Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

Statistica

RAPORTUL DE TARA PT. ROMANIA - FMI 2006

finante

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
SITUATII FINANCIARE - INVENTARIEREA PATRIMONIULUI
OBIECTIVE URMARITE IN CADRUL CONTROLULUI IMPOZITULUI PE PROFIT
Indicatori de performanta bancara
Decontarile fara numerar
Sistemul bancar – domeniu specific de exercitare a managementului bancar
SERVICIILE BANCARE
Proiect finante banci
Analiza SWOT CR Firenze
LUCRARE DE PRACTICA - CREADITAREA
Piata financiara internationala - spatiu global de integrare


RAPORTUL DE TARA FMI 2006




1 ROMANIA: REALIZARI SI ESECURI

Romania a inregistrat realizari substantiale din anul 2000. Politicile de tipul mergi-stai adoptate in anii 1990 au determinat ramanerea Romaniei in urma multor altor economii in tranzitie cu crestere mediocra, inflatie mare si ISD reduse.  Ca urmare a crizei monedei nationale din 1999, conditiile s-au imbunatatit ca rezultat al ajustarii fiscale, al performantelor financiare imbunatatite ale companiilor de stat si al privatizarii. BNR a realizat o dezinflatie substantiala, in paralel cu incetinirea ratei de depreciere. Aceasta stabilizare, si perspectivele imbunatatite de aderare la UE au determinat un raspuns pozitiv pe parte de oferta. 

Indicatori macroeconomici cheie 2000-05

2005
Estimari preliminare

in procente din PIB daca nu se precizeaza altfel

Crestere reala PIB (procent)
CPI (modificare in procent; la sfarsitul perioadei)
Deficitul de cont curent
Deficit total sector guvernamental
Acoperirea rezervei (in luni de importuri)
Datorie Externa Bruta

in procente

Contributie la cresterea reala a PIB
Cerere nationala
Consum
Gospodarii
Guvernamental
Forarea capitalului fix
Ne-guvernamental
Guvernamental
Cerere externa

Surse: autoritatile romane si estimarile echipei Fondului

Conditiile macroeconomice s-au deteriorat recent. Mai exact:

Grafic

cresterea economica a incetinit. Dupa o crestere de 8,4% in 2004, cresterea ajutata de o recolta exceptionala,
cresterea reala a PIB a scazut la 4,1% in 2005. In timp ce
productia agricola a scazut ca urmare a inundatiilor grave,
cresterea productiei industriale a incetinit, in parte ca rezultat al scaderii cererii externe asociate cu eliminarea cotelor la textile. Cererea, pe de alta parte, a crescut semnificativ, reflectand o crestere puternica a consumului privat –
sustinuta de impozitele semnificativ reduse, de salariile mai mari si de o crestere rapida a creditului.

Grafic


In pofida aprecierii semnificative a leului, procesul de dezinflatie a incetinit considerabil. Data fiind forta cererii interne, si preturile ridicate ale petrolului si  administrate, inflatia IPC s-a mentinut la 8,6% a/a in decembrie, fata de tinta BNR de 7,5% (cu o marja de ±1 procent). Acest rezultat ar fi putut fi si mai mare in absenta impactului ameliorator al unei monede nationale in curs de apreciere – BNR a permis o mai mare flexibilitate a cursului de schimb de la sfarsitul lunii octombrie 2004, raspunzand astfel la fluxurile sporite de intrari de capital. Moneda s-a apreciat cu aprox. 11% fata de euro din septembrie 2004 pana in decembrie 2005 si cu inca 5 % in primele doua luni ale anului 2006, in timp ce  inflatia a scazut la 8,5% a/a in februarie.

• Cresterea puternica a creditului a fost asociata cu cererea interna in expansiune si cu presiunile inflationiste. Cresterea  reala a creditului intern cu 45% in 2005 si desi ritmul de crestere a creditului in valuta a mai scazut de curand, cresterea creditelor in lei a luat un avant substantial.  Transferul dinspre imprumutul in valuta reflecta partial un numar de masuri introduse  pentru a restrictiona creditul in valuta (Tabela 1), precum si relaxarea monetara din toamna lui 2005.

