Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





Statistica

Investitiile influentate de impozit si inflatie -Primaria Municipiului Dej

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONSTITUIREA SI FUNCTIONAREA BANCILOR ROMANESTI
Analiza SWOT UniCredit Tiriac Bank
Analiza SWOT OTP Bank
Factoringul intern
Lucrare de practica - Gestiunea Financiara a intreprinderii
CONTINUTUL SI ROLUL RELATIILOR VALUTAR-FINANCIARE INTERNATIONALE
Metoda si metodologia controlului
Finante Publice - CONTINUTUL ECONOMIC, FUNCTIILE SI STRUCTURA FINANTELOR
Ratingul Financiar - Rating - Functii. Caracteristici
PROCESUL BUGETAR

UNIVERSITATEA BOGDAN VODA – CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

MANAGEMENT IN ADMINISTRATIE ,

INSTITUTII DE CREDIT SI SOCIETATI COMERCIALE



Investitiile influentate de impozit si inflatie

-Primaria Municipiului Dej-

1.Investitiile, cresterea economica,rata dobanzii si rata inflatiei

Angajarea efectiva a resurselor financiare ale unei firme pentru derularea unui proces investitional reprezinta un punct culminant.

Managementul firmei trebuie sa rezolve urmatoarele trei dileme majore

Ø     Pe baza caror criterii se va face alocarea,

Ø     Echilibrarea resurselor financiare disponibile cu cele necesare,

Ø     Modalitatea de angajare in timp a resurselor financiare, considerand ca si timpul este o resursa economica.

Firma poate conta pe venituri suplimentare pe seama deciziilor optime luate asupra investitiilor care urmeaza sa se deruleze si care sa permita dezvoltarea capacitatilor de productie, respectiv crestere economica, modernizarea acestora, inlocuirea celor uzate fizic sau moral.

Evaluarea eficientei economice a unei investitii se realizeaza cu ajutorul indicatorilor de eficienta economica in forma statica (durata specifica de exploatare, durata de recuperare, cheltuieli total echilibrate, randamentul economic, viteza de recuperare, rentabilitatea economica, rentabilitatea financiara, pragul de rentabilitate, etc.) dar si in forma dinamica (raportul dintre valoarea actualizata a veniturilor si valoarea actualizata a cheltuielilor, randamentul economic actualizat, viteza de recuperare, rata interna de rentabilitate economica, rata interna de rentabilitate financiara, durata de recuperare in forma dinamica, indicele de profitabilitate, venitul net actualizat) fluxul de numerar generat si capabil sa acopere costul total al activului achizitionat.

In alta ordine de idei , rata dobanzii, rata de actualizare si influenta ratei inflatiei asupra celorlalte doua permit o imagine cat mai reala asupra procedurilor utilizate de teoreticieni si practicieni in evaluarea unei firme, iar pe de alta parte, sunt elemente determinante in evaluarea eficientei economice a unei afaceri.

Investitiile optime sunt acelea care favorizeaza dezvoltarea rapida a tuturor domeniilor economice si sociale, o palpabila si reala crestere economica, modernizarea activitatii de productie, cresterea productivitatii muncii si a calitatii produselor si serviciilor, reducerea cheltuielilor de productie, cresterea competitivitatii, cresterea nivelului de cultura si civilizatie, consolidarea pozitiei firmei pe piata interna si externa, dar mai ales, cresterea avutiei nationale.

De modul in care, cand si in ce domenii de activitate investim mai asteptam de la o decizie investitionala optima

Ø     reglarea corecta si optima a raportului cerere-oferta,

Ø     reconversia fortei de munca disponibila,

Ø     dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica. Se costata in prezent o scurtare a ciclului de viata al produselor si a fazelor comerciale, iar fazele de cercetare se prelungesc, motiv pentru care activitatea de cercetare si factorul timp devin elemente fundamentale in mentinerea competitivitatii firmei.

Ø     modificari atat la producatori cat si la consumatori.

