Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

BUGETELE LOCALE

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




BUGETELE LOCALE

1. Consideratii generale privind bugetele locale

Finantele publice locale reprezinta acele fonduri banesti de interes public local (limitate teritorial la nivelul unitatilor administrativ teritoriale), care – ca si cele centrale – se formeaza si intrebuinteaza prin intermediul unor procedee si mijloace specifice, financiare. In conditiile economiei libere, de piata, in majoritatea statelor lumii bugetele locale reprezinta componenta principala a finantelor publice locale, intrucat ele sunt – in fapt – principala parghie de realizare a autonomiei locale a unitatilor administrativ-teritoriale, mijlocul sau modalitatea prin care se obtin veniturile necesare acoperirii cheltuielilor publice locale.





Regimul finantelor publice locale este reglementat prin Ordonanta de urgenta nr. 45/2003 privind finantele publice locale. Potrivit art.1, actul normativ invocat stabileste „principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice locale, precum si responsabilitatile autoritatilor administratiei publice locale si ale institutiilor publice implicate in domeniul finantelor publice locale”.

OUG nr.45/2003, defineste notiunea de „unitati administrativ-teritoriale” ca fiind „comunele, orasele, municipiile, sectoarele municipiului Bucuresti, judetele si municipiul Bucuresti”, iar Legea Fundamentala a tarii enumera expres si limitativ unitatile administrativ-teritoriale, persoanele juridice de drept public - comunele, orasele (dintre care unele pot fi declarate municipii) si judetele, (deci nu si subdiviziunile unitatilor administrativ-teritoriale), iar potrivit n Constitutiei, „bugetul public national cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat si bugetele locale ale comunelor, ale oraselor si ale judetelor”.

Bugetele locale sunt bugetele comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucuresti, judetelor si municipiului Bucuresti.

Principiilor care guverneaza existenta bugetelor locale, sunt: universalitatea, publicitatea, unicitatea, unitatea monetara, echilibrul, anualitatea si specialitatea bugetara.

In privinta procesului bugetar local, se impun cateva referiri la ordonatorii de credite, mai exact la persoanele fizice care au aceasta calitate. Astfel, calitatea de ordonatori de credite este stabilita de lege, dupa cum urmeaza: ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sunt presedintii consiliilor judetene, primarul general al municipiului Bucuresti si ceilalti primari; sunt ordonatori secundari sau tertiari de credite conducatorii institutiilor publice cu personalitate juridica, carora li se aloca fonduri de la bugetele locale, bugetele imprumuturilor externe si interne sau bugetele fondurilor externe nerambursabile.

Pe baza scrisorii-cadru a Ministerului Finantelor Publice si a informatiilor provenite de la ordonatorii de credite care au obligatia de a efectua transferuri catre bugetele locale in anul urmator (informatii cu privire la cuantumul acestor transferuri), ordonatorii principali de credite intocmesc proiectele bugetelor locale, pe care le transmit directiilor generale ale finantelor publice (si mai departe, Ministerului Finantelor Publice). Proiectele bugetelor locale trebuiesc definitivate in termen de 15 zile de la data publicarii legii bugetului de stat in Monitorul Oficial, tinand cont de veniturile si transferurile consolidabile provenite din bugetul de stat (art.35 alin.2 si 3).

Bugetele locale astfel intocmite vor fi aduse la cunostiinta locuitorilor din unitatea administrativ-teritoriala in cauza, prin publicare in presa locala sau prin afisare la sediul consiliului local. Locuitorii au la dispozitie un termen de 15 zile pentru a formula contestatii privind proiectul de buget.

Proiectul bugetului local si eventualele contestatii se supun dezbaterii consiliului local, consiliului judetean sau Consiliului General al municipiului Bucuresti, dupa caz.

Pentru aprobarea proiectului de buget este necesara intrunirea unei majoritati absolute a consilierilor, conform Legii nr.215/2001.

Anterior aprobarii proiectului de buget se realizeaza aprobarea nivelului taxelor si impozitelor locale pentru anul urmator, adica a celor mai importante venituri ale bugetelor locale. In principiu, potrivit prevederilor Codului fiscal, pentru anul 2005 nivelul impozitelor si taxelor locale trebuie stabilit in termen de 45 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial a hotararii Guvernului privind actualizarea nivelului taxelor si impozitelor locale in functie de rata inflatiei. Momentul in care sunt stabilite taxele si impozitele locale prezinta importanta, intrucat el influenteaza in mod evident momentul dezbaterii si adoptarii bugetului local, ale carui venituri estimate se bazeaza tocmai pe sumele provenite din aceste surse, iar neadoptarea bugetului local in termen de 45 de zile de la data publicarii legii bugetului de stat da dreptul directiilor generale ale finantelor publice sa sisteze alimentarea bugetelor locale cu cote si sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat si cu transferuri consolidabile, pana la adoptarea bugetelor locale.