Grafic

Masuri privind creditele

• (iulie 2005). Rezerva de 30 de procente este extinsa la toate obligatiile in valuta, indiferent de maturitate sau de data contractului.
• (august 2005). Rezerva pentru debite in RON, cu maturitati  de pana la 2 ani, este redusa de la 18 la 16%.
• (august 2005). Reglementarile referitoare la limitele pentru riscurile aferente imprumuturilor gospodariilor sunt inasprite. Noile reglementari stabilesc un plafon lunar  al serviciului datoriei  de 40% din venitul net lunar al imprumutatului, si cuprinde suma tuturor angajamentelor (ex. imprumuturi ipotecare, imobiliare si de consum). Mai mult, plafoanele serviciului lunar al datoriei  pentru creditele de consum si imobiliare sunt limitate la 30 si respectiv 35% din venitul lunar net.
• (septembrie 2005). Pentru institutiile de credit ce acorda imprumuturi in valuta, expunerea la imprumutatori neasigurati (unhedged) este limitata la 300% din fondurile proprii ale creditorului. In acest context, sunt considerati a fi asigurati (hedged) numai imprumutatii ce dispun de venituri in valuta.

(decembrie 2005 si februarie 2006). Rezerva necesara pentru obligatiile in valuta a fost majorata de la 30 la 35% si din nou la 40%.

• Expansiunea creditului a generat in paralel si ample dezechilibre externe paralele. Deficitul de cont curent a crescut la 8,7% din PIB in 2005 de la 8,5% din PIB in 2004 . Cresterea importurilor continua sa depaseasca cresterea exporturilor, dar Investitiile Straine Directe si transferurile UE in crestere asigura in jur de 90% din contul curent, fluxurile de intrari de capital privat asigurand finantarea restului si acumularea substantiala de rezerve. O analiza actualizata a sustenabilitatii datoriei indica un deficit sustenabil de 8% din PIB.
(Tabela 2 si Anexa IV).

Datele revizuite privind Investitiile Straine Directe implica deficite mai mari de cont curent incepand din 2003, deoarece castigurile reinvestite neraportate anterior sunt incluse acum in contul de venit. La sfarsitul lui 2005, deficitul pe 2004 a fost revizuit de la 7,5% la 8,5% din PIB.

Grafic 

Grafic 

Sustenabilitatea Contului Curent

Ipoteze

Medie

         (Modificari de procente anuale, daca nu se indica altfel)

Fluxuri negeneratoare de datorie (in % din PIB)
Crestere nominala a PIB (in )
   Crestere reala a PIB
   Apreciere implicata a cursului de schimb (pe baza deflatorului PIB)
Apreciere nominala a cursului de schimb (media perioadei)
 

(in procent din PIB)

Soldul Contului Curent coerent cu un raport stabil datorie fata de PIB de 35%

Scenarii alternative: CC stabilizand datoria la 35% din PIB:

(a) cu fluxuri negeneratoare de datorie = 3,5% din PIB si crestere reala a PIB de 3,5%

(b) o depreciere reala de 10% si o incetare brusca a fluxurilor negeneratoare de datorie in 2006-07.

Elemente de memorandum:

Soldul efectiv/proiectat al contului curent

Raport efectiv/proiectat al datoriei brute

1/ cont curent ce stabilizeaza raportul datorie fata de PIB la 35% pana in 2011.
2/ Deficitul de cont curent necesar pe perioada 2007-2011 pentru a aduce raportul datorie fata de PIB la 35%.

Graffic

Un deficit decont curent de 8% din PIB in medie, ar stabiliza raportul datorie externa bruta din PIB la 35% pe termen mediu,un nivel considerat a fi corespunzator
conform metodologiilor utilizate in studiile recente. Analiza estimeaza influxurile negeneratoare de datorie la 5% din PIB
ca medie in perioada 2006-11, reflectand tranzactii de privatizare de mare anvergura, cresterea Investitiilor Straine Directe greenfield, si o estimare optimista legata de utilizarea
fondurilor UE. Deficitul de cont curent este proiectat la 8,5% din PIB in 2006; si in cadrul scenariului descris, raportul datorie fata de PIB se va stabiliza la 35% pana in 2010-11.