In modelele de crestere economica ale lui Harrod, Domar si Keynes, investitiile sunt asimilate cu economiile banesti in sensul ca sursa si volumul investitiilor sunt dimensionate de efortul de economisire al individului firmei si societatii.

Daca acumularea reprezinta geneza sau procesul de creare a fondurilor, investitiile reprezinta procesul de utilizare efectiva a acestor fonduri.

In conceptia economica partea din venituri care depasesc consumul devine economie baneasca, care de cele mai multe ori este destinata investitiilor, la nivel de individ, firma si societate. Desi, nu de putine ori, se pune semn de egalitate intre economii si valoarea investitiilor, ele nu sunt echivalente deoarece tendinta de economisire este mai puternica de teama de a evita eventualele riscuri. In acest context nu este lipsit de interes a aminti afirmatia filozofului John Locke, respectiv, oamenii manifesta o receptivitate sporita pentru necesitatile si placerile imediate in defavoarea avantajelor si placerilor viitoare.

In prezent, importanta primordiala este conferita de latura financiara data de valoarea prezenta si valoarea viitoare. Estimarea fluxurilor de lichiditati viitoare nu poate fi efectuata fara aportul ratei dobanzii si ratei de actualizare, care sunt si ele influentate de rata inflatiei si politica impozitelor. Influenta dintre rata dobanzii , rata de actualizare si rata inflatiei este oarecum reciproca, cu precizarea suplimentara ca rata de actualizare este in cele mai dese cazuri aleasa arbitrar, fara a i se putea identifica real si exact structura si functiile. Rata de actualizare este cea mai sensibila variabila. Abordarea unei anumite valori pentru rata de actualizare in efectuarea unor calcule are o influenta superioara fata de modalitatea de proiectare a unui flux de lichiditati.

Indiferent de informatiile pe care le avem la dispozitie (costuri investitionale, durata imobilizarilor financiare si materiale, rata dobanzii, rata de actualizare, rata inflatiei, cota de impozitare, profitul prezumat a se realiza la un moment dat, volumul capitalului existent pe piata, etc.) eficacitatea unei afaceri si eficienta economica a unei investitii, ramane un risc la proba contrarie.

Orice piata financiara impune respectarea unor reguli si cerinte care sa defavorizeze aparitia riscului financiar si investitional pentru firma, deci firma sa dispuna de lichiditati care sa permita (in cazul imprumuturilor) restituirea ratei de credit si a dobanzii aferente, respectiv rata rentabilitatii economice sa fie mai mare decat rata de credit plus dobanda.

2.Corelatia dintre cresterea economica, rata dobanzii si rata inflatiei

Obiectivul de baza al oricarui investitor se apreciaza a fi realizat atunci cand pe seama capitalului total angajat (propriu plus cel imprumutat prin creditare) isi dovedeste o rentabilitate eficienta, adica, rentabilitatea economica sa fie mai mare decat rata dobanzii perceputa de creditor iar rentabilitatea financiara sa fie mai mare ca rentabilitatea economica.Exista o corelatie intre inflatie si cresterea economica.

Milton Friedman afirma ca o inflatie redusa poate stimula cresterea economica si pe care o numeste inflatie de prosperitate. El afirma ca nu este semnificativa valoarea prezenta a monedei ci faptul ca nu poate fi estimata valoarea sa viitoare. Se poate afirma ca o moneda nationala este tot atat de vitala pentru economie ca si aerul pentru viata. Daca moneda nu are o valoare stabila este mai costisitor si mai riscant atat pentru creditor cat si pentru beneficiarul acestuia. Economisirea banilor si tendinta de a-i investi va crea noi riscuri. In acelasi timp schimbul este intarziat iar castiguri1e vor fi diminuate. 0 inflatie mare conduce in mod inevitabil la majorarea costului de achizitie al capitalului si implicit a ratei dobanzii, fapt care va diminua volumul acumularilor si implicit si cresterea economica. Daca oferta de bani este constanta sau creste usor cu o rata continua, puterea de cumparare va fi relativ stabila. Daca oferta de bani este mare in raport cu oferta de produse si servicii preturile vor creste iar concomitent puterea de cumparare scade. De aceea Milton Friedman are dreptate.

