Coruptia in organizatiile publice

Coruptia in organizatiile publice

" Cel mai bun conducator este acela care face ca virtutea

sa foloseasca nu numai lui insusi, ci si altora"

Aristotel

"Conducerea si invatatura sunt indispensabile una alteia"

John F. Kennedy

Introducere

Fenomenul coruptiei a afectat profund societatea noastra, fiind omniprezent. Putem spune, fara a exagera, ca pana nu va fi solutionata aceasta problema sociala, nu vor putea fi solutionate nici celelalte probleme. Anume coruptia este aceea care a zadarnicit, in mare masura, eforturile de edificare a unei noi societati: democratica si cu o economie de piata, dupa modelul tarilor prospere si avansate.Desi coruptia exista si in sectorul privat, in dimensiuni considerabile, prezenta ei in sectorul public aduce societatii cele mai grave prejudicii. De fapt, atat timp cat ea nu va fi stopata si diminuata esential in sectorul public, nu se va produce o asanare nici in cel privat sau neguvernamental. De aceea, se impune o concentrare prioritara a energiilor si resurselor sociale in vederea prevenirii si contracararii acestui flagel social in regim de urgenta. Un rol important in aceasta activitate le revine conducatorilor institutiilor publice si ai subdiviziunilor acestora. Ei au la dispozitie multiple posibilitati de a preveni orice manifestari de coruptie la nivelul institutiei pe care o administreaza. [https://www.transparency.md]

I Definind bestia: aprecieri generale

In primul rand, fara a ne ascunde dupa deget, am putea defini coruptia ca fiind abuzul de putere in urma caruia se inregistreaza beneficii sau avantaje personale. Aceasta putere se poate, dar nu este obligatoriu, sa se regaseasca in domeniul public. In afara de bani, beneficiile pot lua forma protectiei, a tratamentului preferential, a promovarii etc. O abordare diferentiata arata o mare varietate de valori, de la cultura la cultura, dupa care fenomenul este judecat. In unele culturi cadourile si favorurile personale reprezinta o parte a codului nescris de conduita. In alta parte, o persoana care doreste sa-si exprime recunostinta pentru asistenta profesionala, poate ajunge repede in disgratie, tragand dupa ea si beneficiarul. Daca unele tari permit deducerea mitelor din impozite sub denumirea de 'cheltuieli de functionare' sau 'cheltuieli speciale', altele, ca SUA, au legislatie anti-coruptie. Astfel, companiile multinationale au mai mult spatiu de manevra in ce priveste coruptia.

Insumand, coruptia incorporeaza patru caracteristici majore:

Abuzul de putere

Avantajele rezultante atat pentru participantii activi, cat si pasivi

Efecte indezirabile asupra tertilor

Secretul tranzactiei [www.referatele.com]

Istoric vorbind, coruptia poate fi considerata cea mai veche forma de criminalitate care a insotit dezvoltarea societatii umane pana in prezent si probabil mult timp de aici inainte. Practic, fenomenul coruptiei s-a nascut odata cu omul.Cazul lui Iuda, care pentru treizeci de arginti l-a vandut pe mentorul sau, Iisus Hristos, calcand peste propriile convingeri morale si etice este doar unul dintre evenimentele istorice importante legate de mari cazuri de coruptie.

Istoria poporului roman cunoaste, de asemenea, numeroase cazuri de coruptie,ca exemplu: in Evul Mediu, oferirea si primirea de foloase de catre functionari au fost acceptate ca fiind ceva firesc, tinand de o anumita curtoazie.[ Vasile Dobrinoiu, Coruptia in dreptul penal roman, Ed. Atlas Lex, Bucuresti, 1995,]

In opinia lui Pavel Abraham conceptul general de nevoie, de necesitate, de interes personal, reprezinta punctul de plecare al tuturor actiunilor umane, deci inclusiv al coruptiei.Inca de la aparitia sa, omul a fost guvernat de nevoi, de satisfacerea unor interese personale, insa pe parcursul evolutiei sale a inceput sa constientizeze, sa consacre valori.Astfel, se poate afirma ca slaba rezistenta la tentatie, depasirea acesteia prin schimbarea efectiva a ierarhiei intereselor, ridicand deasupra scopurile personale sau de grup, reprezinta coruptia.

Fiind o actiune umana,consecinta a satisfacerii unei nevoi, si in acelasi timp un fenomen asociat statului, coruptia va avea o existenta de sine statatoare, limitata in timp la insasi existenta fiintei umane si a statului ca forma de organizare sociala.

[ Pavel Abraham, "Coruptia" Ed. Detectiv, 2005 ]

Pe plan international problema notiunii de coruptie este tratata interdisciplinar si nu doar penal. J.A.Gardiner aprecia ca fenomenului coruptiei nu i se poate da o singura definitie, deoarece coruptia este o problema nationala si internationala cu multiple forme de manifestare, avand diverse acceptiuni.

Conform opiniei profesorului Joseph S. Nye, de la Universitatea Harvard din Statele Unite "coruptia este comportamentul care deviaza de la indatoririle normale ale unui rol public sau violeaza legi impotriva exercitarii anumitor tipuri de influenta specifica, cum ar fi mita, nepotismul, deturnarea de fonduri". [Pavel Abraham, "Coruptia" Edit. Detectiv, 2005 ]

Sensul cel mai apropiat intelesului majoritatii oamenilor este insa acela prin care se exprima incalcarea cu buna stiinta de catre reprezentantii unor institutii ale statului, investite cu autoritate, din diverse domenii (economic, politic, administrativ, legislativ, justitie, educatie), a normelor pe care sunt obligati sa le apere, in schimbul obtinerii unor foloase materiale sau avantaje de orice fel.

I.1 'Coruptia draguta'

Aceasta forma se manifesta prin plati 'mici' menite sa determine o persoana cu capacitate de decizie, sa aiba grija ca procesul respectiv sa se desfasoare intr-o perioada rezonabila de timp. Are ca punct de pornire faptul ca in absenta acestor 'mici' plati nu s-ar intampla nimic, sau procesul ar fi intarziat peste limita suportabila a nervilor. Cuvantul 'dragut' din sintagma se refera la valoarea platii si la 'marimea' obligatiei pe care aceasta o cumpara. In multe tari sarace, coruptia draguta este un dat de la Dumnezeu. Intr-o societate saraca succesul in batalia supravietuirii de la o zi la alta este dat de recurgerea la practici, la care n-ar fi constransi, daca ar duce-o mai bine. Din acest punct de vedere, coruptia draguta apare ca o strategie defensiva, obligatorie pentru a-ti hrani si imbraca familia. Angajati ai Agentiei pentru Dezvoltare din Elvetia subliniaza ca, fara a cultiva relatii de prietenie prin mici atentii, oficialii ar putea taragana procedurile la nesfarsit. Astfel de 'atentii' au un efect imediat asupra rapiditatii cu care sunt rezolvate cererile lor la nivel administrativ. Tot acestia mai arata ca: cineva care vrea sa reziste ferm cererilor se va confrunta cu nenumarate obstacole in calea rezolvarii problemelor. Cateodata obstacolele pot fi depasite, alteori, nu. Fiecare trebuie sa se gandeasca cat de curat vrea sa fie si cat de neclintit isi permite sa ramana.

Urmatorul caz este menit sa serveasca drept exemplu din viata reala a afacerilor:

Un oficial al Bancii Nationale dintr-o tara in dezvoltare poseda autoritatea de a elibera autorizatii de import. Prin licitatie publica, o companie a obtinut contractul de distributie de medicamente vitale pentru populatia tarii respective. Licenta de import trebuie totusi obtinuta. Dar oficialul de la banca nu vrea sa o elibereze decat daca are un si el un profit. Cum viata pacientilor depinde de livrarea la timp a medicamentelor, iar oficialul intarzie formalitatile, situatia devine presanta. Asadar managerul companiei se decide sa mituiasca functionarul. Pentru modesta suma de 500$ licenta este eliberata in aceeasi zi.