Cu toate acestea, analiza este sensibila la  ipotezele legate de ISD si cresterea economica. Intr-un scenariu pesimist, cu fluxuri reduse de ISD si o crestere maimica
a PIB, raportul datorie fata de PIB ar creste la 45% pe termen mediu. In aceasta situatie s-ar impune o ajustare a contului curent de 2 puncte procentuale pe an, pentru a mentine raportul datorie fata de PIB la aprox. 35% pe termen
mediu. Parte a ajustarii necesare ar fi automata, deoarece cererea interna s-ar modera si importurile aferente ISD s-ar reduce, iar politicile ar trebui sa rezolve restul.

Analiza mai este sensibila la evolutia cursului
 de schimb. O depreciere reala de 10 procente,
insotita de o stopare brusca a fluxurilor negeneratoare de datorie in 2006, ar duce la majorarea datoriei externe cu 17 puncte procentuale din PIB la impact, inainte de orice raspuns al contului curent. Intoarcerea la un raport datorie fata de PIB de 35% in 2011, ar impune un deficit de cont curent de 6 ¾ % din PIB in medie pentru perioada 2007-2010, fata de o baza de 8% din PIB.

Fluxurile de ISD in Romania au inceput sa
creasca recent, dar raman totusi scazute in
cpmparatie cu noile state membre ale UE
Grafic

•Majorarea deficitului de cont curent reflecta un numar de factori.
Pe de parte,rata ridicata de recuperare a capitalului pe care o are Romania  atrage economiile straine necesare integrarii totale cu UE.
De fapt, desi ISD pe cap de locuitor continua sa fie relativ mici, aceasta cifra a inceput sa creasca de curand, reflectand o incredere sporita in perspectivele Romaniei. Pe de alta parte consumul este in plin avant, structura importurilor nu s-a modificat substantial, iar ponderea utilajelor in totalul importurilor – un indicator al activitatii de investitii – a ramas constanta si se afla sub ponderile tarilor recent intrate in UE.

Importurile de utilaje 1/ (Procent din totalul importurilor) 



Ungaria

Republica Ceha

Polonia

Romania 2/

Bulgaria

Lituania

Sursa

COMTRADE

Nu sunt incluse autoturismele.

Ponderea Romaniei a fost de aprox. 25% in 2005.

Avantajul competitiv al Romaniei s-a restrans. Castigurile obtinute prin corectia cursului de schimb din 1999 au fost mentinute pana la sfarsitul anului 2004 intr-un climat de fluxuri reduse de intrari de capital. Cu toate acestea, recenta apreciere a monedei, impreuna cu cresterea puternica a salariilor si cu castigurile de productivitate in scadere erodeaza productivitatea si competitivitatea. (Tabela 3).

 

Competitivitatea

Profitabilitatea intreprinderilor din sectorul productiei pare a se fi deteriorat datorita cresterilor salariale si reducerii productivitatii, desi cresterea costurilor fortei de munca a fost in mare parte compensata de o puternica crestere a preturilor bunurilor exportate. Cu toate acestea, Romania s-a bucurat in istoria sa de un orizont de competitivitate; analiza Fondului sugereaza ca inca mai exista o marja de apreciere in viitor, intr-un ritm masurat, fara a determina o deteriorare semnificativa a balantei externe.

Raspunzand modificarilor de mediu macroeconomic si de politici, competitivitatea s-a deplasat. Ca urmare a adoptarii unei mai mari flexibilitati a cursului de schimb si a liberalizarii contului de capital, o moneda in curs de apreciere combinata cu o puternica crestere a salariilor a influentat competitivitatea. Toti indicatorii cursului de schimb s-au apreciat semnificativ, de ex. REER pe baza ULC si CPI (Rata Efectiva a Cursului de Schimb calculata pe baza Costului Unitar al Fortei de Munca si pe baza Indicelui Preturilor de Consum) s-a apreciat cu17% si respectiv cu 21% in perioada septembrie 2004 aAì decembrie 2005.

 

Performantele exporturilor au fost robuste, desi dovezile pe tot sectorul au fost amestecate, reflectand tranzitia catre bunuri cu o mai mare valoare adaugata. In pofida unei incetiniri inregistrate din 2004, vizibila de asemenea si in alte economii in tranzitie, performantele Romaniei in domeniul exporturilor, pe total si ne-petrolier, au continuat sa fie bune, cu o crestere de 20% in cursul anului 2005. Exporturile de productie aAì reprezentand 2/3 din totalul exporturilor aAì au continuat sa creasca in aceeasi perioada, determinate in principal de o crestere puternica a exporturilor de utilaje si echipamente (26%), produse alimentare si din plastic (20 %). Pe de alta parte, cresterea exporturilor de produse textile (reprezentand 20% din exporturi) si-a continuat incetinirea, partial ca raspuns la recenta eliminare a cotelor globale la textile, in timp ce exporturile de produse lemnoase au stagnat (reflectand o puternica cerere interna de constructii). Deplasarea catre bunurile cu o valoare adaugata mai mare (de ex. vehicule, si alte utilaje si echipamente) a fost confirmata de discutiile pe care misiunea le-a avut cu autoritatile.