Daca o inflatie mare dezorganizeaza productia, o inflatie redusa (1—3 %) contribuie la o echilibrare a raportului cerere-­oferta prin intermediul preturilor. Deci o po1itica monetara moderata, in corelatie cu cresterea volumului bunurilor oferite pietei va permite o stabilitate a preturilor, ceea ce va constitui un semnal pozitiv, atractiv pentru investitii.

Acest aspect este mai cu seama relevant pentru Romania in care se impune o normalizare, o stabilizare a preturilor.

Prin aceasta, sa nu se inteleaga gresit, ca o situatie ,,ideala” ar consta in inghetarea preturi1or, deoarece ne-am confrunta cu influenta mai mult negativa decat pozitiva. Nu este un secret caci in anii ‘70 se renuntase la inghetarea preturi1or, dar nu a fost suficient. Era nevoie si de statuarea adevaratului pret, determinat de punctul de intersectie al cererii si ofertei. Inca o dovada ca tot piata este aceea care stabileste adevaratul pret de vanzare si care in continuare ne indica nivelul pana la care pot urca dobanzile. Si dupa 1989, nu o data, agentii economici au invocat reducerea dobanzilor, dar procesul de tranzitie nu a fost depasit pana in prezent si nici procesul de privatizare nu este incheiat.

In Romania inca mai sunt multi agenti economici, de multe ori fiind si mari producatori, care detin o pozitie de monopol si pot impune preturi de vanzare nereale si care pana la urma devin reali producatori de inflatie. Sub aceasta masca, sub care isi permit sa vanda produsele la preturi exagerate, nereale si care, culmea, tot ei solicita sa beneficieze de un cost al creditului (dobanda) cat mai mic. La aceasta se mai adauga si faptul ca, sub aceeasi ,,umbrela” a inflatiei, acesti producatori (de regula cu capital de stat), produc de fapt mai putin si la o calitate si competitivitate indoielnica, dar cu costuri mai mari care in final sunt subventionati de consumatori. Iata cum inflatia devine, paradoxal, ,,benefica” pentru acest tip de producatori deoarece veniturile sunt constituite pe seama stabilirii nereale a preturilor.

Cu atat devine mai necesara instaurarea unei normalitati a activitatii economice prin cresterea eficientei economice si a competitivitatii, lucru realizabil numai prin desavarsirea procesului de privatizare si crearea unui mediu concurential propice care sa permita eliminarea imobilizarilor de valori concretizate in atat de pagubosul blocaj financiar. Intr-o economie stabila cu o piata functionala, sursa profitului nu rezida din preturile de vanzare ci din reducerea cheltuielilor de productie, iar mai departe in reducerea preturilor de vanzare.

De aceea o politica monetara moderata, adica o crestere a masei monetare in corelatie cu cresterea produselor, va permite o stabilitate a preturilor. Nu este lipsit de interes sa retinem si observatia lui Theodor Gresham: ,,atunci cand intr-o tara circula concomitent doua monede, una buna si una rea, moneda rea alunga din circulatie moneda buna” devenita mai tarziu legea lui Gresharn si care indeamna ca deficitele sa nu fie acoperite prin cresterea masei monetare.

Evident ca inflatia din Romania poate fi asociata si prin tendinta comerciantilor lacomi (prin practicarea unor adaosuri comerciale exagerate, a sindicatelor care detin monopolul pe piata muncii, a salariilor in neconcordanta cu productivitatea muncii a unor politici financiar-valutare nefiresti etc.), factori care conduc la o depreciere a monedei nationale. Cu toate acestea principala cauza a inflatiei o constituie cresterea rapida a ofertei de bani. Aceasta corelatie dintre cresterea monetara rapida si inflatie este apreciata ca fiind cea mai acceptata sursa a efectelor economice negative.