Bineinteles tranzactia ridica semne de intrebare dpdv etic. Dar punand in balanta 'pacatul' de a fi mituit pe cineva si posibilitatea de a risca viata pacientilor, mita este un rau necesar. Vorba 'ceea: din doua rele o alegem pe cea mai putin rea.

Coruptia poate avea influente directe asupra succesului in afaceri. Cu ajutorul ei tot climatul de afaceri poate fi schimbat in favoarea platitorului. Dar fara ea se pot intampla lucruri mai grave: intarziere deliberata, ascunderea de informatii etc. Toate acestea adunate pot determina succesul, respectiv falimentul in afaceri.

I.2 'Coruptia mare'

Desi tranzitia de la coruptia 'draguta' la cea 'mare' este fluida in cazul individual, cea din urma prezinta un sector distinct de probleme. In cel mai rau caz avem de-a face cu o clasa politica si economica superioara, care abuzeaza de privilegiile sale, imbogatindu-se pe spinarea populatiei. Fiecare participant are un interes. 'Furnizorul' vinde bunuri si servicii la preturi astronomice, in timp ce 'clientul' isi primeste partea sub forma comisioanelor ilegale. Ruinele dezvoltarii multor tari sunt marturiile acestor misculatii. Cele mai multe dintre ele sunt instalatii relativ inutile, prost adaptate, colosal de scumpe, proiecte de constructii mamut, sau dotare armata ce depaseste pe departe nevoile tarii respective. In toate cazurile tranzactiile sunt perfect legale. Natura ilicita a acestor operatiuni este data de urmatoarele: luand in considerare caracterul limitat al resurselor, functionarii ar trebui sa apere interesul public. Din motive egoiste insa, acestia in loc sa aleaga varianta optima, implementeaza varianta cea mai costisitoare. Dimensiunile exagerate, complexitatea tehnologica, lipsa infrastructurii sau chiar inutilitatea acelui proiect duc la ineficacitatea acelei investitii. Din moment ce 'comisioanele' sunt ridicate si bineinteles nedeclarate, dauna in avutul public este proportional de mare. Acestei practici ii sunt atribuite datoriile externe ale multor tari in dezvoltare.

[www.referatele.com]

Cauzele dezvoltarii fenomenului de coruptie sunt multiple si variaza foarte mult de la o tara la alta.Printre factorii care contribuie la aceasta dezvoltare putem aminti: subminarea autoritatilor statului, saracia, diferentele de venit, remunerarea slaba a functionarilor,lipsa transparentei in luarea deciziei.

In cele mai frecvente evaluari, cauzele coruptiei sunt plasate la nivel politic, in structurile de putere, la nivel economic, social, educatie, in sistemul de organizare ori conducere. Cauzele care genereaza acest fenomen sunt diferite de la tara la tara, de la o regiune la alta, generand forme specifice de manifestare. Ele pot fi grupate in anumite categorii.

a) Cauze economice

Saracia si imperfectiunile sistemului economic, insuficienta asigurarii pentru indivizi a unui nivel de trai la care aspira, determina un comportament coruptibil.

S-a demonstrat ca frecventa actelor de coruptie este mai mare in tarile sarace, uneori cuprinzand intreaga societate, de la functionarii marunti pana la sefii statelor.

b) Lipsa de fermitate din partea autoritatii statului si inconsecventa in aplicarea legilor.

Asemenea comportament genereaza cazurile de toleranta, manifestate de puterea politica, implicarea acesteia in acte de coruptie si imoralitatea unor functionari ai statului.

De multe ori autoritatile insarcinate cu stoparea coruptiei sunt ineficiente datorita faptului ca unii dintre reprezentantii acestora ajung ei insisi sa fie corupti.

c) Mentalitati si defecte de educatie ale indivizilor situati la polul activ sau pasiv al coruptiei

Dorinta de imbogatire fara munca si goana dupa avantaje nemeritate a unor persoane cu carente educationale genereaza, de asemenea, coruptie.

Imoralitatea unor persoane care cauta sa-si realizeze anumite interese economice fara o concurenta reala (negocierea unor contracte, avizarea unor produse,acordarea unor autorizatii s.a.) sau obtinerea altor avantaje de orice fel ( protectie in situatia incalcarii legii ) combinata cu imoralitatea unor functionari dispusi sa raspunda afirmativ la solicitarile persoanelor din prima categorie, face ca fenomenul coruptiei sa fie inca larg raspandit in toate tarile indiferent de nivelul de dezvoltare pe care se gasesc.

d Absenta sau blandetea unei legislatii corespunzatoare si a sanctiunilor prevazute pentru actele de coruptie

Masurile legislative coerente si ferme au darul de a stopa intr-o oarecare masura fenomenul coruptiei. Ele trebuie sa priveasca atat incadrarea faptelor de coruptie, regimul sanctionator, cat si constituirea cadrului de aplicare a legii.

e Existenta unor ambiguitati legislative in domeniul reglementarii

anumitor activitati sociale

Posibilitatea "strecurarii pe langa lege", atunci cand normele juridice nu sunt suficient de clare si pot fi interpretate dupa bunul plac al functionarilor care le aplica, favorizeaza intretinerea si extinderea coruptiei.

Coruptia , fiind un fenomen cu multiple fatete, care se dezvolta prin diferite practici, i-a provocat pe cercetatori sa clarifice formele sale de manifestare.

Centrul International de Prevenire a Criminalitatii din cadrul O.N.U. in lucrarea

" United Nations Manual on Anti-Corruption Policy", a prezentat si definit opt tipuri de asemenea fapte penale:

Mita

Delapidarea, furtul si frauda

Escrocheria, santajul, camata

Exploatarea unui conflict de interes, traficul de influenta, comertul intern

Oferirea sau primirea unui bun sau avantaj ilegal

Favoritismul, nepotism si clientelism

Contributiile politice financiare ilegale

Spalarea de bani

1) Mita

Acest act implica promisiunea,oferirea sau donarea unui beneficiu, ce afecteaza actiunile si deciziile unui functionar public.

Mita poate consta in bani si actiuni de capital, informatii interne, favoruri sexuale sau de alta natura, cadouri, vacante,distractii preplatite,o slujba, promisiuni de astfel de bunuri, bani sau servicii etc.

2) Delapidarea, furtul si frauda

Aceste infractiuni implica furtul de resurse de la si/ sau de catre persoane carora le sunt incredintate autoritatea si controlul asupra proprietatii guvernului.

3) Escrocheria, santajul, camata

Acest termen semnifica actul prin care o persoana este constransa sa plateasca bani sau sa ofere bunuri de valoare, ori alte favoruri personale, in schimbul unor actiuni sau pentru a impiedica producerea acestora.

4) Exploatarea unui conflict de interes, traficul de influenta, comertul intern

Acest tip de coruptie este specific functionarilor din administratii si altor oficiali care, in executarea atributiilor, organizeaza licitatii cu cntracte de stat, iau parte la diferite tranzactii financiare si detin responsabilitati prin care pot influenta actul decizional in favoarea unor terti.

5) Oferirea sau primirea unui bun sau avantaj ilegal

Aceasta practica reprezinta o ofensa tintita catre autoritatile publice care primesc ceva de valoare, ca extracompensatie pentru realizarea atributiilor oficiale.

Favoritismul, nepotism si clientelism

Sub acest generic intra faptele ilegale de favorizare a unor persoane prin repartizarea preferentiala de fonduri, resurse, servicii, bunuri materiale sau alte avantaje, doar pentru ca fac parte din aceeasi familie, apartin aceluiasi grup de interese, sunt membri aceleasi comunitati religioase.

Contributiile politice financiare ilegale

Au loc atunci cand partidele politice sau guvernul la putere primeste bani in schimbul non-interventiei si /sau bunavointei aratate unei entitati sau grupului care face contributia .

