocuparile lui de a evidentia domeniul de studiu al noii stiinte, locul detinut de ea in clasificarea stiintelor, raporturile dintre aspectele statice si cele dinamice din societate s.a.m.d.

Initial, A.Comte a desemnat studiile lui despre societate prin denumirea de “fizica sociala”, pe care a preluat-o de la magistrul sau S. Simon. Deoarece acest termen era folosit concomitent si de belgianul Quételet pentru a desemna utilizarea metodei statistice in cercetarea faptelor sociale, Comte decide: ”consider ca trebuie sa indraznesc a folosi de acum inainte acest termen nou (sociologie- n.n.), echivalent expresiei mai vechi de fizica sociala, pentru a putea arata printr-un singur nume aceasta parte complementara filosofiei… care se refera la studiul pozitiv al totalitatii legilor fundamentale proprii fenomenelor sociale”

Prin urmare, pentru Comte, fenomenele sociale pot fi cunoscute cu ajutorul filosofiei (iar “legea celor trei stadii” enuntata de el dovedeste aceasta) dar, mai ales, cu ajutorul sociologiei care desfasoara un demers de cunoastere a legilor ce guverneaza functionalitatea sociala, urmarind rezultatele raporturilor dintre real si himeric, util si ceea ce este de prisos, siguranta si nedumerire, constructiv si metafizic, relativ si absolut*. Ca specific sociologia are, potrivit fondatorului ei, orientarea spre real, constructiv, sigur, precis, relativ, eficient- adica spre ceea ce este concret si reprezentativ in cadrul societatii. Printre modelele propuse de el este si statistica sociala definita ca un conglomerat de constante sociale prin care surprindem dinamica sociala. El a propus o morala pozitiva –altruismul in locul egoismului, societatea putand sa fie planificata, dirijata rational. Elaboreaza legea celor 3 stadii de evolutie a societatii umane atat la nivel intelectual cat si la nivel material. La nivel intelectual descrie stadiul teolologic,stadiul metafizic,stadiul pozitivist stiintific, iar la nivel material descrie stadiul militar, stadiul legal, stadiul industrial.

Termenul de sociologie, care in acceptiunea cea mai generala inseamna “stiinta despre societate” sau “stiinta despre viata sociala”, a fost combatut vehement, insa fara succes: J. St. Mill (1803-1873) spunea despre el ca este “o barbarie”, propunand in schimb denumirile de Caracteriologie si Etologie. In anul 1910, Ostwald incerca sa impuna pentru desemnarea aceleiasi stiinte despre societate conceptul de “Culturologie”.

Spectacolul vietii sociale din prima jumatate a secolului al XIX-lea, inspiratia din experienta stiintelor naturii precum si creatiile antecedente din domeniul stiintelor despre om si societate (teoriile ganditorilor: Platon, Aristotel, J.J. Rousseau, Th. Hobbes, Montesquieu, S. Simon s.a.) au “fuzionat” pentru a propulsa noua stiinta sociala - sociologia.

Pentru unii teoreticieni, sociologia este nascuta din revolutia industriala care aduce in prim-plan fenomene sociale noi sau radicalizeaza altele mai vechi. Multe aspecte ale societatii precum supraproductia, marile descoperiri stiintifice, somajul, suprapopulatia, intensificarea urbanizarii, cresterea numarului miscarilor revolutionare, criminalitatea, alienarea etc. necesitau o abordare de pe pozitii stiintifice. Explicatiile filosofante - oricat ar fi fost ele de subtile, interesante, surprinzatoare - nu se mai dovedeau a fi eficiente in viata practica.



Dezvoltarea sociologiei in Europa

Intre anii 1880-1890 Sociologia incepe sa fie recunoscuta ca disciplina stiintifica. In Franta Emil Durkheim(1858-1917) ,realizeaza primul studiu concret de sociologie Sinuciderea (1897) demonstrand practic transmiterea examinarii socialului in campul filosofiei sociale in cel al cercetarii concrete. Incepe de altfel sa fondeze cu adevarat prima scoala de sociologie , incepand sa predea aceasta materie la universitati din Bordeaux si Paris.

Ideea fundamentala a gandirii sale :mediul social fasoneaza comportamentul indivizilor aproape in intregime. Deasupra si dincolo de individ sunt structurile sociale, fapte sociale ce trebuie tratate ca “lucruri”, fenomene sociale explicate prin fapte sociale.

Datorita ideilor sale despre menttinerea societatii ca un intreg el este considerat precursor al curentului structural –functionalist.

In Germania Max Weber (1864-1920) este considerat intemeietorul sociologiei moderne. El considera ca faptele sociale pot fi abordate prin intermediul motivelor care determina un actor social sa actioneze sau sa nu actioneze la un moment dat. Lucrarea sa celebra-Etica protestanta si spiritul capitalismului (1904-1905) in care subliniaza ca ideile sunt anumite contexte si secvente istorice nu efecte si cauze ale unor schimbari sociale esentiale (ex. capitalismul este in principal produsul unei noi etici religioase-protestantismul).

In Marea Britanie sociologia s-a dezvoltat inainte de 1960 infiintandu-se la Londra Scoala Economica, in care se predau idei despre interesul larg al evolutiei pe scara sociala si schimbarile care au avut loc in cadrul societatii. Ei sunt aceia care se ghideaza dupa ideile lui Karl Marx care este

considerat intemeietorul materialismului dialectic si istoric. Teoria lui sociala se bazeaza pe dialectica. Preluind ideea lui Hegel a afirmat ca teza genereaza antiteza si se naste ceva nou –sinteza. El subliniaza rolul materiei si al elementelor materiale in viata sociala. Principiul fundamental ce sta la baza omenirii a fost lupta de clasa intre clasa dominanta si cea dominata. Scopul final al evolutiei istorice este aparitia societatii fara clase.

In Romania, Achim Mihu este cel care a definit sociologia astfel “sociologia este in mod esential studiul explicativ si comprehensiv al realitatii sociale precum si unor fenomene si procese ale acestei realitati in legaturile lor multiple, variate si complexe cu intregul”.

Dezvoltarea sociologiei in SUA

Sociologii americani si-au concentrat studiul pe problemele sociale particulare-crima, divortul, problemele maritale si aculturatiile imigrantilor. Un centru de studiere a sociologiei functiona inainte de cel de-al doilea razboi mondial la Universitatea din Chicago.

George Herbert Mead, care s-a format la scoala germana a scris despre problemele sinelui, societatii in actiunile si interactiunile dintre oameni. Aceasta abordare a fost cunoscuta mai tarziu ca interactionism simbolic      , studiat mai pe larg de microsociologie si psihologie sociala.



P. Andrei- Probleme de sociologie, Editura Casei Scoalelor, Bucuresti, 1927, p. 8

A. Comte- Cours de philosophie positive, vol. IV, 1908, p. 185.

barbarie”, propunand in schimb denumirile de Caracteriologie si Etologie.

.Idem-Discurs asupra spiritului pozitiv ( trad. romaneasca de P.Zosin),Bucuresti,1913,pp.60-82






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2218
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site