Dobanda

Concept, determinanti, structura, nivel ;

Curbele de randament si tipuri de dobanda ;

Dobanda nominala si dobanda reala.

Dobanda este un concept care comporta doua acceptiuni :

a)       in sens restrans dobanda este suma cuvenita proprietarilor la rambursarea sumei imprumutate. Dobanda este pretul folosirii capitalului, este remunerarea riscului imprumutului ;

b)       in sens larg dobanda este pretul platit de debitor creditorului pentru cesiunea dreptului de folosinta a imprumutului pana la scadenta.

Definitia lui Keyns - dobanda este o recompensa pentru remunerarea la lichiditati si concomitent este pretul pentru achizitionarea lichiditatii.

Definitia lui samuelson - dobanda reprezinta surplusul revenit proprietarului pentru capital ca factor de productie.

Determinanti :

creditul avansat

perioada de timp a folosirii capitalului varsat

nivelul ratei dobanzii.

, unde : D = dobanda totala

C = capitalul

d = rata dobanzii

Initial dobanda a fost legata de creditul pentru consum, apoi ea a insemnat dreptul de a folosi creditul cu destinatie economica productiva.

Factorii dobanzii sunt :

I.            Productivitatea capitalului implica realizarea unei anumite rate a profitului. Profitul total este o suma a dobanzii si a profitului net, evident ca orice investitor isi dimensioneaza afacerile astfel incat sa realizeze un profit total mai mare sau cel putin egal cu profitul net;

II.         Lichiditatea care se refera la situatia creditorului ce prefera intotdeauna forma de imprumut de natura sa asigure lichiditatea ;

III.       Riscul nerambursarii - imprumutantii se preocupa major de constituirea garantiilor reale in vederea diminuarii riscului nerambursarii ;

IV.      Raportul dintre cererea si oferta de credite - oferta este determinata la randul ei de factori ca

- nivelul economisirii ,

- nivelul veniturilor ,

- preferintele de consum ,

- inflatia.

Cererea este interconditionata de cei trei mari debitori sociali : guvernul, agentii economici si familia.

Nivelul dobanzii :

In tarile cu o economie de piata consolidata s-a constituit un nivel de baza al dobanzii care este un nivel focalizator al multiplelor niveluri ale acestei marimi relative. Aceasta rata fixata de o banca de referinta in conditiile medii date serveste ca termen de baza pentru calcularea celorlalte rate ale dobanzii situate in jurul dobanzii de baza.

In s.U.A. rata de baza a dobanzii este rata aplicata de bancile comerciale la creditele acordate de aceste banci pe termen scurt clientilor de prim rang. In Anglia si in lume este binecunoscuta rata LIBOR.

Curbele de randament

In aprecierea nivelului dobanzii un rol deosebit se acorda din punct de vedere teoretic cat si practic curbelor de randament.

Curba de randament este o curba continua care descrie relatia functionala intre randamentul la rata scadentei si numarul de ani ce intervin inaintea scadentei pentru titlurile cu venituri fixe la un moment dat.

Curbele de randament se rezuma la anumite creante dar sunt semnificative pentru intreaga piata a creditului. Potrivit conjuncturii de moment, curbele de randament pot avea trei modalitati de expresie:

Curba plata - arata ca randamentele titlurilor pe termen scurt, mediu si lung sunt practic aceleasi si ca raportul intre cerere si oferta este echilibrat pe ansamblul pietei.

Curba orientata in sus releva ca titlurile pe termen lung au un randament ridicat si sugereaza ca cererea de fonduri pe termen scurt este foarte puternica fata de cererea de fonduri pe termen lung.

Curba orientata in jos exprima faptul ca titlurile pe termen scurt au un randament foarte ridicat de unde rezulta ca cererea de fonduri pe termen lung este foarte puternica fata de cererea de fonduri pe termen scurt.

3. Dobanda nominala si dobanda reala

Aprecierile privind nivelul ratei dobanzii sunt valabile atata timp cat stabilitatea monetara asigura, la expirarea termenului imprumutului, recuperarea integrala a valorii avansate respectiv conservarea puterii de cumparare.

Perioada actuala caracterizata prin intense, permanente si generalizate procese inflationiste influenteaza acest proces si pune in prim plan riscul eroziunii capitalului.

Riscul eroziunii capitalului se refera la posibilitatea inregistrarii de pierderi de catre creditor prin faptul ca valoarea reala a ratelor de rambursare a imprumutului nu mai pot acoperii integral capitalul imprumutat dar sa caute prin conditiile creditului sa-si asigure o compensare pentru pierderile suferite prin : deprecierea monetara pe de o parte si prin ridicarea ratei dobanzii.

In concluzie, in conditiile unei intensificari a procesului inflationist rata dobanzii implica doua ipostaze:

a)       Dobanda nominala exprimata prin rata curenta de piata ;

b)      Dobanda reala exprimata ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune a capitalului determinat de evolutia procesului inflationist.

Dobanda reala este direct proportionala cu deprecierea monetara.

Dobanzile nominale sunt dobanzile stabilite intre parti si consemnate contractelor de creditare, sunt cele negociate si acceptabile pentru creditori.

Astfel rata dobanzii reale este data de urmatoarea formula :

Evolutia dobanzii reale din lumea contemporana ilustreaza contradictia dintre dobanda nominala si cea reala.

Cresterea operatiunilor de credit in valute compozite pe pietele internationale ridica problema determinarii specifice a ratei dobanzii practicate pentru aceste operatiuni, in conditiile in care ratele dobanzii variaza pe pietele nationale, in functie de intensitatea procesului inflationist national.

Determinarea dobanzii la creditele exprimate in valutele compozite se efectueaza pe modelul mediei ponderate :

, unde Di = rata dobanzii pe piata valutei Vi

Vi = ponderea valutei Vi in valuta compozita.

Tehnici de calcul ale dobanzii :

Dobanda data de o unitate monetara pe un an de zile se numeste dobanda unitara.

, unde :

E = dobanda

k = capitalul investit

t = timpul

z = rata dobanzii

Calculul dobanzii asupra unei sume de bani exprimata in general pe o perioada de timp. Dobanda compusa este uzuala pentru credite cu o durata mai mare de 12 luni. In acest caz dobanda se calculeaza dupa regula operatiunii de dobanda simpla care trebuie majorata cu o noua suma care intra in operatiunea de dobanda a perioadei urmatoare. Astfel unitatea monetara devine la sfarsitul perioadei:

1 + R = k ; A à E ; R = rata anuala a dobanzii pentru 1 + n , n = numarul de ani.