Spalarea de bani

Aceasta infractiune grava este un factor conex coruptiei, avand capacitatea de a o genera, sau favoriza .Spalarea banilor inseamna infiltrarea fondurilor ilegale,obtinute din comiterea de infractiuni, in circuitul legal, pentru a li se da aparenta unor venituri licite.[ Pavel Abraham, "Coruptia" Ed. Detectiv 2005 ]

II Opinia cetatenilor despre coruptie si institutii publice

Departe de a fi un fenomen actual sau macar izolat, coruptia si inerentele reactii pe care le-a declansat a demonstrat ineficienta abordarilor de contracarare desfasurate pana acum.

Scandalurile s-au consumat rapid sub ochii opiniei publice; provenienta celor implicati a fost diversa, de la autoritati centrale sau locale, pana la medici, politisti sau profesori; metodele s-au acutizat devenind greu identificabile in conditiile unei opacitati inca functionale a unor institutii.

Toate acestea demonstreaza ca fenomenul coruptiei sare peste orice banuita rigiditate, dovedindu-se expansiv, flexibil si precaut. In paralel, institutiile implicate in combaterea sa isi cauta inca identitatea, se auto-supun reformarilor venite in urma revizuirilor legislative, sunt dominate inca de acea lentoare a birocratiei, mereu prinsa pe picior gresit de "rabufnirile" inovative ale coruptiei.

In cadrul unui articol publicat pe internet spaga apare ca un hobby al romanilor. Totodata tara noastra este denumita astfel: "Romania, the land of spaga". Este o tara in care spaga a devenit un mod de viata, s-a grefat pur si simplu pe creierul tuturor. A devenit ceva la ordinea zilei, ceva ce, intr-o anumita masura, si-a pierdut pana si caracterul sau ilegal, devenind ceva ce oamenii considera a fi normal. Si cum altfel, din moment ce spaga se da la toate nivelurile, de la pachetul de cafea sau de tigari sau cei cateva zeci de mii de lei (vechi) pe care bunica ii da 'postarttei' lunar, ca sa-i aduca pensia la timp, pana la milioanele de dolari (sau euro) virati intre faimoasele 'grupuri de interese ilicite' pentru facilitarea diverselor afaceri care implica sume la care majoritatea populatiei nu-si permite nici macar sa viseze.[

Publicul este spectatorul acestor bulversari. El are o opinie, si-o formeaza mereu prin informare sau experienta proprie, revine asupra ei, simte satisfactii cand lucrurile intra intr-un normal acceptabil din punctul sau de vedere. In paralel, publicul se exprima dificil, vocea sa se desprinde cu greutate, senzatia fiind ca decidentii sunt dezinteresati de curentele de opinie si ca nu cunosc realitatea de la nivelul maselor.

Prezentarea are ca suport rezultatele Barometrelor de Opinie Publica F.S.D. din perioada

1999-2003, urmarindu-se:

- perceptia populatiei asupra fenomenului coruptiei;

- unde localizeaza publicul fenomenul si care este amploarea lui;

- cauzele coruptiei in acceptiunea publicului;

- manifestarea coruptiei la nivelul unor functii/profesii;

- receptarea de catre public a eforturilor de contracarare a fenomenului;

- increderea in institutiile publice;

Studiile facute de Rauch si Evans (1997) au aratat ca performanta organizationala creste in masura in care recrutarile si promovarile intr-o organizatie sunt facute pe merit.

"Coruptia poate fi redusa prin cresterea sanctiunilor impotriva celor dovediti ca fiind implicati in astfel de acte. Inasprirea sanctiunilor poate reduce numarul de acte de coruptie, dar poate conduce la cresterea solicitarilor (sumelor de bani, valorii serviciilor) in actele de coruptie care totusi se desfasoara. In realitate, relativ putini oameni sunt pedepsiti pentru acte de coruptie, in pofida raspandirii fenomenului. Cu exceptia catorva tari, exista o mare diferenta intre sanctiunile specificate in legi si regulamente si sanctiunile care sunt aplicate efectiv pentru acte de coruptie. Procedurile administrative ce trebuie urmate, inainte ca un membru al unei organizatii publice sa fie pedepsit pentru acte de coruptie, sunt incete si greoaie. Cei care detin dovezi sunt adesea reticenti in a investi timp si efort intr-un proces de pedepsire a cuiva implicat in acte de coruptie. De asemenea, atunci cand coruptia este larg raspandita, costurile pentru acuzatori, in termeni de capital social, precum pierderea unor prieteni, pot fi foarte mari" .

Cei care sunt investiti sa cerceteze sau sa judece acte de coruptie la nivelul organizatiilor publice pot fi ei insisi actori sau pot avea superiori implicati in astfel de acte. Aceasta atitudine poate permite tolerarea micilor acte de coruptie si poate incuraja, pe termen lung, acte de coruptie mai mari. Reguli confuze, reguli care se schimba fara o informare prealabila a tuturor persoanelor pe care acestea le afecteaza, reguli pe care numai persoane foarte specializate le inteleg si procese sau proceduri opace pot lasa loc la interpretari si fac dificila stabilirea modului in care eventuale acte de coruptie s-au produs.

Explicatiile culturale au un rol important in intelegerea coruptiei din organizatiile publice. In pofida existentei unor reglementari scrise (valori expuse) cu privire la comportamentul etic al membrilor organizatiilor publice, viata organizationala poate functiona pe baza unor reguli nescrise, informale (valori in uz, actiune) care sa sustina o serie de acte de coruptie. Propozitii precum "Eu am fost corupt, dar asa au fost si ceilalti" releva faptul ca un mediu corupt poate servi ca o justificare pentru comportamentul corupt al unei persoane (Hauk si Saez-Marti, 2002). Hong Kong-ul anilor 1974 a fost una dintre cele mai corupte regiuni din lume, locul unde toate programele anticoruptie esuasera. Implementarea unui program anticoruptie care a tinut cont si de aspectele culturale a dat rezultate remarcabile care au uimit pe toti specialistii.

Coruptia isi are originile in valorile sociale care sustin fenomenul darului si loialitatea fata de familie si cei apropiati. Atunci cand facem un cadou cuiva, acesta se va simti obligat sa ofere ceva in schimb. Uneori, oamenii fac daruri cu intentia ascunsa de a primi in schimb avantaje nemeritate, ilegale etc. De aceea, culturile care valorizeaza puternic familia si relatiile cu cei apropiati sunt mai predispuse la acte de coruptie. Treisman(2000) afirma ca religia ortodoxa, care sustine distanta mare fata de putere si loialitatea indivizilor fata de familie ca opusa loialitatii fata de ceilalti cetateni, favorizeaza fenomene precum nepotismul.

Exemplul oferit de catre cei care conduc organizatiile publice reprezinta un alt factor ce influenteaza coruptia in organizatiile publice. Atunci cand sefii nu ofera cele mai bune exemple, pentru ca fie sunt ei insisi implicati in acte de coruptie, fie accepta astfel de acte din partea rudelor, prietenilor etc, nu ne putem astepta ca ceilalti membri ai organizatiilor publice sa se comporte altfel. Uneori, sefii pot avea impresia ca regulile de functionare a organizatiei nu li se aplica si lor, considerandu-se deasupra lor. Acest fapt ii poate conduce la implicarea in acte de coruptie. Teoria creditelor de idiosincrasie (Hollander, 1997) sustine ca liderilor care arata competenta si conformism la inceputul vietii organizationale le sunt tolerate devierile ulterioare de la norme. Un sondaj realizat la nivelul municipiului Bucuresti (Baboi, Tiganescu, 2000) arata ca persoanele cu functii de conducere si barbatii sunt mai dispusi sa dea mita.