Se pune, firesc intrebarea: ce trebuie infaptuit pentru depasirea acestei situatii?

Ne permitem a prezenta urmatoarele solutii:

a) Reducerea cotei de impozitare pentru profitul reinvestit;

b) Implementarea unui sistem de creditare diferentiat, intelegand aplicarea unor dobanzi mai mici la creditele investite in activitati productive. Asa se explica de ce in Romania imediat dupa 1990 majoritatea investitiilor nu au fost orientate spre economia productiva care necesita investitii majore, durate relativ lungi de recuperare a efortului investitional, un risc pe masura, ci ele au fost orientate spre activitatile comerciale si a servicii.

Dar trebuie sa precizam ca reducerea necontrolata a ratei dobanzii conduce la o decapitalizare severa a bancilor, care pana la urma tot la inflatie se ajunge cu repercusiuni negative in sensul scaderii increderii populatiei si a organismelor financiare internationale in moneda nationala. Atunci cand bancile practica o rata a dobanzii mai mare decat rata inflatiei avem de a face cu o rata real pozitiva a dobanzii.

c) Bursa de valori sa devina un real barometru care sa orienteze fondurile financiare disponibile spre activitati performante;

d) Identificarea de resurse financiare care sa permita conservarea propriilor resurse materiale;

e) Efortul sa fie preponderent pe produse finite prestatoare de valoare adaugata si nu pe materii prime;

f) 0 autonomie financiara a agentului economic bazata pe principii clar si oportun formulate si care sa se bazeze pe respectarea stricta a prevederilor legale;

g) Adoptarea mecanismelor financiare care sa favorizeze conturarea si implementarea economiei de piata functionale;

h) 0 delimitare clara si definitiva intre proprietatea publica si cea privata;

i)             Reducerea la maximum a implicarii politicului in mecanismele economice, acestuia revenindu-i sarcina de a crea cadrul legislativ care sa favorizeze manifestarea corecta a raportului cerere-oferta si garantarea dreptului de proprietate.

3.Efectul simultan al impozitului si inflatiei

Volumul dobanzii in termeni nominali si in termeni reali:

In termeni nominali:

Volumul dobanzii inainte de impozitare

∆dni = K∙rdn

Volumul dobanzii dupa impozitare

∆di = K∙ rdn (1—Ci)

Valoarea finala a capitalului inainte de impozitare:

Kfnni = K+∆dnni

Valoarea finala a capitalului dupa impozitare

Kfi = K+∆di =K+K ∙ rdn (l— Ci)=

K [l + rdn (1— Ci)]

In termeni reali:

Valoarea finala a capitalului inainte de impozitare

Kfrni = Kfni/1+ri

in care ri — rata inflatiei.

Valoarea finala a capitalului dupa impozitare:

Kfri= Kfi/1 + r i

Volumul dobanzii neimpozitate:

Ddni = Kfni—K

In procente, de fapt rata dobanzii se calculeaza dupa relatia:

rd%=Dd/K

Rata dobanzii exprimata in procente se mai poate calcula si

cu ajutorul urmatoarelor relatii, atat in termeni nominali cat si

in termeni reali:

rdn = rdr + ri

rdr = rdn - ri

Daca privim lucrurile din punct de vedere al compunerii

simple atunci:

(l+rdn)=(l+rdr)(l+ ri)

l+rdn = l + rdr + ri + rdr x ri

rdn = 1-1 + rdr + ri + rdr x ri

de unde:

rdn = rdr + ri + rdr x ri

rdn - ri = rdr (1+ ri )

rdrni = (rdnni – ri)/(1+ri)

Ddi = Dd(1-Ci)

Ddni = (1-Ci)

Ddri = Ddri(1-Ci)

care dupa inlocuirile necesare:

Ddri = Ddr(1-Ci) – (Cixri)/(1+ri)

in care:

K0 — valoarea initiala a capitalului;

rdn — radat dobanzii nominale;

rdr — rata dobanzii reale neimpozitate;



rdri — rata dobanzii reale impozitate;

Ci — rata de impozitare;

Ddni — volumul dobanzii nominale impozitate;

Ddnni — volumul dobanzii nominale neimpozitate;

Kfni — valoarea nominala finala a capitalului neimpozitata;

Kfrni — valoarea reala finala a capitalului neimpozitat

Kfri — valoarea reala finala a capitalului impozitat;

rdr — rata dobanzii reale neimpozitata;

Ddri — volumul dobanzii reale impozitate.

4.Aplicatie practica- Primaria Municipiului Dej

Primaria Municipiului Dej este organizata si functioneaza potrivit specificului nevoilor locale si este menita sa vina in sprijinul cetatenilor, cu ajutorul serviciilor publice locale, organizate conform organigramei aprobate prin H.C.L. , aceste servicii fiind conduse, organizate si coordonate de catre Primarul Municipiului Dej, in mod nemijlocit sau prin conducatorii ierarhici din subordine.

Municipiul dej este un oras amplasat in nord-estul judetului Cluj, la confluenta raului Somesu Mic cu Somesul Mare, avand o suprafata de 109 km patrati, cunoscut ca un important nod de cale ferata, cat si cu importante cai rutiere prin care se face legatura cu Baia Mare, Deda, Bistrita, Vatra Dornei, dar avand si drumul DN 1C cuprins in nomenclatura europeana la pozitia 576.

Serviciile aparatului propriu de specialitate si cele publice de interes local, denumite in continuare - servicii publice ale Primariei municipiului Dej - sunt organizate pe principalele domenii de activitate potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale, in vederea realizarii atributelor cuprinse in Legea nr. 215/23.04.2001 privind administratia publica locala, cu modificarile si completarile ulterioare.

Directia Tehnica din cadrul Primariei este structura care conduce si participa la elaborarea programului propriu de investitii anual, intocmirea lui pe baze reale, de necesitate si oportunitate si la termenul prevazut. In acelasi timp asigura cooperarea cu diferite organisme si organizatii internationale pentru realizarea programelor legate de dezvoltarea urbanistica a municipiului, realizarea unor obiective de investitii, studii in folosul comunitatii locale a municipiului Dej.

Astfel, in anul 2005, odata cu intocmirea bugetului local pentru anul 2006, in lista de investitii a institutiei, s-a decis finantarea pentru amenajarea unui spatiu de agrement, care sa vina in sprijinul cetatenilor municipiului pentru petrecere a timpului liber. Aceasta investitie se estimeaza ca va costa 1.360.000 lei RON, iar veniturile incasate din inchirieri de barci, hidrobiciclete vor fi in primul an in suma de 240.000 lei RON, dupa care acestea vor creste cu 5% anual. De asemenea se vor inregistra venituri din reclame de 40.000 lei RON in primul an si care vor creste cu 6% pentru urmatorii ani. In sezonul de iarna se preconizeaza amenajarea unui patinoar, care va majora cheltuielile la 60.000 lei RON, care si ele vor creste cu 4% in anii urmatori.

Cheltuielile cu intretinerea vor fi de 10.000 lei RON in primul an dupa care se estimeaza o crestere a preturilor de 4% anual. Rata dobanzii nominale neimpozitate este de 20%, rata inflatiei este de 9%, iar amortizarea va fi de 6% anual. Se va stabili eficienta economica a investitiei in situatia in care nu se tine seama de impozit, precum si in cazul in care activitatea se impune cu o cota de impozitare de 16%. Primaria nu are probleme cu finantarea investitiei, deci dispune de capitalul necesar, caz in care eficienta economica va fi apreciata prin prisma valorii profitului actualizat pe durata anilor de functionare. Peste 15 ani valoarea reziduala va fi de 900.000 lei RON.