Performantele in exporturi ale economiilor in tranzitie selectate, 1995 -2005
(rate medii de crestere anuale) 

Total Exporturi de bunuri si servicii

Exporturi nepetroliere

Bulgaria

Republica Ceha

Ungaria

Letonia

Polonia

Romania

Republica Slovacia

Slovenia

Ucraina

 

Un numar de indicatori de echilibru sugereaza ca, desi orizontul de competitivitate al Romaniei s-a ingustat, mai exista loc pentru apreciere, desi intr-un ritm masurat. Romania a avut de castigat in trecut de pe urma unor salarii reduse in sectorul productiv, in comparatie cu alte economii in tranzitie. Si desi aceasta diferenta de salarii s-a mai diminuat in ultima perioada, salariile din Romania raman relativ scazute. Prin utilizarea unui panel ce include 85 de tari, si a salariilor in sectorul productiv exprimate in dolari SUA, ca alternativa pentru cursul de schimb afectiv, echipa a modelat un salariu de echilibru ca functie a diferitelor masuri de productivitate si venit (ex., PIB pe cap de locuitor, capital uman, ponderea agriculturii si indicatori institutionali). Aceasta abordare a indicat o subevaluare semnificativa a cursului de schimb in Romania in perioada anilor '90 (vezi: Teza privind Aspecte Selectate, Competitivitatea). Si desi dimensiunea implicata a subevaluarii s-a redus drastic din anul 2000, si mai ales in 2005, inca mai exista o diferenta de 20-30 de procente intre salariul real si salariul de echilibru.



 

Anul trecut a avut loc consolidarea fiscala si mai puternica. Deficitul bugetului general a fost mentinut la 0,8% din PIB - fata de o tinta revizuita de 1% din PIB si un deficit de 1% din PIB in 200

Soldurile Bugetului General, 2004 -06 (in procente din PIB)

Rezultat

Buget initial

A 4a rectificare
bugetara 1/

Estimari prelim.

Buget Aprobat

Proiect.
Fondului 2/

Venituri totale

din care

 Venituri fiscale

 Impozit pe venit

 Impozit pe profit

 TVA



Cheltuieli totale

din care

 cheltuieli curente

 salarii

 bunuri si servicii

 cheltuieli de capital

Masuri de realizare a tintei

Sold general

Surse: autoritatile romane; si estimarile si proiectiile Fondului
1/ Buget revizuit in decembrie 2005
2/ pe baza unui buget echilibrat; si masuri echivalente cu 1% din PIB.
 

Introducerea cotei unice a determinat totusi o pierdere de venituri din impozitul pe venit si impozitul pe profit de aprox. 1% din PIB (Tabela 4). Aceasta pierdere a fost compensata de colectarea unor venituri mai mari decat cele prevazute din impozite indirecte, datorita unei cereri puternice de bunuri si servicii. Veniturile totale au fost deci in general constante ca procent din PIB. Pe parte de cheltuieli, au existat depasiri masive la platile de salarii si reduceri semnificative la cheltuielile de capital (in comparatie cu bugetul). In plus, absorbtia scazuta a fondurilor externe nerambursabile a dus la scaderi semnificative in cofinantare. Mai mult, politica fiscala a fost relaxata in mod considerabil in decembrie 2005 (bugetul a inregistrat un excedent de 1% din PIB anual in perioada ianuarie-noiembrie) iar guvernul a curatat arieratele, a platit reparatiile determinate de inundatii si alte bunuri si servicii, si a injectat capital in Exim Bank.

 

Politica Fiscala

Real

Buget initial

Scenariu de baza
(fara reduceri de impozite)

Rezultat

(In procente din PIB)

Venituri fiscale

   Impozit pe profit

   Impozit pe venit

   TVA

   Accize

   Contributii sociale

Surse: Ministerul Finantelor si estimarile Fondului.