Lector univ. CRISTINA-RODICA POPONETE, Academia Fortelor Aeriene "Henri Coanda", Brasov, Capitan VALENTIN POPONETE, Brigada 2 Vanatori de Munte "Sarmizegetusa", Brasov, "Coruptia in organizatiile publice" (pdf)]

III Patologia spagii sau spaga in stare clinica

Cu totii suntem de acord ca, in spitale, nevoia de a scoate plicul sau bancnota la fiecare pas e la fel de necesara ca insulina pentru diabetic. Pe baza observatiilor fiecaruia, putem ajunge la concluzia ca domeniul sanatatii publice nu este neaparat cel mai corupt mediu cu care interactionam in viata de zi cu zi: pe holurile spitalelor si clinicilor, "spaga" capata alte valente; mai mult decat atat, obiceiul in sine, inveterat de altfel, se "umanizeaza".

Stim care sint veniturile lunare ale unui medic si, de aceea, de multe ori ne simtim obligati sa contribuim la rotunjirea lor, pentru "a-l stimula" si pentru a primi servicii de calitate.

E adevarat ca exista si idei preconcepute, cum ar fi: medicii (sau asistentele) care nu sunt "unsi" nici nu se uita la tine. Exista si "tarife" fixe: douazeci de mii schimbatul cearceafului, cincizeci de mii injectia etc., dar aici, in acest domeniu mai mult decit oriunde, se creeaza un cerc vicios, pentru ca e in joc sanatatea ta! Te simti "indatorat", obligat sa dai, fara sa mai analizezi situatia, iar gestul medicului de "a lua" devine unul reflex.

"Umanizarea" ritualului consta in faptul ca, de multe ori si mai ales in situatii grave, personalul medical se dovedeste a fi format din oameni care poate ca n-ar lua, daca nu ar gasi plicul pregatit, pe birou.

De cate ori, la un contact cu un medic si dupa ce ai dat spaga, n-ai auzit sintagma: "Nu, nu trebuia!" Si de cite ori nu te-ai simtit cu sufletul impacat pentru faptul ca "l-ai onorat"

Patologia spagii consta in formarea unui cerc vicios in care asteptarile pacientilor determina pretentiile personalului medical si viceversa.

In majoritatea cazurilor, plasarea plicului, a cadoului etc. se dovedeste a fi

un moment dificil.

IV METODOLOGIA DE PREDARE A SPÃGII IN INSTITUTIILE DE INVÃTÃMANT

"Umblam cu spaga'n ghiozdan, de la gradinita pin' la doctorat"

Observarea naturii umane a profesorului din ziua de azi ne ofera informatii utile asupra nivelului de pregatire al elevilor, viitorii "spagari" si/sau "spaguitori". La fel ca si in cazul doctorilor, profesorii se pling de salariile lor mizere, asa cum uneori se cred indreptatiti sa cistige un ban in plus, lasandu-se relativ usor "mituiti", sa accepte mici cadouri care sa le indulceasca traiul de zi cu zi sau sa traga niscaiva foloase, desigur tot materiale, din meditatiile pe care le dau propriilor elevi pentru a-i trece clasa.

Nivelul de pregatire al elevilor/studentilor din ziua de azi depinde de disponibilitatea profesorilor de a se lasa sau nu mituiti.

Astfel, putem ajunge la concluzia ca tot sistemul este principala cauza a coruptiei din rindul cadrelor didactice. Spre deosebire de medici, insa, profesorii nu "se joaca" cu viata sau sanatatea elevilor/studentilor, ci doar cu situatia lor scolara. Astfel, coruptia din invatamant poate capata pe alocuri accente meschine, alteori isi dovedeste inutilitatea, de aceea pare mai usor de controlat.

Sa ne imaginam ca spaga ar fi o metoda de lucru pe baza careia putem rezolva orice problema pe parcursul a cel putin doisprezece ani petrecuti in scoala. Rezultatul ar fi dezastruos, caci astfel sistemul ar produce analfabeti pe banda rulanta, tineri lipsiti de orice fel de educatie si de bun simt! In sistemul de invatamant putem vorbi mai mult decat oriunde despre "coruptie mica" sau "mica spaga" cu rezultate imediate (absente motivate cu ghiotura, note de trecere in catalog etc.), care insa influenteaza destul

de putin celelalte trasee ale spagii studiate in acest manual.

[ Adina Popescu, "Manual de spaga"- Investigatii jurnalistice asupra practicilor asociate coruptiei mici, Copyright: Asociatia Editorilor de presa On-line, Fundatia CONCEPT

Aceasta publicatie face parte din campania NU DA SPAGÃ!]

V Coruptia in cadrul SNTFC

V1 Elementul antisocial in traficul de calatori

Transportul reprezinta un sector important al vietii publice, o activitate la care apeleaza mase importante de oameni. Prin consimtamantul tacit dat de un cetatean care cumpara o legitimatie, acesta consimte sa devina calator si sa participe la transportul feroviar, transport in comun.

Pentru a se deplasa cu un mijloc de transport in comun, calatorul trebuie sa se conformeze regulilor stabilite de caile ferate, reguli cu caracter social.

Structural, la nivel de principiu, elemental antisocial in transporturi se refera la neachitarea taxelor de transport, cel mai adesea ca urmare a unei actiuni frauduloase si la devierea de la normele de comportament social, ambele situatii avand un anumit grad de periculozitate sociala, sanctionate de lege.

In principal, faptele antisociale constituie o problema a calatorilor dar, unele dintre fapte pot fi favorizate de agenti ai caii ferate sau chiar produse de acestia. Problema comportamentului antisocial in timpul sau legat de calatorie, reprezinta o problema deosebit de importanta, pentru care trebuie actionat cu hotarare. Daca abaterile posibil de savarsit de agentii caii ferate, sunt o problema de principiu pentru climatul moral al institutiei si societatii, asigurarea linistei si sigurantei calatoriei este una din cele mai importante obligatii ale transportului fata de calator.

V2 Rezultatele unor sondaje ale comportamentului antisocial

Sondajul efectuat la CFR, a indicat unele rezultate in sarcina publicului calator dupa cum urmeaza:

grupa de varsta cu cele mai multe fapte antisociale comise este 20-30 ani, urmata de grupa sub 20 ani si 30-40 ani;

faptele au fost comise in proportie de 80% de barbati;

cei mai multi dintre devianti provin din mediul rural;

cei mai multi dintre subiectii care au comis furturi au studii liceale;

cei mai multi devianti comportamental sunt necasatoriti;

circa 80% din devianti sunt fara ocupatie;

cei mai multi devianti au antecedente penale;

faptele se produc, preponderent- peste 50% in statie, circa 25% in stationarea trenului si circa 25% in parcurs;

un factor favorizant este noaptea;

doar circa 30% din public ( de regula sub 20 ani) ia atitudine impotriva unor fapte antisociale, iar circa 30% sunt indiferenti;

Si personalul feroviar manifesta anumite tendinte spre devianta, desi numarul de subiecti este restrans, natura faptelor detinand in ordine cauzele: furt din avutul obstesc, delapidare, luare de mita, abuz in serviciu, sustrageri la controlul vamal.

Pe plan etic, aceasta categorie de personal comporta o discutie mai ampla deoarece pe de o parte, se afla in pericolul pe care il reprezinta anumite categorii de public, fiind suficient de dese cazurile regretabile in care personalul de tren este insultat, amenintat, maltratat si chiar ucis, de multe ori in situatia de a nu-si putea executa indatoririle comerciale sau chiar pe linie de siguranta circulatiei; odata ce protectia proprie nu este asigurata, evident nu mai are cum sa protejeze pe calatori; pe de alta parte se afla intr-o continua lupta cu tentatia de mituire pe care o exercita unii calatori care nu au bilet si care inteleg aceasta solutie drept cale pentru rezolvarea problemelor personale; pentru elementele necinstite din randul personalului de tren, mita acceptata pentru a transporta calatori fraudulosi, fara cea mai sumara responsabilitate fata de veniturile caii ferate, si implicit pentru salariul propriu, reprezinta o practica impotriva careia toate marile organizatii de transport lupta continuu.

