Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


Statistica

BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic



BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE DE STAT

Elemente de analiza



  • Conceptul de buget al asigurarilor sociale de stat;
  • Venituri atrase si cheltuieli realizate prin intermediul bugetului asigurarilor sociale de stat;
  • Procesul bugetar in cadrul asigurarilor sociale de stat.

Bugetul asigurarilor sociale de stat - aspecte generale:

Definitie: BASS reprezinta un plan financiar anual care reflecta constituirea, repartizarea si utilizarea fondurilor banesti necesare ocrotirii pensionarilor, salariatilor si membrilor de familie.

Incepand cu 1991, bugetul asigurarilor sociale de stat se intocmeste distinct de bugetul de stat.

Se aproba de Parlament o data cu bugetul de stat, avand o autonomie deplina (ex. Legea nr. 519/2003)

Excedentele dintr-un an pot fi reportate in anul urmator.

Este format din:

1. bugetul asigurarilor sociale, elaborat de organul de specialitate din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale si care include veniturile si cheltuielile cu caracter centralizat.
2. bugetele pentru realizarea asigurarilor sociale de la nivelul Directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti rezultate din concentrarea bugetelor pentru realizarea asigurarilor sociale intocmite de catre unitati economice si institutii publice.

Structura veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat::

I. Venituri:

Contributia pentru asigurarile sociale de stat;

Contributia partiala a personalului salariat pentru obtinerea biletelor de tratament balnear;

Contributia partiala a pensionarilor pentru trimiterile la tratament balnear;

Contributia pentru fondul de ajutor de somaj, a alocatiei de sprijin si a ajutorului de integrare profesionala;

Dobanzi pentru disponibilitati de conturi;

Alte venituri.

II. Cheltuieli:

Pensiile platite prin oficiile postale;

Pensiile platite prin unitati economice;

Indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca;

Indemnizatiile pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea capacitatii de munca;

Indemnizatiile in caz de maternitate si pentru ingrijirea copilului bolnav;



Indemnizatiile pentru cresterea si ingrijirea copilului pana la implinirea varstei de doi ani;

Ajutoarele sociale;

Acordarea biletelor de tratament balnear si odihna;

Cheltuielile cu plata ajutorului de somaj, a alocatiei de sprijin, a ajutorului de integrare profesionala;

Ajutoarele in caz de deces etc.

Procesul bugetar la nivelul bugetului asigurarilor sociale de stat

  • Ministerul Muncii si Protectiei Sociale stabileste metodologia elaborarii, executarii si incheierii bugetului asigurarilor sociale de stat.
  • Elaborarea bugetului asigurarilor sociale de stat
    • Bugetul asigurarilor sociale de stat se elaboreaza si administreaza de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale prin Directia generala a asigurarilor sociale si pensiilor.
    • Lucrarile privind elaborarea acestui buget incep in luna iulie a anului in curs.
    • Ministerul Muncii si Protectiei Sociale elaboreaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat pentru anul urmator. Acesta, insotit de un memoriu explicativ, se inainteaza Ministerului Finantelor pentru verificare si avizare.
    • Dupa avizare, proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se depune la Guvern. Acesta il examineaza si, cu eventualele amendamente aduse la venituri si la cheltuieli, il inainteaza Parlamentului, pana la 30 noiembrie, pentru dezbatere si adoptare.
  • Adoptarea bugetului asigurarilor sociale de stat
    • Parlamentul analizeaza proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat prin comisiile de specialitate.
    • Proiectul bugetului asigurarilor sociale de stat se supune dezbaterilor in plenul Parlamentului.
    • Dupa adoptarea de catre Parlament, bugetul asigurarilor sociale de stat se publica in Monitorul Oficial si se remite la Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
    • In cazul in care bugetul asigurarilor sociale de stat nu este adoptat cu cel putin trei zile inainte de expirarea exercitiului bugetar, se aplica in continuare bugetul asigurarilor sociale de stat al anului precedent, pana la adoptarea noului buget.

Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat

    • Cuprinde procesul de incasare integrala si la termenele legale a tuturor veniturilor bugetului in vederea efectuarii cheltuielilor.
    • Executarea bugetului asigurarilor sociale de stat este in competenta Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si a organelor sale locale, a organelor financiar-contabile din cadrul unitatilor economice si institutiilor publice. De asemenea, la executarea bugetului asigurarilor sociale de stat participa si Ministerul Finantelor, Trezoreria Statului, Banca Comerciala Romana, Casa de Economii si Consemnatiuni, oficiile PTTR etc.
    • Veniturile si cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se repartizeaza pe trimestre in scopul echilibrarii.
    • Repartizarea pe trimestre a veniturilor si cheltuielilor bugetului asigurarilor sociale de stat este de competenta Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si se efectueaza dupa adoptarea bugetului de catre Parlament.
    • La baza organizarii executarii de casa a acesteia stau urmatoarele principii:
      • principiul delimitarii atributiilor organelor care dispun de mijloacele bugetare de atributiile organelor care se ocupa efectiv cu incasarea, pastrarea si eliberarea resurselor bugetare;
      • principiul unitatii de casa, conform caruia veniturile fiecarui buget pentru asigurarile sociale sunt concentrate integral la organul de casa respectiv, intr-un singur cont, din care se elibereaza resursele necesare acoperirii cheltuielilor.
    • Executarea veniturilor bugetului asigurarilor sociale de stat se desfasoara pe subcapitole, conform clasificatiei bugetare, in conturile deschise la unitatile Trezoreriei Statului sau la sucursalele Bancii Comerciale Romane.
    • Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat se efectueaza pe baza creditelor bugetare ce se repartizeaza directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti prin conturi speciale deschise la Trezoreria Statului si la sucursalele Bancii Comerciale Romane.
    • Creditele bugetare de asigurari sociale sunt administrate de catre ordonatorii de credite bugetare. in functie de drepturile ce le sunt acordate, ordonatorii de credite sunt de trei feluri:
      • ordonatori principali (sau de gradul I)- ministrul muncii si protectiei sociale, iar secretarii de stat - ordonatori principali delegati;
      • ordonatori secundari (sau de gradul II) - Oficiul central de plati pensii, subordonat Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, caruia ordonatorii principali ii repartizeaza credite bugetare atat pentru cheltuielile proprii, cat si pentru distribuirea lor intre ordonatorii de gradul III aflati in subordine
      • ordonatori tertiari (sau de gradul III) - sefii oficiilor de asigurari sociale, pensii si asistenta sociala din cadrul directiilor judetene de munca si protectie sociala si a municipiului Bucuresti, care primesc credite de la ordonatorii principali sau secundari.
    • In functie de locul si de procedura efectuarii lor, in procesul executarii bugetului asigurarilor sociale de stat se intalnesc doua categorii de cheltuieli:

cheltuieli care se efectueaza la locul de munca, de catre casieriile unitatilor economice si ale institutiilor publice; Pentru executarea cheltuielilor de asigurari sociale care se efectueaza la locul de munca (acordarea de proteze dentare, auditive, oculare s.a.., cheltuielile reprezentand ajutoarele in caz de pierdere temporara a capacitatii de munca, etc.) nu este necesara deschiderea de credite bugetare, deoarece unitatile economice si institutiile publice primesc sumele reprezentand contributiile de asigurari sociale datorate de ele insele. Diferenta de contributie la luna respectiva se preleva in contul directiilor judetene de munca si protectie sociala, iar de aici in contul Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, deschis la Banca Comerciala Romana sau la Trezoreria Statului.



cheltuieli care se efectueaza in mod centralizat. Se efectueaza pentru plata pensiilor, pentru tratamentul balnear, odihna, investitii etc.

Executarea cheltuielilor centralizate de asigurari sociale presupune in prealabil deschiderea creditelor bugetare.

Pentru deschiderea creditelor bugetare coordonatorii de credite bugetare de gradele III si II inainteaza lunar Ministerului Muncii si Protectiei Sociale cereri de deschideri de credite pentru plata pensiilor.