Pe langa reducerile de impozite, politicile prociclice de salarii si pensii au exacerbat presiunile

cererii interne. Bugetul pe 2006 include: o reducere a ratei contributiilor sociale la 471/2 procente; o majorare a impozitului pe terenul agricol; o majorare a impozitului pe dobanzi, dividende si pe castigurile de capital pe termen scurt la 16%, si o majorare a accizelor (cu intrare in vigoare din iulie 2006).

Dupa majorarile substantiale de la sfarsitul anului 2004, salariile din sectorul public s-au majorat in doua runde in cursul anului 2005, crescand cu pana la 50% intre octombrie 2004 si octombrie 2005. Aceasta politica a condus la cresteri medii salariale in sectorul public de 16-34 de procente in 2005, ducand la cresterea cheltuielilor cu salariile cu 0,6% din PIB. In cele din urma, recalcularea pensiilor pentru persoanele ce au iesit la pensie inainte de 2001 a mai majorat si ea cheltuielile guvernamentale.

 

Cursul de schimb a reprezentat ancora nominala implicita
pana la sfarsitul lui 2004

Cadrul de politica monetara anterioara a autoritatilor a adus treptat inflatia la un rezultat de doua cifre. Pana la sfarsitul anului 2004, BNR a utilizat cursul de schimb ca ancora nominala implicita; orientand cursul in directia obiectivelor sale de dezinflatie, dar si permitand o apreciere reala care sa reflecte cresterea puternica a productivitatii Romaniei. Aceasta politica a fost ajutata de restrictiile privind fluxurile de intrari de capital, oferind BNR un grad de autonomie in stabilirea politicii sale privind rata dobanzii. Dar, ca parte a angajamentelor pe care autoritatile si le-au asumat fata de UE, contul de capital a fost liberalizat aAì din aprilie 2005 nerezidentilor li s-a permis sa detina depozite in moneda nationala, si din februarie 2006 au dreptul si sa detina bonuri de trezorerie. BNR a redus rata de politica a dobanzii de la 21.25 procente in iunie 2004 la 7.5 procente la sfarsitul lui 2005, reflectand succesul sau in reducerea inflatiei dar si ca un efort de a reduce fluxurile de intrare de capital si pentru a incuraja si mai mult imprumuturile in moneda nationala.

In pofida recentei adoptari a tintirii inflatiei, BNR este inca puternic influentata de alte obiective macroeconomice. Intr-o modificare majora de regim, BNR a anuntat trecerea sa la TI in august 2005. Cu toate acestea,

confruntandu-se cu presiuni sustinute in sus asupra cursului de schimb, ea a redus eforturile de sterilizare in septembrie 2005 - refuzand sa absoarba intregul exces de lichiditate din sistemul bancar, conducand rata sa efectiva a dobanzii (rata medie la care aceste depozite bancare) mult sub rata sa de politica. Scaderea ratei efective a dobanzii a avut destul de mult succes in captarea presiunilor pe termen scurt asupra cursului de schimb, dar a reprezentat o slabire prociclica semnificativa politicii - pe tot trimestrul patru al anului 2005, rata efectiva a dobanzii a fost profund negativa in termeni reali. Avand mai putin presiuni asupra cursului de schimb, BNR a putut sa se abtina de la interventii incepand din noiembrie 2005, si a facut pasi in directia cresterii treptate a volumului de sterilizare si a cresterii ratei efective a dobanzii.

Progresele in reformele structurale au fost amestecate. Privatizarea pe scara larga a continuat (incluzand si vanzarea celei mai mari banci din Romania (BCR),


care se anticipeaza a fi in curand finalizata), dar guvernul isi reconsidera strategia in vederea privatizarii ultimei banci publice (CEC). Privatizarea si dereglementarea pietelor electricitatii si gazelor au continuat, pretul national de referinta pentru incalzire a crescut si a fost introdus un nou tarif la incalzire format din doua parti. Preturile la gaze insa (atat la producator cat si cu amanuntul) nu au fost aliniate costurilor de oportunitate, iar pretul national la producator este acum doar 38% din pretul international de import. Au fost inregistrate progrese semnificati minier. Parlamentul a aprobat amendamentele la Codul Muncii, amendamente ce includ utilizarea contractelor pe termen scurt, prelungirea perioadei de proba, program de lucru mai flexibil si introducerea dreptului angajatorului de a realiza economii la costurile fortei de munca din ratiuni economice. Totusi, aceste amendamente nu elimina unele dintre principalele surse de rigiditate a pietei muncii. Reformele in justitie au progresat, aceste reforme cuprinzand si recenta infiintare a Directiei Nationale Anticoruptie, ce va investiga si ancheta membrii ai parlamentului. Putine progrese au fost inregistrate in procesul de lichidare a RAFO, o mare rafinarie si unul dintre cei mai mari debitori la buget.