Este interesant de aratat ca mituirea personalului de tren este un fapt favorizat de anumite probleme sociale ca: veniturile mici care conduc pe calator sa incerce alte solutii decat cumpararea de bilete, incapacitate in aplicare a legilor, pe un fond de coruptie generalizat, totul favorizat de dezordinea sociala. Toti acesti factori vin la intalnire cu salariul conductorului, cu tarife poate prea mari, si in ultima instanta, pur si simplu, cu lacomia omeneasca.

Circulatia pe tren, in formula careia societatea romaneasca i-a aplicat eticheta de a circula "cu nasul", nu este un fenomen propriu al SNCFR. Astfel, pe calea ferata, fenomenul se poate constata de la Bucuresti pana la Beijing; un interes maxim il reprezinta existenta acestui fenomen si in domeniul select al aviatiei unde, asa cum arata ziarul Adevarul din 17 mai 1993 se poate circula fara bilet, platind in mod fraudulos, direct personalului de bord, cu avionul pe ruta Moscova- Kamciatca.

[ Sergiu Fotea, "Marketing in Transportul Feroviar de Calatori", vol III, Centru de perfectionare, documentare si editura a cailor ferate, 1993, pg 257,273,274].

Asa cum era de asteptat au fost descoperiti angajati din cadrul SNCFR care au comis fraude, incepand cu mai marii conducerii.

O publicatie pe internet arata:

" Fostul director al Companiei de Infrastructura Feroviara CFR, Mihai Necolaiciuc, este cercetat PNA pentru fapte de coruptie in legatura cu alocarea unui fond european pentru reabilitarea sistemului de infrastructura. PNA, care a confirmat existenta dosarului penal, a adaugat ca Necolaiciuc este invinuit de infractiuni la Legea 78/2000 privind fapte de coruptie. PNA a precizat ca se fac acte premergatoare urmaririi penale. Dosarul a fost deschis dupa ce Oficiul de Lupta Anti-Frauda a sesizat Corpul de Control al Guvernului in legatura cu acest caz, iar aceasta institutie, la randul ei, a sesizat PNA".

Ziarul Adevarul din 6.10.2007 relateaza:

"Seful Directiei Asistenta Juridica din cadrul Companiei Nationale de Cai Ferate CFR SA, Marius Raducan, avocat in cadrul Baroului Bucuresti, a fost arestat, ieri, pentru luare de mita. DNA sustine ca el a pretins de doua ori mita de la denuntatoarea Aurelia Balota.

Prima data, in august a.c., Marius Raducan ar fi cerut si primit 10.000 RON de la Aurelia Balota, patroana firmei Ages Prodimex, pentru a o ajuta sa recupereze o datorie de peste 900.000 RON de la CN CF CFR. A doua oara, cand s-a organizat si flagrantul, in data de 3 octombrie, Aurelia Balota i-a oferit directorului 5.000 de euro pentru a o ajuta sa recupereze o creanta de la Regionala CF Timisoara".

Si se continua cu cazurile de luare de mita a personalului de tren, care sunt cele mai frecvente dar majoritatea nedescoperite.

O alta publicatie pe internet arata:

MITA

"Cazul a iesit la iveala in timpul unei razii organizate de Politie si specialisti ai CFR, in vederea depistarii persoanelor care circula cu trenul fara bilete de calatorie.
Un controlor de bilete al trenului personal 9005 Bucuresti - Craiova este suspectat de cadrele Inspectoratului de Politie Transporturi Feroviare de comiterea infractiunii de luare de mita. Individul - a carui identitate nu a fost dezvaluita de catre anchetatori - a fost chemat astazi dimineata la sediul IPT Craiova, pentru a fi audiat. Cazul a iesit la iveala in timpul unei razii organizate de Politie si specialisti ai CFR, in vederea depistarii persoanelor care circula cu trenul fara bilete de calatorie. "Nasul" a fost ridicat din Halta Plaiul Vulcanesti, situata la cativa kilometri de Craiova, unde trenul a fost oprit pentru control. Luati la intrebari de Politie, pe motiv ca nu aveau bilete de calatorie, doi dintre cei 15 "blatisti" depistati in trenul P 9005 au sustinut ca i-ar fi dat bani controlorului. Purtatorul de cuvant al IPT Craiova, a precizat ca ancheta a fost preluata de procurorii doljeni".

V3 Joaca de-a nasu' si blatistii

"Lipsa banilor, personalul insuficient si transformarea mitei intr-un gest firesc sunt cateva dintre motivele pentru care romanii fac blatul pe mijloacele de transport in comun.
Desi timide, incercarile Societatii Nationale a Cailor Ferate Romane de a diminua numarul calatorilor care circula fraudulos s-au facut simtite in raportul financiar de anul trecut, suma amenzilor date si a biletelor vindute depasind cifra din 2004. Cu toate acestea, "mersul cu nasul" ramane solutia la care romanii recurg foarte des, folosind mai mereu aceleasi pretexte: pretul prea mare al biletelor sau sosirea in gara taman in minutul de dinaintea plecarii"

V4 Nasul ideal "Lunar sanctionam sefii de tren cu penalizari din salariu, retrogradari sau chiar cu desfacerea contractului de munca, pe motiv de luare de mita. Totodata, sefii de tren, ca si casierele sunt obligati sa declare la intrarea si la iesirea din tura bunurile si suma de bani pe care le vor detine in timpul programului", sustine sefa Biroului de Presa al CFR. In pofida avertismentelor si pedepselor de la mai-marii lor, nasii de tren pacalesc in continuare sistemul, pentru ca, asa cum povesteste chiar unul dintre ei, 10% cat e sanctiunea dintr-un salariu de opt milioane inseamna prea putin fata de banii stransi intr-o luna de la blatitti. "Pot sa ramana la sfarsitul unei luni si cu 15 milioane de lei(vechi), in functie de ruta si de tipul de tren", povesteste controlorul. Cercul vicios al spertului feroviar nu se limiteaza la calator si la cel care verifica legitimatia, dinamica fiind urmatoarea: calatorul nu cumpara bilet pentru ca spaga e mai mica, iar in cazul in care va fi nevoit sa achite suprataxa, valoarea acesteia este cu putin mai mare decat cea a pretului intreg de la casa de bilete. In cel mai rau caz, pentru refuzul de a se legitima el poate primi o amenda de 1.800.000 de lei(vechi).

La randul sau, nasul il acopera pe contravenient in fata unui eventual supracontrol, care de cele mai multe ori accepta si el spaga, impartind banii cu subalternul. Intr-o zi ghinionista, seful de tren poate avea parte de vizitele politistilor de la Transporturi Feroviare, care, pentru pastrarea tacerii, solicita si ei un bonus financiar, in final, la destinatie, toata lumea fiind multumita. "Mai nou, masurile impotriva mitei s-au inasprit, controlorii au o norma lunara de amenzi de intocmit, insa acestia nu au nici un interes sa o indeplineasca pentru ca ei nu s-ar mai alege cu nimic", conchide inspectorul CFR."

VI Ipotezele statistice ale cercetarii

Ipoteza nr. 1:

Ho: Mai mult de 80% dintre subiecti cunosc fenomenul de coruptie.

H1: Cel mult 80% dintre subiecti cunosc fenomenul de coruptie.

Ipoteza nr. 2:

Ho: Cel putin 60% dintre intervievati sunt de acord total ca in tara noastra fenomenul de coruptie este de mare amploare.

H1: Cel mult 60% dintre intervievati sunt de acord total ca in tara noastra fenomenul de coruptie este de mare amploare.

Ipoteza nr. 3:

Ho: Majoritatea subiectilor considera ca fenomenul de coruptie este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private.

H1: Majoritatea subiectilor considera ca fenomenul de coruptie nu este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private.

Ipoteza nr.4:

Ho: Cel putin 75% dintre intervievati au calatorit cu trenul.