Solutionarea eventualelor contestatii formulate de locuitori trebuie sa fie si ea facuta inainte de adoptarea bugetului, individual, prin hotarare a consiliului local sau judetean, pentru fiecare contestatie in parte. Potrivit art.51 din Constitutia Romaniei, dreptul de petitionare este un drept fundamental, iar in cazul in care acest drept este exercitat, autoritatile publice au obligatia de a raspunde petitiilor astfel formulate. Prin urmare, nu s-ar putea sustine ca adoptarea bugetului in sine reprezinta un mod de solutionare a contestatiei, contestatarul urmand sa aprecieze prin lecturarea dispozitiilor bugetare daca cererea sa a fost solutionata si mai ales in ce mod.

Cat priveste creditele bugetare, acestea pot fi folosite prin deschideri de credite efectuate de ordonatorii principali de credite ai acestora. Deschiderile de credite bugetare pentru transferurile de la bugetul de stat sau de la alte bugete catre bugetele locale se efectueaza astfel:

- de catre Ministerul Finantelor Publice, prin directiile generale ale finantelor publice, in cazul transferurilor de la bugetul de stat pentru investitii finantate din imprumuturi externe, dar la a caror realizare participa si Guvernul;



- de catre ceilalti ordonatori principali de credite de la nivel central, in cazul transferurilor pentru finantarea unor programe de dezvoltare sau sociale .

Creditele bugetare anulate pentru neutilizare se fac venituri la fondul de rezerva bugetara aflat la dispozitia consiliului local, consiliului judetean sau Consiliului General al municipiului Bucuresti .

Potrivit legii, „consiliile locale, consiliile judetene si Consiliul General pot aproba contractarea sau garantarea de imprumuturi publice interne sau externe, pe termen scurt, mediu sau lung”. Imprumutul public este o forma extraordinara de venit public la care se poate recurge doar pentru realizarea de investitii publice de interes local sau pentru refinantarea datoriei publice locale. De asemenea, colectivitatile locale pot beneficia de subimprumuturi acordate de Guvern, din imprumuturile contractate de acesta pentru realizarea proiectelor si programelor de importanta prioritara pentru Romania.

Contractarea sau garantarea imprumuturilor publice interne sau externe de catre autoritatile administratiei publice locale se face cu majoritate calificata de doua treimi din numarul consilierilor in functie si numai cu avizul Comisiei de Autorizare a Imprumuturilor Locale

Imprumuturile publice astfel contractate sau garantate genereaza datoria publica locala, definita ca „totalitatea obligatiilor financiare interne si externe ale autoritatilor administratiei publice locale, la un moment dat, provenind din imprumuturi contractate direct sau garantate de acestea de pe pietele financiare”.

Formele imprumutului public local – in consecinta a datoriei publice - sunt titlurile de valoare, imprumuturile de la societati bancare sau de la alte institutii de credit, sau garantarea de catre consiliile locale, consiliile judetene sau consiliul general a unor imprumuturi contractate de agentii economici si serviciile publice din unitatea administrativ-teritoriala respectiva. Garantarea unor asemenea imprumuturi se face cu veniturile bugetelor locale. Contractarea sau garantarea unor imprumuturi este insa limitata: daca totalul datoriilor anuale scadente insumeaza 20% din veniturile estimate ale colectivitatii locale, accesul la imprumuturi sau garantarea imprumuturilor sunt interzise, cu exceptia cazurilor in care o lege speciala permite acest lucru.

In cazurile in care autoritatea administratiei publice locale nu isi ramburseaza toate obligatiile de plata pe termen scurt pana la sfarsitul anului bugetar in care au fost angajate imprumuturile sau daca, la un anumit moment pe durata anului bugetar, datoriile pe termen scurt ale autoritatii administratiei publice locale depasesc limita stabilita de 5% din veniturile estimate a fi incasate pe durata anului bugetar in care s-a contractat imprumutul, Curtea de Conturi poate efectua verificari exceptionale si va impune autoritatilor administratiei publice locale intocmirea unui plan de redresare, prin care se obliga la restabilirea echilibrului bugetar in termen de 12 luni. In cadrul acestui plan, Ministerul Finantelor Publice poate acorda autoritatilor administratiei publice locale imprumuturi cu dobanda din disponibilitatile contului general al trezoreriei statului. Pe durata implementarii planului de redresare autoritatile administratiei publice locale sunt obligate sa informeze lunar Curtea de Conturi si directiile generale ale finantelor publice cu privire la masurile aplicate.

Executia bugetelor unitatilor administrativ-teritoriale este supusa controlului efectuat de catre Directiile generale ale finantelor publice judetene, Camerele de Conturi judetene si de Consiliile locale judetene.