2 SITUATIA MONETARA SI FINANCIARA

BNR raporteaza date statistice monetare si financiare in mod regulat si la timp, pentru a fi publicate in IFS. Din decembrie 2004, BNR raporteaza date statistice monetare la STA utilizand Formulare standardizate de raportare, elaborate conform metodologiei din Manualul de Statistici Monetare si Financiare. Totusi, datele statistice monetare trebuie sa fie reconciliate cu datele statistice financiare ale guvernului. Conform SNA 1993 si MFSM, dobanzile angajate asupra depozitelor si imprumuturilor si titlurile de valoare, altele decat actiunile, trebuie sa fie incluse in suma creantelor activelor financiare sau a lichiditatilor.

  • Balanta de plati

BNR face raportari de rutina cu date statistice privind balanta de plati la FMI, la intervale stabilite. O misiune STA din 2003 a facut o revizuire detaliata a metodologiei de compilare a BNR privind balanta de plati si datele statistice referitoare la pozitia investitiilor internationale, elaborata dupa consultari avute cu Eurostat si a concluzionat ca sistemul propus corespunde foarte bine cerintelor. Misiunea STA a sustinut implementarea acestui sistem de compilare in 2004, impreuna cu un studiu privind noile ISD.

Romania: Tabelul indicatorilor comuni ceruti pentru supraveghere
(La 28 februarie, 2006)

Data ultimelor observatii

Data primirii

Frecventa datelor6

Frecventa raportarii6

Frecventa publicarii6

Rate de schimb

Feb.2006

Feb.2006

Z si L

Z si L



Z si L

Activele din rezervele internationale si rezerva de pasive a autoritatilor monetare1

Feb. 2006

Feb. 2006

Z si L

S si L

L

Rezerva/Baza monetara

Ian.2005

Feb 2006

Z si L

S si L

L

Total bani

Ian. 2005

Feb. 2006

L

L

L

Bilantul Bancii Centrale

Ian. 2005

Feb. 2006

L

L

L

Bilantul consolidat al sistemului bancar

Ian. 2005

Feb. 2006

L

L

L

Ratele dobanzii2

Dec. 2005

Feb. 2006

L

L

L

Indicele de pret al consumatorilor

Ian. 2006

Feb. 2006

L

L

L

Venituri, cheltuieli, balanta si compozitia finantarii3 - autoritatile centrale4

Ian. 2006

Feb. 2006

L

L

L

Venituri, cheltuieli, balanta si compozitia finantarii3- autoritatile centrale

Stocurile autoritatilor centrale si datoria garantata de autoritatile centrale5

Dec. 2006

Feb. 2006

L

L

L

Balanta contului curent extern

Dec. 2005

Feb. 2006

L

L

T

Exporturi si importuri de bunuri si servicii

Ian. 2005

Feb. 2006

L

L

L

PIB/PNBGNP

Tr.3 2005

Dec. 2005

T

T

T

Datoria externa bruta

Dec. 2005

Feb. 2006

L

L

T

Include rezervele de active asigurate sau grevate alt mod ca si pozitiile derivate nete.
2 Ambele pe baza de piata si stabilite oficial, inclusiv rate de reducere, ratele banilor pe piata, alte bonurilor de tezaur, obligatiunilor si ale biletelor la ordin.
3 Finantare straina, a bancilor interne si finantare interna non-bancara
4 Autoritatile centrale constau din guvernul central (fonduri bugetare, fonduri extrabugetare si fondurile de asigurari sociale) si din autoritatile de stat si locale.
5 Inclusiv valuta si componenta scadentelor.
6 Zilnic (Z), Saptamanal (S), lunar (L), trimestrial (T), anual (A), neregulat (N); si nedisponibil (ND).

ROMANIA : SUSTENABILITATEA DATORIEI EXTERNE SI A CELEI FISCALE

A. Sustenabilitate externa

Datorita politicilor operationale adecvate, sustenabilitatea externa a Romaniei va ramane sub control pe termen mediu. Conform scenariului de baza, indicele datoriei externe se asteapta sa creasca usor in raport cu PIB, pana la aproximativ 35% pe termen mediu, mai ales datorita incetinirii fluxurilor care nu creeaza datorie, de la nivelul actual de 7+8 % din PIB, la aproape 4 1/4 % din PIB pana in 2010-11. Necesitatile brute de finantare externa ale Romaniei sunt proiectate sa ramana stabile la  14 1/2  % din PIB pe toata durata intervalului de proiectie, reflectand o crestere usoara a serviciului datoriei, care compenseaza imbunatatirea contului curent.

Printre testele standard de rezistenta la stres (B1-B4), datoria externa a Romaniei apare ca foarte vulnerabila la o marire suplimentarea a deficitului contului curent (B3). Un procent mediu de 1% din PIB, care sa mareasca deficitul actual al contului curent, va rezulta intr-un indice al datoriei in relatie cu PIB de 40% pe termen mediu. Politicile care includ cererea interna (prin intermediul unui consum scazut si al cresterii importurilor) raman factori cheie pentru a mentine sustenabilitatea externa a Romaniei. Confruntata cu alte socuri standard, dinamica datoriei externe va ramane sub control— un indice cu o valoare sub 40% din PIB—desi va creste pe termen mediu. Totusi, o depreciere reala, accentuata, ar putea duce la cresterea indicelui datorie fata de PIB cu mai mult de 46% la impact, desi indicele va reveni la o valoare cuprinsa intre 35-40 % pana la sfarsitul intervalului de proiectie. 

B. Sustenabilitate fiscala.

Datoria sectorului public se asteapta sa ramana sub control pe termen mediu.  Daca vor continua sa fie implementate politici corecte, surplusurile primare vor ramane stabile, la o valoare de aproximativ 1 % din PIB si balantele fiscale generale se vor situa in jurul valorii de 1/4  % din PIB, pe termen mediu. Aceasta evolutie a conturilor fiscale va duce la o scadere a datoriei sectorului public, de la nivelul curent de 19% din PIB, pana la aproximativ 14 % din PIB, pana in 2010-11. Un deficit primar de 3/4 din PIB va stabiliza datoria publica la acest nivel.

Totusi, testele de stres asupra dinamicii datoriei publice sugereaza faptul ca sustenabilitatea fiscala ramane vulnerabila la socurile reale ale cresterii PIB. Daca cresterea PIB incetineste cu aproximativ 2 1/4 puncte procentuale si ajunge la un procent de 3 1/2pe termen mediu, datoria publica va creste pana la aproximativ 30 % din PIB. Dinamica indicelui datoriei publice rezista la socurile produse de rata dobanzii nominale, rata reala de schimb si balanta primara, iar indicele datoriei va ramane sub 25 % din PIB pe toata durata intervalului.

Figura 1. Romania: Sustenabilitatea datoriei externe: Teste ale limitei 1/
(Datoria externa in procent din PIB)

Scenarii de baza si istorice

Socul ratei dobanzii (in procente)

 

Socul cresterii  (in procente anuale)

Socul contului curent fara dobanzi  (m procent din PIB)

 

Soc combinat 2/

Socul deprecierii reale 3/

 

Surse: Fondul Monetar International, Date de la biroul de tara si estimarile personalului.
1/ Zonele hasurate reprezinta date actuale. Socurile permanente sunt constant jumatate din valoarea standard a socurilor de deviere. Cifrele din casute reprezinta proiectii medii pentru variabilele respective din scenariile de baza si cele prezentate. De asemenea, se arata media istorica pe 10 ani pentru variabila. Socuri permanente
2/  si standard 1/4 produse de deviatie aplicate la rata reala a dobanzii, si balanta contului curent.
3/ O depreciere reala de 30 % se produce o singura data in 2006. 

Figura 2. Romania: Sustenabilitatea datoriei publice: Teste ale limitei 1/
(Datoria publica in procente din PIB)

Scenarii de baza si istorice

Socul ratei dobanzii (in procente)

 

Socul cresterii (procente anuale)

Socul balantei primare (in procente din PIB)

 

Soc combinat 2/

Socul deprecierii reale 3/

 

Surse: Fondul Monetar International, Date de la biroul de tara si estimarile personalului.
1/ Zonele hasurate reprezinta date actuale. Socurile individuale au in permanenta o jumatate din valoarea socurilor standard de deviatie.Cifrele din casete reprezinta proiectii medii pentru variabilele respective din scenariile de baza si celelalte prezentate. Se prezinta si media istorica pe 10 ani pentru variabila. Socuri permanente
2/ si standard 1/4 produse de deviatie aplicate la rata reala a dobanzii, si balanta contului curent.
3/ O depreciere reala de 30 % se produce o singura data in 2006, cu deprecierea reala definita ca depreciere nominala (masurata prin scaderea procentelor valorii dolarului SUA pentru valuta locala) fara inflatia interna (bazata pe deflatorul PIB) .

Bibliografie

Angeloni, Ignazio, Flad, Michael, Mongelli, Fransesco Paolo, 2005, “Economic and Monetary Integration of the New Member States: Helping to Chart the Route”, European Central Bank, IMF Occasional Paper No. 36 (Washington: International Monetary Fund).

Arvai, Zsofia, 2005, “Capital Account Liberalization, Capital Flows, and Policy Responses in

the EU’s New Member States”, IMF Working Paper 05/165 (Washington: International Monetary Fund).

Berns, Rudolfs, 2004, “Economic Growth and Sectoral Adjustments in Central and Eastern

European Countries”, Stockholm School of Economics, February 200

Bulir, Ales, Smidkova, Katerina, 2005, “Exchange Rates in the New EU Accession Countries: What have we learned from the Forerunners?” IMF Working Paper 05/27,

(Washington: International Monetary Fund).

Coricelli, Fabrizio, 2005, “Fiscal Policy and the Adoption of the Euro for the new EU

members”, paper for the Conference: “Europe after the Enlargement”, Warsaw, April 8-9, 2005, University of Siena and CEPR.

Cottarelli, Carlo & Dell'Ariccia, Giovanni & Vladkova-Hollar, Ivanna, 2003, “Early Birds,

Late Risers, and Sleeping Beauties: Bank Credit Growth to the Private Sector in Central and Eastern Europe and in the Balkans”, IMF Working Paper 03/213, (Washington: International Monetary Fund).

Duenwald, Christoph, Gueorguiev, Nikolay, Schaeter, Andrea, 2005, “Too Much of a Good

Thing Credit Booms in Transition Economies: The Cases of Bulgaria, Romania, and Ukraine”, IMF Working Paper 05/128, (Washington: International Monetary Fund).

European Commission, 2001, “Real Convergence in Candidate Countries-Past Performance

and Scenarios in the Pre-Accession Economic Programmes”, Directorate General for Economic and Financial Affairs, November 2001.

Geishecker, I. , 2004, “Foreign Direct Investment in the New Central and Eastern European

Member Countries” Paper prepared for the project “Industrial Restructuring in the Accession Countries”, commissioned by EU DG Employment, Contract No. VC/2003/0367.

Halpern, Lazlo and Wyplosz, Charles, 2002, “Catching-Up: The Role of Demand, Supply

and Regulated Price Effects on Real Exchange Rates for Four Accession Countries”, ONB Focus on Transition Vol. 2, 2002.

Hilbers, Paul, Otker-Robe, Inci, Pazarbasioglu, Ceyla, Johnsen, Gudrun, 2005, “Assessing

and Managing Rapid Credit Growth and the Role of Supervisory and Prudential Policies”, IMF Working Paper 05/151, (Washington: International Monetary Fund).

Lipschitz, Leslie, Lane, Timothy, Mourmouras, Alex, 2002, “The Tosovsky Dilemma:

Capital Surges in Transition Countries”, IMF Finance and Development, September 2002, Vol. 39, No. 3. (Washington: International Monetary Fund).

Schadler, Susan, Mody, Ashoka, Abiad, Abdul, Leigh, Daniel, 2006, “Growth in Central and

Eastern European Countries of the European Union: A Regional Review”, IMF Occasional Paper (to be published Washington: International Monetary Fund).

Zanghieri, Paolo, 2004, “Current Account Dynamics in new EU members: Sustainability and

Policy Issues”, CEPII, No. 2004, July 2






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 875
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site