Se concepe urmatorul tabel, in care Vi – valoarea incasarilor, Vrec – venit din reclama, Chi – cheltuieli de intretinere, Che – cheltuieli de exploatare: 

(Lei RON)

An

Vi

Vrec

Chi

Che

Ph

1/(1+rdnni)h

PTA




PNA = PTA-I=1266152-1360000=-93848 lei RON.

Avand in vedere ca activitatea desfasurata pe seama investitiei are specific oarecum economic, profiturile realizate in perioada de exploatare vor fi impozitate. Deci sumele incasate vor avea valoarea de 84% fata de cele initiale, iar pe de alta parte se mai adauga influenta amortizarii (6% anual), care face ca anual sa se reduca suma supusa impozitarii cu 81.600 lei RON.

Dupa 15 ani se amortizeaza

Ati = 81.600lei x15ani x 0,84 =1.028.160 RON

din valoarea investitiei de 1.360.000 RON, la care tinem seama de valoarea reziduala de 900.000 RON, ceea ce ne conduce la ideea ca investitia este profitabila, dar daca va fi supusa impozitarii si suma de 900.000 RON va avea valoarea

900.000 RON(1-Ci) = 900.000 x 0,84 = 756.000 lei RON,

situatie in care si in acest caz, acopera valoarea investitiei:

Ati = 81.600 RON x 15 x 0,84 = 1.028.160 RON

Ati + Vri = 1.028.160 + 756.000 = 1.784.160 RON > 1.360.000 RON(It),

in care

Ati amortizarea totala,

Vri – valoarea reziduala impozitata.

Vom avea urmatoarea situatie:

(Lei RON)

An

Ph

Impozit

Ahi

Phi

1/(1+rdri)h

Pha

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056

13056



Ahi = Ah x It x Ci x 0,16 = 13056 lei RON

rdri – rata dobanzii impozitate.

rdnni = 20%.

rdri = rdnni (1-0,16) = 0,20 x 0,84 = 0,168 = 16,8%

Consideram rdri = 16,8% 17%, caz in care:

PTA = 1.278.622 lei RON.

PNA = PTA – It = 1.278.622 – 1.360.000 = -81.378 lei RON.

Deci pierderea de profit net actualizat este mai mica in cazul aplicarii impozitului. Pentru a elimina aceasta situatie se impune ca institutia sa gaseasca solutii de prelungire a duratei de exploatare, pana cand efortul investitional va fi recuperat pe seama profitului generat de noua investitie.

Intr-o analiza a inflatiei trebuie stabilita corelatia dintre rata inflatiei, pretul curent, pretul real si pretul fix.Pot aparea trei situatii:

a) preturile cresc in acelasi ritm cu inflatia, caz in care indicele de recalculare a preturilor curente si reale se calculeaza ca raport al variatiei pretului si ratei inflatiei:

1+Dp(

irp , si intrucat Dp = Drc, irp = 1.

1+Dri(

Pentru o perioada de n ani:

A1 – pc1 = p(1+Dp)

A2 – pc2 = p(1+Dp) (1+Dpx)

.

.

.

An – pcn = p(1+Dp)n .

Pretul real va fi:

A1 pr1 = p x irp , irp = 1 si deci: pr = p

A2 pr2 = p x irp , irp = p x i2rp = p,

.

.

.

An prn = p x irp x irpx…….x irp = p x inrp =p

Pretul fix va fi pentru anii 1 n egal cu p, in care p reprezinta pretul de referinta.

Pretul fix va avea aceeasi valoare egala cu p.

b) Daca pretul are un ritm de crestere anuala mai mic decat rata inflatiei

Dp(

irp = ---------- ,

Dri(

care ne va permite calcularea pretului real, iar relatia

1 + Dp(

g

1 + Dri(

va avea o valoare negativa deoarece Dp(%)<Dri(%) si ne va permite sa calculam atat valoarea pretului real, dar si cu cat se reduce valoarea pretului real de la un an la altul.