H1: Cel mult 75% dintre intervievati au calatorit cu trenul.

Ipoteza nr.5:

Ho:Mai mult de 60% dintre subiecti considera ca exista coruptie la SNCFR.

H1: Cel mult 60% dintre subiecti considera ca exista coruptie la SNCFR.

Ipoteza nr.6:

Ho: Cel putin 35% dintre intervievati sunt de acord cu mituirea personalului de tren.

H1: Cel mult 35% dintre intervievati sunt de acord cu mituirea personalului de tren.

Ipoteza nr.7:

Ho: 40% dintre cei chestionati sustin ca au mituit personalul de tren.

H1: 40% dintre cei chestionati sustin ca nu au mituit personalul de tren.

Ipoteza nr.8:

Ho: 65% dintre subiecti sustin ca au fost refuzati de personalul de tren.

H1: 65% dintre subiecti sustin ca nu au fost refuzati de personalul de tren.

Ipoteza nr.9:

Ho: Mai mult de 40% dintre intervievati sustin ca marimea mitei a ramas la latitudinea fiecaruia.

H1: Mai putin de 40% dintre intervievati sustin ca marimea mitei a ramas la latitudinea fiecaruia.

Ipoteza nr. 10:

Ho: Cel putin 15% dintre cei care au dat mita sustin ca nu li s-au pretins si alte forme de mita.

H1: Cel mult 15% dintre cei care au dat mita sustin ca li s-au pretins si alte forme de mita.

Ipoteza nr.11:

Ho: Cel putin 30% dintre subiecti sustin ca s-au facut presiuni asupra acestora in ceea ce priveste solicitarea de mita.

H1: Cel mult 30% dintre subiecti sustin ca s-au facut presiuni asupra acestora in ceea ce priveste solicitarea de mita.

Ipoteza nr.12:

Ho: Mai mult de 65% dintre intervievati nu ar reclama nici un caz de luare de mita de care ar avea cunostinta.

H1: Mai putin de 65% dintre intervievatti nu ar reclama nici un caz de luare de mita de care ar avea cunostinta.

Ipoteza nr.13:

Ho: Majoritatea intervievatilor considera ca personalul de tren accepta coruptia intr-o masura "foarte mare".

H1: Majoritatea intervievatilor considera ca personalul de tren accepta coruptia intr-o masura diferita de " foarte mare".

Ipoteza nr.14:

Ho: Mai mult de 55% dintre subiecti sunt de acord cu afirmatiile " Calatorii care nu-si procura bilet se fac vinovati de comportamentul antisocial al angajatilor CFR", "Personalul de tren ia mita de cele mai multe ori decat sa actioneze in consecinta ( bilet contraventional+proces verbal)"

H1: Cel mult 55% dintre subiecti sunt de acord cu afirmatiile " Calatorii care nu-si procura bilet se fac vinovati de comportamentul antisocial al angajatilor CFR", "Personalul de tren ia mita de cele mai multe ori decat sa actioneze in consecinta ( bilet contraventional+proces verbal)"

Ipoteza nr.15:

Ho: Cel putin 35% dintre cei intervievati au declarat ca vinovati pentru faptul ca personalul de tren este corupt, se fac calatorii care-i mituiesc.

H1: Cel mult 35% dintre cei intervievati au declarat ca vinovati pentru faptul ca personalul de tren este corupt, se fac calatorii care-i mituiesc.

Ipoteza nr.16:

Ho: Mai mult de 80% dintre subiecti considera ca SNCFR nu a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei.

H1: Mai putin de 80% dintre subiecti considera ca SNCFR nu a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei.

Ipoteza nr.17:

Ho: Majoritatea respondentilor considera raspunderea penala masura asupra careia societatea trebuie sa insiste.

H1: Majoritatea respondentilor considera ca asupra altor masuri diferite de raspunderea penala trebuie sa insiste societatea.

Ipoteza nr.18:

Ho: Cel putin 45% dintre subiecti considera ca Politia Transpoturilor si personalul specializat desemnat sa actioneze in regim de supracontrol, ar trebui sa aiba o actiune mai intensa .

H1: Cel mult 45% dintre subiecti considera ca Politia Transpoturilor si personalul specializat desemnat sa actioneze in regim de supracontrol, ar trebui sa aiba o actiune mai intensa .

Ipoteza nr.19:

Ho: 25 % dintre cei chestionati vor reclama de fiecare data orice caz de coruptie de care au cunostintaa.

H1: 25% dintre cei chestionati nu vor reclama de fiecare data orice caz de coruptie de care au cunostinta.

VI 1 Obiectivele cercetarii

Pentru cercetarea realizata am ales ca algoritmde abordare, chestionarul. Acesta a fost aplicat pe un esantion de 50 de subiecti. In urma studiului realizat de CFR, acestia au ajuns la concluzia ca majoritatea celor care dau mita se situeaza in intervalul de varsta 20-30ani. Astfel chestionarul meu a fost aplicat in principal acestui segment de calatori. Orice chestionar isi bazeaza intrebarile pe niste ipoteze de cercetat si obiective de urmarit. Conceperea ipotezelor cercetarii contribuie la clarificarea rezultatelor care se doresc a fi obtinute in urma cercetarii. In cadrul cercetarii, ipoteza poate fi confirmata sau respinsa pe baza datelor rezultate. Obiectivul acestei cercetari este acela de a afla opiniile subiectilor cu privire la masurile luate de CFR pentru combaterea coruptiei si modul in care s-ar diminua acest fenomen daca societatea ar lua toate masurile posibile.

VI 2 Determinarea marimii esantionului

Pentru determinarea marimii de esantionare aleatoare, consider ca nivelul de incredere este de 95% si nivelul de precizie al estimarii (eroarea admisa) pe care l-am considerat de 5%. Conform tabelului de distributie normala la un interval de incredere de 95%, α=0,05, z=1,96.

Aplicand urmatoarea formula vom determina cu ajutorul acestor date, marimea "n" a esantionului in cazul procentelor:

n= , unde:

n= marimea esantionului;

patratul coeficientului z pentru un nivel de incredere de 95% : z=1.96;

p= estimarea procentului in caz de succes sau a celor care spun "DA". 50% pentru ca nu avem nici o informatie despre p;

q= estimarea procentului in caz de insucces sau a celor care spun "NU";

Deci : n== 384 persoane

eroarea in cazul procentului este:

E==1.96*=5

= estimarea abaterii standard a procentului

Datorita faptului ca acest proiect este in scop didactic am considerat marimea esantionului de n = 50 persoane

In conditiile unui esantion de 50 de persoane, eroarea este:

E=√(z²pq)/n= √(1,96∙1,96∙50∙50)/50= √192,08=13,85%

Pentru a obtine rezultate cat mai exacte pentru tema cercetata am ales metoda de esantionare aleatoare (probabilistica). Aceasta metoda de esantionare presupune ca fiecare individ angajat va avea probabilitatea de a fi inclus in esantion, diferita de 0 care poate fi cunoscuta anticipat. Reprezentativitatea esantionului este asigurata prin metoda de esantionare aleatoare. De asemenea , asigurarea unei erori admise de 5% ar determina reprezentativitatea esantionului, dar reducand marimea acestuia la doar 50 de persoane rezulta o eroare de 13,85% care garanteaza cu un nivel de incredere de 95% reprezentativitatea esantionului ales.

VII Analiza si interpretarea datelor

1. Cunoasteti fenomenul de coruptie?

Ho: Mai mult de 80% dintre subiecti cunosc fenomenul de coruptie.

H1: Cel mult 80% dintre subiecti cunosc fenomenul de coruptie.

In urma analizei efectuate observam ca 100% dintre subiecti cunosc fenomenul de coruptie fapt pentru care se accepta ipoteza Ho.

2. Considerati ca in tara noastra acest fenomen este de mare amploare?

Ho: Cel putin 60% dintre intervievati sunt de acord total ca in tara noastra fenomenul de coruptie este de mare amploare.

H1: Cel mult 60% dintre intervievati sunt de acord total ca in tara noastra fenomenul de coruptie este de mare amploare.

Se observa ca 72 % dintre cei chestionati au raspuns " Acord Total" iar 28% " Acord". Pentru raspunsurile " neutru", "dezacord" si "dezacord total" s-a inregistrat valoarea 0.

In acest caz se accepta ipoteza Ho.

3. In ce masura considerati ca fenomenul de coruptie este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private?

Ho: Majoritatea subiectilor considera ca fenomenul de coruptie este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private.

H1: Majoritatea subiectilor considera ca fenomenul de coruptie nu este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private.

In urma rezultatului obtinut, se observa ca 34 de subiecti ( 68%) sustin ca fenomenul de coruptie este mai raspandit in institutiile publice decat in cele private in mare masura. Se accepta ipoteza Ho.

4. Ati calatorit vreodata cu trenul?

Ho: Cel putin 75% dintre intervievati au calatorit cu trenul.

H1: Cel mult 75% dintre intervievati au calatorit cu trenul.

Observam un raspuns pozitiv in procent de 100% din partea subiectilor. In acest caz se accepta ipoteza Ho.

5.Considerati ca exista coruptie la SNCFR?

Ho:Mai mult de 60% dintre subiecti considera ca exista coruptie la SNCFR.

H1: Cel mult 60% dintre subiecti considera ca exista coruptie la SNCFR.

Toti cei 50 subiecti intervievati considera ca exista coruptie la calea ferata. Se accepta ipoteza Ho.

6. Sunteti de acord cu mituirea personalului de tren?

Ho: Cel putin 35% dintre intervievati sunt de acord cu mituirea personalului de tren.

H1: Cel mult 35% dintre intervievati sunt de acord cu mituirea personalului de tren.

In urma analizei raspunsurilor observam un procent de 4% pentru raspunsul " acord total" si un procent de 20% pentru raspunsul "acord" in ceea ce priveste mituirea personalului de tren. Pentru aceasta se va opta pentru ipoteza H1.

7. De cate ori ati calatorit cu trenul cum ati procedat?

Ho: 40% dintre cei chestionati sustin ca au mituit personalul de tren.

H1: 40% dintre cei chestionati sustin ca nu au mituit personalul de tren.

Dintre cei chestionati doar 26 % au mituit personalul de fiecare data cand au calatorit cu trenul. 38 % si-au procurat bilet de fiecare data, nici unul nu a fost sanctionat iar 36 % au spus ca si-au procurat si bilete dar au si mituit personalul de tren. In concluzie vom declara valida ipoteza H1.

8. Cand ati ales sa mituiti personalul de tren ati fost vreodata refuzat?

Ho: 65% dintre subiecti sustin ca au fost refuzati de personalul de tren.

H1: 65% dintre subiecti sustin ca nu au fost refuzati de personalul de tren.

Dintre subiectii care s-au incadrat la aceasta intrebare ( 31 de subiecti), 93, 5 % sustin ca nu au fost refuzati niciodata atunci cand au ales sa mituiasca personalul de tren. In uma acestui rezultat se accepta ipoteza H1.

9. Cum s-a stabilit marimea mitei?

Ho: Mai mult de 40% dintre intervievati sustin ca marimea mitei a ramas la latitudinea fiecaruia.

H1: Mai putin de 40% dintre intervievati sustin ca marimea mitei a ramas la latitudinea fiecaruia.

Din cei 31 de respondenti care in urma raspunsurilor anterioare s-au incadrat si pentru aceasta intrebare se observa un procent de 48,38% care sustin ca marimea mitei a ramas la latitudinea fiecaruia. 32,25% sustin ca au cazut de comun acord pentru o anumita suma iar 19,35% sustin ca personalul de tren le-a impus o anumita suma fara sa negocieze. In acest caz se accepta ipoteza Ho.

10. Vi s-au pretins si alte forme de mita decat cea sub forma de bani?

Ho: Cel putin 15% dintre cei care au dat mita sustin ca nu li s-au pretins si alte forme de mita.

H1: Cel mult 15% dintre cei care au dat mita sustin ca li s-au pretins si alte forme de mita.

Toti subiectii care s-au incadrat la aceasta intrebare ( 31) au raspuns negativ in procent de 100%. In acest caz se accepta ipoteza Ho.

11. S-au facut vreodata presiuni asupra dvs. in ceea ce priveste solicitarea de mita?

Ho: Cel putin 30% dintre subiecti sustin ca s-au facut presiuni asupra acestora in ceea ce priveste solicitarea de mita.

H1: Cel mult 30% dintre subiecti sustin ca s-au facut presiuni asupra acestora in ceea ce priveste solicitarea de mita.

Din cei 31 de respondenti 42% au spus ca s-au facut presiuni asupra lor in ceea ce priveste mita iar 58% sustin ca acest lucru nu s-a intamplat. Se accepta ipoteza Ho.

12. Daca ati vedea/afla despre vreun caz in care personalul de tren a luat mita cui v-ati adresa?

Ho: Mai mult de 65% dintre intervievati nu ar reclama nici un caz de luare de mita de care ar avea cunostinta.

H1: Mai putin de 65% dintre intervievati nu ar reclama nici un caz de luare de mita de

care ar avea cunostinta.

In urma analizei raspunsurilor se observa un procent de 52 % din subiectii intervievati care nu ar reclama nici un caz de luare de mita. Se accepta ipoteza H1.

13. In ce masura considerati ca este acceptata coruptia la calea ferata de catre personalul de tren?

Ho: Majoritatea intervievatilor considera ca personalul de tren accepta coruptia intr-o masura "foarte mare".

H1: Majoritatea intervievatilor considera ca personalul de tren accepta coruptia intr-o masura diferit de " foarte mare".

62 % dintre subiecti considera ca personalul de tren accepta sa ia mita intr-o foarte mare masura. Se accepta ipoteza Ho.

14. Exprimati-va acordul cu privire la urmatoarele afirmatii:

Acord total Acord Neutru Dezacord Dezacord total

" Calatorii care nu-si procura bilet

se fac vinovati de comportamentul 19(38%) 20(40%) 5(10%) 6(12%) 0

antisocial al angajatilor CFR"

" Personalul de tren ia mita de cele mai

multe ori decat sa actioneze in consecinta 32(64%) 14(28%) 2(4%) 1(2%) 1(2%)

( bilet contraventional+process verbal)"

Ho: Mai mult de 55% dintre subiecti sunt de acord cu afirmatiile " Calatorii care nu-si procura bilet se fac vinovati de comportamentul antisocial al angajatilor CFR", "Personalul de tren ia mita de cele mai multe ori decat sa actioneze in consecinta ( bilet contraventional+proces verbal)"

H1: Cel mult 55% dintre subiecti sunt de acord cu afirmatiile " Calatorii care nu-si procura bilet se fac vinovati de comportamentul antisocial al angajatilor CFR", "Personalul de tren ia mita de cele mai multe ori decat sa actioneze in consecinta ( bilet contraventional+proces verbal)"

In urma raspunsurilor subiectilor rezulta procentele de mai sus fapt pentru care se accepta ipoteza H1.

15. Cine credeti ca se face vinovat de faptul ca personalul de tren este corupt?

Ho: Cel putin 35% dintre cei intervievati au declarat ca vinovati pentru faptul ca personalul de tren este corupt, se fac calatorii care-i mituiesc.

H1: Cel mult 35% dintre cei intervievati au declarat ca vinovati pentru faptul ca personalul de tren este corupt, se fac calatorii care-i mituiesc.

Cel mai mare procent ( 34%) s-a inregistrat pentru raspunsul b- "Calatorii care mituiesc angajatii CFR, incurajandu-i". In acest caz se accepta ipoteza H1.

16. Considerati ca SNCFR a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei?

Ho: Mai mult de 80% dintre subiecti considera ca SNCFR nu a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei.

H1: Mai putin de 80% dintre subiecti considera ca SNCFR nu a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei.

76% din respondenti au ales raspunsul negativ pentru aceasta intrebare. 24% au sustinut ca societatea a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei. Se accepta ipoteza H1.

17. Dupa parerea dvs. care sunt masurile asupra carora societatea trebuie sa insiste? ( raspuns multiplu)

Ho: Majoritatea respondentilor considera raspunderea penala masura asupra careia societatea trebuie sa insiste.

H1: Majoritatea respondentilor considera ca asupra altor masuri diferite de raspunderea penala trebuie sa insiste societatea.

In urma rezultatelor obtinute se accepta ipoteza H1.

18. Ce parere aveti despre Politia Transporturilor si personalul specializat desemnat pentru a actiona in regim de supracontrol in trenurile de calatori?

Ho: Cel putin 45% dintre subiecti considera ca Politia Transpoturilor si personalul specializat desemnat sa actioneze in regim de supracontrol, ar trebui sa aiba o actiune mai intensa .

H1: Cel mult 45% dintre subiecti considera ca Politia Transporturilor si personalul specializat desemnat sa actioneze in regim de supracontrol, ar trebui sa aiba o actiune mai intensa .

Se accepta ipoteza H1.

19. Cum veti proceda in viitor in legatura cu coruptia la calea ferata?

Ho: 25 % dintre cei chestionati vor reclama de fiecare data orice caz de coruptie de care au cunostinta.

H1: 25% dintre cei chestionati nu vor reclama de fiecare data orice caz de coruptie de care au cunostinta.

Se accepta ipoteza H1.

20. Sexul dvs?

Se observa un procent de 52 % de respondenti de sex feminin si 48% de subiecti de sex masculin.

21. Varsta dvs?

In urma analizei chestionarului 48 % din respondenti au varste cuprinse intre 25-30 ani, 44% au varste cuprinse intre 20-25, 8% intre 30-35. pentru intervalul de varsta 35-40 nu exista nici un subiect, le fel si pentru varsta de peste 40 ani.

Analiza bidimensionala.

I.

Ho: Cel putin 35% dintre cei care au dat in timpul fiecarei calatorii mita, sunt de sex masculin.

H1: Cel mult 35% dintre cei care au dat in timpul fiecarei calatorii mita, sunt de sex masculin.

Raportandu-ne la intrebarea nr. 7 obervam ca totalul celor care au dat mita de fiecare data este de 13. Dintre acestia numai 3subiecti sunt de sex feminin si 10 de sex masculin.

In urma rezultatelor obtinute se accepta Ipoteza Ho.

II

Ho: Mai putin de 55% dintre cei care au dat mita in timpul fiecarei calatorii cu trenul, au varsta cuprinsa intre 25-30ani.

H1: Mai mult de 55% dintre cei care au dat mita in timpul fiecarei calatorii cu trenul, au varsta curprinsa intre 25-30ani.

Ne vom referi din nou la intrebarea nr.7 si vom avea in vedere totalul celor care au dat mita de fiecare data cand au calatorit cu trenul, acestia fiind in numar de 13.

Se accepta Ipoteza H1.

Analiza bivariata. Testul Hi-Patrat.

Ho: Daca SNCFR ar lua toate masurile impotriva coruptiei din cadrul organizatiei, atunci aceasta s-ar diminua.

H1: Daca SNCFR ar lua toate masurile impotriva coruptiei din cadrul organizatiei, atunci aceasta nu s-ar diminua.

Pentru testarea acestei ipoteze se va face legatura intre intrebarea nr.5 si intrebarea nr.16.

total i * total j

Eij = _____________ unde: i- linia , j- coloana

total

0* 38

E11 = ________ = 0

50

0*12

E12 = ________ = 0

50

50*38

E21 = ________ = 38

50

50*12

E22 = ________ = 12

50

(Oij - Eij) ² ( 0-0 ) ² ( 0-0 ) ² (38-38) ² (12-12) ²

χ²calc = ∑∑ ---------- = ---------- + ---------- + ---------- + ---------

Eij 0 0 38 12

= 0

Df = 1

χ²0,05;1= 3,84 (reprezinta valoarea hi patrat teoretic in functie de o probabilitate de 5% si 4 grade de libertate.)

χ²calc = 0

χ²calc < χ²0,05;1 è rezulta ca se accepta ipoteza Ho

VIII Concluzii

Ca ne place sau nu, ca vrem sau nu vrem, ca recunoastem sau nu, coruptia este o problema care ocupa primele pagini ale ziarelor. Face parte din cotidian. Actele de coruptie nu se intampla pur si simplu. In spatele lor se ascund factori favorizanti, o serie de conditii strans legate intre ele. In "Anna Karenina", Tolstoi spunea: "Familiile fericite sunt la fel; fiecare familie nefericita este nefericita in felul ei." In acelasi mod exista o mare varietate a formelor coruptiei, fiecare determinata de un anumit context socioeconomic si de un alt mixaj de factori favorizanti.

Coruptia nu este raspunzatoare pentru tot ceea ce este rau si nici nu distruge tot ceea ce este bun intr-o societate. Rareori, cazurile grave au o singura cauza sau se datoreaza doar faptului ca unii indivizi vor sa faca rau. Mai degraba, ea este inradacinata in stadiul de dezvoltare a tarii si are o determinare complexa.

Este la moda descrierea coruptiei grave ca pe o boala de temut - "cancerul coruptiei" este o expresie uzuala - care poate conduce la colapsul sistemului, daca nu este eradicata. Deoarece de pe urma ei beneficiaza interese puternice, in timp ce potentialii competitori sunt dezavantajati, iar responsabilitatea este redusa, coruptia poate fi o stare pe termen lung (Johnston, 2000).

Coruptia se regaseste in tarile intregii lumi. Majoritatea oamenilor, si nu numai cei din lumea occidentala, sunt de acord ca aceasta este o practica absconsa (in cazul in care nu se afla in randurile celor care profita de pe urma acesteia). Coruptia este 'terminator-ul' societatii, sapand la radacina concurentei si interesului public. Deplorabil este insa faptul ca, in tarile in dezvoltare, sufera cel mai mult, aceia care, datorita portofelului aproape gol, nu pot sa intoarca deciziile in favoarea lor.

Studiul realizat la nivelul organizatiilor publice a scos in evidenta faptul ca 100% din subiectii chestionati au sustinut ca exista coruptie in cadrul Societatii de Transport Feroviar de Calatori. 36% spun ca nu sunt de acord in totalitate cu mituirea personalului de tren si doar 26 % din cei chestionati sustin ca au dat mita de fiecare data cand au calatorit cu trenul. Un procent de 52% sustin ca nu ar reclama nici un caz de luare de mita de catre personalul de tren de care ar avea cunostinta, in timp ce 76 % dintre subiecti declara ca organizatia nu a luat toate masurile pentru diminuarea coruptiei la nivelul acesteia.

64 % dintre intervievati aproba in totalitate afirmatia " Personalul de tren ia mita de cele mai multe ori decat sa actioneze in consecinta ( bilet contraventional+proces verbal)" iar 34 % considera ca vinovati de comportamentul antisocial al angajatilor CFR sunt calatorii care-i mituiesc, incurajandu-i.

In urma analizelor bidimensionale rezulta ca 77% din subiectii care au dat mita in timpul fiecarei calatorii cu trenul, sunt de sex masculin, iar cei mai multi (69%) care au dat mita de fiecare data cand au ales acest mijloc de transport in comun au varste cuprinse intre 25-30 ani.

Pe baza analizei Hi-Patrat s-a demonstrat Ipoteza Ho: "Daca SNCFR ar lua toate masurile impotriva coruptiei din cadrul organizatiei, atunci aceasta s-ar diminua".