2. Veniturile si cheltuielile bugetelor locale

Cea mai mare pondere a veniturilor unitatilor administrativ teritoriale provene din impozite si taxe locale. Astfel, in urma modificarilor Codui fiscal  prin Legea nr.494/2004, a fost inlaturata limita in cadrul careia consiliile locale, consiliile judetene si consiliul general puteau majora impozitele si taxele locale. Actual, autoritatile locale stabileasc cuantumul impozitelor si taxelor locale in conformitate cu necesitatile proprii.

Cotele defalcate din impozitul pe venit platit la bugetul de stat, reprezinta alta sursa importanta de venituri a bugetelor locale, la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale. Astfel, in fiecare luna, in termen de 5 zile de la incheierea lunii in care s-a platit impozitul pe venit, se aloca bugetelor locale:

- o cota de 36% la bugetele locale ale comunelor, oraselor si municipiilor, pe teritoriul carora isi desfasoara activitatea platitorii de impozite;

- o cota de 10% la bugetul propriu al judetului;

- o cota de 17% intr-un cont distinct, deschis pe seama consiliului judetean pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetului (art. 28 alin.1 din OUG nr.45/2003).

Veniturile bugetelor locale se pot constitui si din anumite transferuri consolidabile provenite de la bugetul de stat, transferuri destinate unor proiecte comune ale autoritatilor administratiei publice locale si Guvernului, finantate din imprumuturi externe sau unor programe de dezvoltare sau sociale, de interes national, judetean sau local.

Privitor la cheltuielile cuprinse in bugetele locale, legiuitorul a acordat o atentie speciala cheltuielilor pentru investitii publice locale. Asemenea cheltuieli pot fi angajate numai in baza unui program de investitii publice actualizat anual la nivelul fiecarei unitati administrativ-teritoriale si cuprins intr-o anexa la bugetul local. Aprobarea acestor programe de investitii (care de regula se intind pe mai multi ani) se face de consiliile locale, consiliile judetene sau consiliul general, dupa caz, urmand ca in fiecare an sa fie cuprinse in bugetele locale cheltuielile necesare, potrivit graficului de executie si graficului de finantare pentru fiecare program in parte.



* Categorii de venituri ale bugetelor locale:

Veniturile cuprinse in bugetele locale sunt formate din:

- venituri provenind din unele impozite si taxe locale reglementate de Codul fiscal;

- venituri din alte taxe locale sau din taxele speciale stabilite de consiliile judetene;

- venituri din taxe judiciare de timbru, taxe de timbru si taxe extrajudiciare de timbru;

- venituri din taxe pentru eliberarea de licente si autorizatii de functionare;

- venituri din impozitul pe profit incasat de la regiile autonome si societatile comerciale de sub autoritatea consiliilor judetene;

- varsaminte din profitul net al regiilor autonome de sub autoritatea consiliilor judetene;

- venituri din concesionarea si inchirierea bunurilor care fac parte din domeniul public sau privat al judetelor;

- venituri din vanzarea unor bunuri apartinand domeniului privat al judetelor;

- venituri din valorificarea bunurilor confiscate, din amenzi si alte sanctiuni;

- cote defalcate din impozitul pe venit;

- cote defalcate din alte venituri ale bugetului de stat;

- subventii primite de la bugetul de stat si de la alte bugete;

- sponsorizari si donatii acceptate potrivit legii, etc.

* Categorii de cheltuieli ale bugetelor locale.

Cheltuielile cuprinse in bugetelelocale sunt:

- cheltuieli pentru invatamant;

- cheltuieli pentru finantarea unor institutii si actiuni sanitare;

- cheltuieli pentru finantarea bibliotecilor publice judetene;

- cheltuieli destinate asistentei sociale (asistenta sociala in caz de invaliditati, sustinerea serviciilor publice specializate pentru protectia copilului etc.);

- cheltuieli pentru finantarea caselor de cultura si a caminelor culturale;

- cheltuieli destinate asistentei sociale (centre de ingrijire si asistenta, cantine de ajutor social, etc.);

- cheltuieli pentru servicii publice, dezvoltare publica si locuinte (constructie de locuinte, intretinerea si repararea strazilor, iluminat, etc.)

- cheltuieli pentru agricultura si silvicultura;

- cheltuieli pentru drumuri judetene si sustinerea aviatiei civile;

- cheltuieli pentru sustinerea programelor de dezvoltare regionala etc.

- cheltuieli pentru finantarea caselor de cultura si a caminelor culturale;

- cheltuieli destinate asistentei sociale (centre de ingrijire si asistenta, cantine de ajutor social, etc.);

- cheltuieli pentru servicii publice, dezvoltare publica si locuinte (constructie de locuinte, intretinerea si repararea strazilor, iluminat, salubritate, intretinere parcuri publice, etc.);etc.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 572
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site