Pretul curent se va calcula dupa aceeasi modalitate ca la cazul precedent.

Pentru pretul real se folosim urmatoarea modalitate:

An1 pr1 = p - pg = p(1 - g

An2 pr2 = pr1 (1 - g ) = pr1 (1 - g ) (1 - g ) = pr1 (1 - g

An3 pr3 = pr1 (1 - g g ) = pr1 (1 - g

.

.

Ann prn = pr1 (1 - g)n

Literatura de specialitate propune urmatoarea modalitate:

A1 pr1 p x i1rp

A2 pr2 p x i2rp

A3 pr3 p x i3rp

.An prn = p x inrp .

c) Daca pretul are un ritm mai mare de crestere decat rata inflatiei Dp(%)>Dri(%).

In acesta situatie :

1 + Dp(

irp = ------------- ,

1 + Dri(

1 + Dp(

raport care evident va fi mai mare ca 1- (Dp%>Dri%), iar relatia  g

1 + Dri(

care va avea valoare pozitiva , ne indica cu cat creste valoarea pretului real, in %, de la un an la altul. Pretul curent se va calcula ca si in situatiile anterioare:

An1 pc1 = p (1 + Dp%

An2 pc2 = p (1 + Dp% Dp%) = p (1 + Dp%)2

An3 pc3 = p (1 + Dp%)(1 + Dp%)(1 + Dp%) = p (1 + Dp%)3  .

.

Ann pcn = p( Dp%)n.

In ceea ce priveste pretul real si acesta se poate calcula in doua modalitati:

1)

An1 pr1 = p (1 + irp)

An2 pr2 = p (1 + irp) 2

.

.

.

Ann prn = prn-1 (1 + irp)n

An1 pr1 = p (1 + irp)

An2 pr2 = p (1 + irp) 2

.

.

.

Ann prn-1 = p1 (1 + irp)n

Si in acest caz preturile fixe raman neschimbate.

Inflatia este un dezechilibru care afecteaza, in proportii diferite, toate economiile nationale, si care poate fi sesizat prin doua tendinte majore, si anume: cresterea generalizata a preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor. Se considera ca inflatia este o stare caracterizata prin cresterea permanenta mai rapida a volumului puterii de cumparare fata de volumul bunurilor si serviciilor, astfel incat din aceasta rezulta cresterea veniturilor si preturilor in timp ce valoarea banilor scade.

Masurarea inflatiei porneste, bineinteles, de la consensul teoretic cu privire la formele de manifestare ale fenomenului, dar realizarea in fapt a acestei intentii ramane o problema complexa.

Instrumentul la care se apeleaza cel mai des in acest scop este indicele general al preturilor sau indicele sintetic al preturilor. Acesta, cu toate ca are anumite insuficiente, exprima, in linii generale, cresterea preturilor ca fenomen de ansamblu care afecteaza economia. Nu orice crestere a indicelui general al preturilor este expresia directa a inflatiei. Deci pentru a trage o concluzie corecta cu privire la natura inflationista sau a cresterii indicelui general al preturilor, adesea, sunt necesare informatii si analize suplimentare.

Cealalta tendinta majora ce caracterizeaza situatia de inflatie, scaderea puterii de cumparare a banilor, consta in relevarea faptului ca in decursul unei perioade relativ lungi, volumul bunurilor si serviciilor ce se cumpara intr-o economie scade in comparatie cu masa monetara si nivelul preturilor. Aceasta se determina ca un raport intre masa monetara si nivelul preturilor, aratand cate bunuri si servicii se pot cumpara cu cantitatea de bani existenta in economie, la un nivel dat al preturilor.

Asa-dar impotriva inflatiei se promoveaza intotdeauna “pachetele de masuri”, care trebuie astfel concepute incat sa se completeze cat mai bine, pe termen mediu si lung, intrucat implica o readaptare a intregii economii la o noua stare de echilibru si aceasta nu se poate realiza dintr-odata, pe termen scurt.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 899
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site