Ministerul Muncii si Protectiei Sociale adreseaza, pe baza acestor cereri, Ministerului Finantelor o cerere de deschidere de credite, in baza careia acesta din urma aproba deschiderea de credite dispunand autorizarea organelor de casa (unitatile Trezoreriei si unitatile bancare) sa acorde resurse bugetare ordonatorilor de credite subordonati Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, in anumite limite, in conformitate cu prevederile bugetare. Deschiderea creditelor bugetare se efectueaza lunar, in limitele a 1/3 din alocatia bugetara trimestriala.
Procedura deschiderii de credite bugetare asigura un echilibru permanent intre veniturile si cheltuielile bugetare de asigurari bugetare.

Pe baza dispozitiilor primite de la organele financiare, unitatile bancare si cele ale Trezoreriei Statului vireaza sumele la oficiile postale care platesc efectiv pensiile, prin factorii postali, pensionarilor, la domiciliul acestora.

  • Incheierea bugetului asigurarilor sociale de stat
    • La 31 decembrie bugetul asigurarilor sociale de stat inceteaza de a mai avea aplicabilitate.
    • Veniturile bugetare incasate dupa 31 decembrie se inregistreaza in contul anului urmator, iar creditele bugetare de asigurari sociale ramase necheltuite pana la sfarsitul anului se inchid, urmand ca la 1 ianuarie a anului urmator toate cheltuielile sa se efectueze din noul buget.
    • Incheierea lucrarilor privind executarea bugetului asigurarilor sociale de stat are la baza datele evidentei contabile pe care organele participante la executarea bugetului sunt obligate s-o tina.
    • Directiile judetene de munca si protectie sociala intocmesc periodic (lunar, trimestrial si anual) conturi de executie si dari de seama asupra modului cum s-a desfasurat executarea veniturilor si cheltuielilor de asigurari sociale, pe care, ulterior le inainteaza la Directia Generala a Asigurarilor Sociale si Pensiilor din Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
    • Pe baza conturilor de executie si a darilor de seama lunare, trimestriale si anuale primite de la unitatile locale subordonate, precum si pe baza propriilor date referitoare la executarea veniturilor si cheltuielilor centralizate, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale intocmeste, pentru fiecare luna, trimestru si an, contul de executie si darile de seama, pe care le inainteaza Ministerului finantelor spre examinare si avizare.
    • Contul anual de executie se prezinta Guvernului pana cel mai tarziu la
      1 mai a anului urmator care, dupa examinare, il inainteaza Parlamentului pana la 1 iulie a anului urmator, pentru dezbatere si aprobare.

o       Comisiile de buget-finante-banci examineaza contul de executie si il supune dezbaterii si aprobarii de catre Parlament.

    • Dupa verificarea lui de catre Curtea de Conturi, contul general de executie a bugetului asigurarilor sociale de stat se aproba prin lege.
    • Dupa aprobare, contul de executie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si in presa, pentru a fi adus la cunostinta opiniei publice.
    • Separat de bugetul asigurarilor sociale de stat, Ministerul Muncii si Protectiei Sociale elaboreaza si executa bugetul anual privind constituirea si utilizarea fondului pentru pensia suplimentara.
    • Pensiile suplimentare au fost concepute si instituite, in statul nostru, ca drepturi banesti ale pensionarilor si urmasilor acestora, conditionate de plata de catre salariati a unei contributii banesti in acest scop. De aceea, separat de bugetul asigurarilor sociale de stat se constituite fonduri banesti speciale pentru aceste pensii.
    • Fondurile speciale pentru pensiile suplimentare se constituite pe baza unor bugete care se elaboreaza de catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale pentru pensionarii civili si agricultori, precum si de catre Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii si celelalte servicii speciale, pentru pensionarii militari.

Anexe:

In anul 2004 cotele de contributie de asigurari sociale se stabilesc in baza art. 18 alin. (2) si (3) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa cum urmeaza:

- pentru conditii normale de munca - 31,5%;
- pentru conditii deosebite de munca - 36,5%;
- pentru conditii speciale de munca - 41,5%.

Cota contributiei individuale de asigurari sociale, datorata potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 9,5%, indiferent de conditiile de munca.

In anul 2004 cota de contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de angajatori, prevazuta la art. 26 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, este de 3%.

Cota de contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj datorata de persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj, prevazuta la art. 28 din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, este in anul 2004 de 4%.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1238
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved