Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

Ecosistemul

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



Relatiile ecosistemului:

Functiile sistemelor ecologice:

-biogeochimice (productie) - circuitul materiei in natura

-hidrologice - mentinerea calitatii apei



-ecologice- mentinerea structurii respective

-estetice

Sistemele ecologice sunt heterogene, diversitatea creste in timp, sis ecologice tinere sunt caracterizate de o productivitate mare, sis eco mature - productivitatea aprox egala cu consumul, stabilitatea ecosistemelor este data de heterogenitate, este mai mica la cele tinere decat la cele mature (ex: lunca unui rau)

Intre specii in ecosisteme se stabilesc relatii. Diversitatea este mai mare -> relatiile intre ecosisteme sunt complexe

Distributia spatiala a mediului:

-complexul: atmosfera-litosfera-hidrosfera-biosfera

atmosfera se distribuie pana la 10 km. (densitatea scade pe masura ce altitudinea creste)(temperature si compozitia in gase se modifica)

-0-80 km - atmosfera nu se schimba dpdv al continutului de gazelle -> homosfera

-90% din cantitatea de gaze din homosfera = troposfera (vapori de apa, apa in stare condensate, particule de praf)

-se produc schimburi active si intense intre atmosfera-litosfera-biosfera

-reprezinta support pt sistemul climatic si pt principalele circuite biogeochimice

-altitudinea creste -> temperature scade (la tropopauza)

-stratosfera tem creste

-mezosfera -fluctuatii mari de temperature (70-80km scade pana la -80; -82 grade C)

-stratul de ozon e foarte fin, intre 20 -25 km alt in functie de sezon si altitudine

-se formeaza molecule de ozon pe baza oxidarii radioactive

Litosfera  16-40 km) (0,14% din masa planetei)

- roci greutate si densitate < structurile interne

-are rol cheie in sist global al mediului pt ca:

-reprezinta marile blocuri continentale

-contine bazinele oceanului lanetar

-constituie sursa pt: componenta minerala a solului: sediment, chimismul apei, constituientii microelem covorului vegetal

Magma: contine subs volatile care in procesul de racire si cristalizare au fost eliberate -> sursa de apa pt hidrosfera; sursa pt unele gaze(CO2, N, Ar, H, Cl, S) din compozitia atmosferei

Hidrosfera intreaga masa de apa libera a planetei

-97% oceanul planetar -71% din suprafata planetei,4km adancime medie

-2% calotele de gheata

-1% ape continentale

Rol: suprafata de schimb material si energetic

Delimitare: limita sup : tropopauza (magnetosfera) lim inf: litosfera

Grosimea invelisului: minim 19-20 km; max: 29-30 km

[atmosfera, hidrosfera, litosfera] <-> evolutia compozitiei biosferei

Identificarea sistemelor ecologice: sistemele ecologice sunt sisteme mari ca scara de timp si spatiu (timpul de raspuns-momentul in care actioneaza factorii de comanda si momentul in care raspunde); complexe dpdv al nr de componente fizice , chimice, biologice si a ponderelor de reprezentare

Clasificarea etapelor principale in identificarea sistemelor:

Etapa obligatorie pt :

-proiectarea activ de cercetare,

-proiectarea, dezvoltarea, optimizarea sistemului de monitorizare integrat

-proiecatarea si aplicarea planurilor de management adaptativ

Identificarea sis ecologice = procese in trepte

-delimitarea spatiala, fazele se intrepatrund

-identificarea componentelor biologice, fiz, chim

-evaluarea ponderii de reprezentare a comp biotice

-identificarea rel directe si indirecte dar si rel pe care le stabileste cu alte sis care sunt adiacente

Heterogenitatea duce la cresterea stabilitatii unui ecosistem si e d.p. cu scara spatiala

Intelegerea criteriilor esentiale de indet si clasificare a sis ecologice:

Delimitarea spatiala

-delimitarea in spatiu a uhgm

-identificarea discontinuitatilor gradientilor biotici si abiotici

-indentificarea distributiei spatiale a zonelor de ecoton

2) Identificarea componentelor fiz-chim-bio

-Caracterizarea structurii fizico-chimice si a gradului ei de heterogenitate

-identificarea rezervoarelor pincipale

-identificarea mecanismelor fizico chimice cuplate

-identificarea mecanismelor fizico chimice cuplate ce constituie suport pt fluxurile pe orizontala si verticala a uhgm

-identificarea organizarii spatio-temporala a sis bio de nivel supraindividual

3) Identificare si caracterizarea componentei biologice:

-Identificarea pop/sp dominante

-identificarea rel trofice

-estimarea ratei de ciclare a biomasei pt pop dominante

-agregarea componentelor dominante in module

-stabilirea variabilelor de stare caracteristice fiecarui modul

-clasificarea pop sau cohortelor in functie de caracterul lor dinamic exprimat de rata de reciclare a biomasei => diferentierea claselor dinamice

-diferentierea modulelor dinamice prin localizarea in spaiu si timp a claselor dinamice

-diferentierea modulelor trofo-dinamice(MTD)

4) identificarea rel directe si indirecte

-indentificarea rel de transfer material ; energie; info dintre module

-identif factorilor de comanda externi

Intelegerea finalitatii procesului de identificare: modelele homomorfe

Reprezinta:

-rezultat al identificarii sist

-model structural si functional

-conserva rel spatio temp cu alte sisteme

-simplificat prin neglijarea unor componente si agregarea altora

-conserva trasaturile structurale si funct ale sist real

-integreaza:

-conserva dimensiunile spatio-temp ale sist real

-integreaza componente majore ale biocenozei si UHGM

-schimburile materiale, energetice, informationale

-conexiunile directe si indirecte

Idetificarea ecotonilor:

Ecotinii: zone de tranzitie intre sis ecologice adiacente, o serie de particularitati distincte, unice, ce se manifesta la scara de timp si spatiu

-la nivelul lor au loc cu o anumita intensitate, interactiunile dintre sisteme

-se caracterizeaza prin:-parametrii fizico-ch si biologici care au domenii distincte de fluctuatii

-densitatile fluxului de energie si materie care asigura schimburile dintre sist adiacente

-efectul de granita=nr de specii + densitatea lor in zonele de ecoton sunt mai mari decat in biocenozele delimitate.

Rol:in intelegerea si cunoasterea dinamicii sistemelor economice,a capacitatii de suport si productive

-suport al unor procese de interfata foarte active

-mult mai sensibili la actiunea factorilor de comanda

-aceste zone reprezinta habitat al sp vulnerabile

-spatiu pt migratie longitudinala si pt microevolutie

-habitat al dusmanilor naturali

-control eficient al migratiei nutrientilor + particulelor minerale

Tipuri de sisteme ecologice

Tipuri de ecosisteme:

Dupa natura principalilor factori de comanda:

-ecosisteme naturale

-eco dominate de specia umana (agrosisteme, plantatii forestiere, ferme zootehnice, ferme de acvacultura, lacuri de acumulare)

-eco. Seminaturala

-eco proiectate si construite de om: eco rurale si eco urbane (complexe industriale)

Dupa substrat

-eco terestre(pajisti, paduri, pasuni, tufarisuri , agrosisteme)

-eco acvatice:

-lotice:parauri, rauri, fluvii

-lentice:(japse, balti, lacuri, mari) temporare, permanente

Dupa cantitatea de substanta organica:

-oligotrofe: sarace in nutrienti, bogate in O2, cu diversitate scazuta

-eutrofe: bogate in nutrienti

Dupa valoarea salinitatii:

-oligohaline: cu salinitate scazuta

-mezohaline: cu salinitate moderata

-polihaline: cu salinitate mare si diversitate scazuta

Tipuri de sisteme ecologice:

Sisteme ecologice naturale si seminaturale:

-marine si oceanice:

-pelagialul marin si oceanic

-sistemele platformei continentale

-estuare lagune, mlastini litorale, recife

-acvatice continentale:

-lentice:lacuri, balti

-lotice: fluvii, rauri, paraie

-sisteme carstice

-terestre

-arctice si alpine

-paduri (rasinoase, foioase, tropicale)

-ecosisteme de stepa

-pasuni

-deserturi

Importanta scarii spatiale si temporale:

Structura ecosistemelor:

UHGM - componenta lipsita de viata din structura ecosistemelor comp. sunt in relatie de interdependenta

Valorile lor nu sunt constante, prezinta fluctuatii

Fluctuatiile sunt de natura periodica si neperiodica

Fluctuatii periodice: imprima biocenozei o functie in regim comandat

Dom de fluctuatii e limitat

Limitele domeniului de fluctuatii devin limite de toleranta. Limite intre care org , sp isi pot valorifica cresterea, dezvoltarea. Fiecare sp are propriiile limite de toleranta.

Fluctuatiile neperiodice: nu prezinta frecvente relativ constante, variatii care se produc fara regularitate, amplitudinea lor e de obicei mare, depaseste limitele de toleranta

-fluctuatii cu caracter de zgomot

-produc schimbari esentiale in structura unei biocenoze prin eliminarea unei specii sau modificarea ponderii de reprezentare relativa a diferitelor specii

Factorii principali de comanda imprima o anumita dinamica sistemului care il analizam

Structura biotopului

Factori abiotici= factori de natura geografici, geologici, mecanici, fizici, chimici

Factori geografici eprezentati de altitudine, lat si longitudine (reflecta pozitie pe glob a ecosistemului respectiv)

Factorii geologici reprezinta natura substraturilor: roca si tipul de sol

Factorii mecanici: reprezentati de:

-miscarile apei:

-miscarile aerului

-miscarile substratului solid

Factori fizici: lumina, temperatura, umiditatea

Ecosisteme acvatice:

1) UHGM

Masa apei= pelagialul

Stratificatia:

-zona eufotica=trofogena= 2*transparenta Sedeni

-zona afotica= f larga in ecosistemele marine si in cele continentale cu adancimi mari de 100 m; nu patrunde lumina; schiburi directe cu sedimentele; populatii de consumatori de diferite ordine

Substratul= bentalul

-rol in structura biocenozei prin natura sa, dimensiunile particulelor sedimentare si granulometria (categ de particule + ponderea lor)

-conditioneaza structura bentofaunei (adaptari)

-procese de schimb apa/sedimente (cantitate de apa interstitiala)

-marimea particulelor influenteaza natura bacteriilor

-sursa importanta de hrana

-ponderea particulelor <0 mm:

-5-10% sedimente nisipoase

-10-30% mal nisipos

-30-50% mal

->50% mal argilos

-continutul de substante organice: esential in structura biocenozei, variaza intre 15-80%, importanta cantitate de subst  organice aflata in stratul superficial; 15-80% - in stratul superficial de 10-15 cm caracteristic ecosistemelor lentice (baltilor colmatate, cu dezvoltare masiva a macrofitelor, fitoplanctonului cu intrari mari de SO); conditioneaza viteza procesului de mineralizare; deficit la interfata sediment-apa

PH

-usor alcalin sau neutru in ecosisteme marine; posibil acid in cele lacustre (<7)

-potentialul de oxido-reducere= oxidabilitatea substratului care exprima eficienta maxima de eliberarea energiei din substrat, depinde de prezenta de O2 si posibilitatea folosirii lui, de PH , de ponderea unor elem labile (Fe, Mn)

-sedimentele= rezervor al circuitelor, este necesar analiza elem componente pt caracterizarea circuitelor

2) Biocenoza

Datorita faptului ca UHGM este impartita in pelagial si pental adeasea este divizata in pelagos si bentos

-atat pelagosul cat si bentosul sunt componente ale aceleiasi biocenoze, exista posibilitatea de comunicare intre cele 2 componente, atat pe cale chimica cat si prin intermediul COD

Producatorii primari:

-alge: Diatomee, Bacilariophyta, Clorophyta, Eugelenophyta, Cianophyta

-macrofite submerse, in lacuri, pe toata suprafata lacului

-macrofite plutitoare

Fitomasa: de 15-20 ori mai mica decat zoomasa (biomasa componentelor heterotrofe)

La nivelul oceanului Planetar raportul dintre fitomasa si zoomasa este de 1/19

PP

- rol de a introduce E in ecosistem

-de a prelua elem nutritive din sedimente sau din masa apei prin macrofite si de a le introduce in circuit

-compartimentele pelagosului adaptate fluctuatiilor cu caracter de regim + heterogentitatii componentelor UHGM

Plancton= specii de alge, bacterii, ciuperci, stadii larvare de insecte care populeaza masa apei

Ultraplancton= <5 u(micro) (in special bacterii) = bacterioplancton

Nanoplancton=  5-60 u (majoritatea algelor, exceptie cele coloniale) = fitoplancton

Microplancton = 60-1000u (algele coloniale- majoritatea componentelor zooplanctonului)

Macroplancton= organisme heterotrofe cu diametrul de 1-10 cm

Mezoplancton= 10-100 cm, include hidromeduze, scifomeduze, caracteristice planctonului marin

Megaplancton= 1m

Seston=  plancton + triton (COP aflat in suspensie) + suspensiile minerale (C organic particulat)

Planctonul cunoscut ca biosestonul tripton (COP in suspensie) + suspensii minerale= abiosestonul

Neuston= asociatii vegetale si animale legate de suprafata apei, de substratul superficial de 5-10 cm, ce folosesc tensiunea superficiala ca substrat

Pleuston= specii de macrofite plutitoare si sp de animale care au cel putin corpul la suprafata apei si folosesc curentii de aer pt deplasare.

Neuston+pleuston= caracteristica apelor continentale stagnate

Necton= pesti+ mamifere acvatice  care desfasoara activ in toata masa apei, care se deplaseaza cu viteze si pe distante mari

Bentos= specii care populeaza sedimentele

Epibentos= moluste, gasteropode, crustacei

Endobentos= oligochete, amfipode

Dupa marime:

Macrobentos> 2mm

Meiobentos 0 -2 mm

Microbentos <0 mm

Bioderma /perifiton= strat subtire de alge care pot fi unicelulare, pluricelulare si filamentoase impreuna care se dezvolta pe substrat dur, inert sau pe suprafata macrofitelor

Biocenoza: comunitate de organisme ce ocpa un anumit teritoriu adaptata la mediu si unele fata de altele, legate intr-un intreg ce se schimba odata cu schimbarea conditiilor de mediu sau a efectivului unora dintre specii

Caracteristici:

-interdependenta componentelor

-integralitatea

-dependenta intregului de particularitatile UHGM si ponderea fiecarei componente

-functioneaza ca o unitate prin transformari metabolice cuplate, interdependenta functionala a componentelor= rezultat al evolutiei in comun/ adaptari reciproce

-biocenoza este cauza si efect al acumularii, transformarii, transferului de materie, energie si informatie

-b. este primul nivel la care apare insusirea productivitatii biologice

Populatiile au rolul de veriga in realizarea fluxului de energie, info, materie

-are structura dinamica ce se modifica programat in functie de specificul fluxulurilor informationale, energetice, materiale

-relatiile interspecifice determina o anumita organizare si au ca si consecinta productivitatea si o gama larga de servicii

Diversitatea/heterogenitatea unei biocenoze

Reflecta complexitatea biocenozei in plan structural

Functie de 2 parametri:

-numar de sp componente (bogatia de specii)

-ponderea lor de reprezentare (echitabilitatea)

-la scara spatiala/temporala mare se disting anumiti gradienti: biotop nefavorabili (nr mai mic de populatii si efective mari); biotopi favorabili (nr mari de pop si efective mici)

Cauze ce determina modificarea bogatiei specifice (nr de pop)

-heterogenitatea biotopilor

-stabilitatea conditiilor mediului abiotic

-structura invelisului vegetal

-competitia intre speciile aceluiasi nivel trofic

-actiunea pradatorilor

-productivitatea

-timpul, ca factor istoric

Diversitatea naste diversitate

Nisa ecologica=habitatul pop locale si rolul pop locale

Principiul excluderii competitionale= 2 pop care apartin la sp dif nu pot avea nise identice in privinta tuturor componentelor

Nisele se suprapun partial

Cresterea diversitatii=cresterea nr de sp

Cresterea nr de pop = scaderea nr de indivizi al fiecarei pop si in acelasi timp suprapunerea in diferite grade a niselor

Limita cresterii diversitatii este data de efectivele minime ale pop care sa le permita mentinerea

Diversitate=conditie esentiala a existentei oricarui sistem

Nu se atinge diversitate maxima, ci doar una optima pt ca in permanenta actioneaza o serie de factori de comanta interni si externi

Piramda trofica= retea trofica

Forma piramidei reflecta si concentrarea energiei

SCHEMA: structura unei biocenoze dpdv al rel trofice:

Functiile sistemelor ecologice

Intelegerea functiilor si proceselor de la nivelul ecosistemelor:

Functia rezulta din interactiunea a pop si interactiunea cu factori abiotici

Sensul biologic al interactiunile consta in persistenta biocenozelor, a ecosistemelor ca structuri integratoare. Este dependenta de un aport de E permanenta

1)ecosistemul unitate producatoare de substanta organica- functia de productie

-energia solara/chimica + substante nutritive sunt antrenate in circuitul biologic si transformate in subst organice ce intra in alcatuirea organismelor vii

-productia rezultanta a 2 procese: fluxul de energie si circulatia materiei

-desfasurarea lor necesita stabilitate (relativa) a structurii si a modul de organizare (astfel incat populatiile se pot adapta)

2)functia de suport = sistemele ecologice sunt sistemele de suport a vietii la scara larga

3) functia de autoreglare a starilor = asigura stabilitatea sistemului

4) functia informationala contribuie procesele numite structura informatiei

Functiile ecosistemului sunt legate intre ele:

-productia presupune circuitul substantelor

-circuitul substantelor necesita consum de energie (flux) si se realizeaza prin retele trofice ce reprezinta mecanismul principal de circulatie informatie si efectuarea controlului

Functia de reglare si control; functie de sustinere -> servicii

Functia de productie si f informationala -> resurse

Cunoasterea legitatilor fluxului de E:

1)cantitatea de energie absorbita si concentrata (PN) scade de la un MTD la altul (energia asimilata de MTDn = 5-20% din energia asimilata de MTDn-1

MTDn = modelul trofodinamic de la nevelul n -> lanturi trofice cu maxim 3-4 verigi

2) creste eficienta utilizarii/asimilarii energiei

3)energia se concentreaza in trepte (creste calitatea energiei)

1cal PP = 2000 cal E rad solara

1 cal carnivore=10000 cal E rad solara

=50 cal PP

4) cresc cheltuielile de energie pt disiparea entropiei

50% PP

70% ierbivore

>80% carnivore

SCHEMA GENERALA A FLUXULUI DE ENERGIE PRINTR-UN ECOSISTEM

Circuite BGC

Reciclarea materiei- necesara PP pt a absorbi si concentra E radianta

-proces ecologic complex

-corelat cu fluxul de energie

-se realizeaza in trepte,cuplat cu cheltuiala de E conc la nivel MTD

Suportul fizic al circuitelor BGC = structura sistemelelor ecologice

Compartimentul de ciclare -reprezentat in principiu de structura trofica si rezervoare

Rezervoare -sunt compartimente majore+ dinamice ale UHGM

-reprezentate de sedimente/sol/litosfera;masa apei /apa interstitiala;troposfera

-intre ele au loc schimburi -directe: procese fizico-ch

-mediate de catre componente ale sist. de ciclare

Prin aceste schimburi si prin intermediul sist de transport al maselor de apa si aer circuitele BGC locale si regionele sunt interconectate si integrate in circuitele globale

Productivitatea primara

Functie de:

-stocul de micro si macro elemente disponibile in rezervoare

-viteze de reciclere a stocului de catre componenete biotice

Stocuri mici(medii+viteze mare de ciclare =productivitate crescuta de bunuri si servicii)

Reciclarea ,,materiilor prime''in SSE,se face in cantit extrem de mica

Fenomene implicate in ciclarea materiei

-transfer,transformare,acumulare,concentrare,efecte de amplificare,transfer la distanta.Ele fac posibile efectele de amplificare,transfer la distanta,efecte cumulate in timp si spatiu,toate avand relevanta in elemente de management.

Schimburile intre compartimentele UHGM

-lente,actioneaza la scara geologica

-asigurate prin procese fizice,ch,geologice

Aceste procese constituie :

=>sistem de ciclare primar-lent

=>sistem de ciclare secundar rapid

Sistemul de ciclare rapida

-implica componente biologice

-conditioneaza functionarea sist ecologice

-functie de rezervor ce stocheaza cantit ciclabila a unui element de dinamica si densitatea fluxurilor:-circuite gazoase:perfecte

-circuite sedimentare:imperfecte

In functie de rezervorul care stocheaza cantit reciclabila a unui element;de dinamica si de densitatea fluxurilor se disting 2 tipuri de circuite:gazoase sau perfecte care au ca rezervor principal troposfera si sedimentare sau imerfecte au ca rezervor principal solul/litosfera sau roca mama.

Dinamica sistemelor ecologice

Componentele ierarhiei ecologice = sisteme dinamice neliniare

Succesiunea ecologica =doar fazele succesionare de crestere ale procesului de dezvoltare structurala si functionala

Sensul general al dinamicii sist ecologice naturale si semi naturale este dat de:

comportamentul lor antientropic

maximizarea fluxului de E la nivelul PP

maximizarea eficientei procesului de utilizare si de transfer a PPN la nivelul structurii trofice

maximizarea capacitatii de concentrare a energiei in diferite MTD

Emergia -energia concentrata in compartimentul MTD =reflecta procesul de acumulare a capitalului in SSE,exprimat in E solara

Procese implicate:

-restructurarea spatio-temporala

-cresterea gradului de organizare

-modificarea:capacit de suport,dom de stabilitate si capacitatii productive

Echilibru si stabilitate

Ipoteze verificate pana in 1970-1980:

populatiile/biocenozele sunt sau se apropie de echilibrul stabil

se reintorc la echilibru stabil dupa ce sunt scoase din aceasta stare de factori perturbatori

rezistenta la perturbari si viteza de reintoarcere =in functie de complexitatea si diversitatea pop/biocenozelor

rezultate:neconvingatoare;echilibru si stabilitatea sunt abordate diferit/semnificatie ingusta;interpretari bazate pe intelegerea intuitiva a semnificatiei conceptelor;sistemele ecologice sunt sisteme echilibrate =sist dinamice =>au cel putin o stare de echilibru bine definita

Starea de echilibru

stabil= bazinul de absorbtie =echilibru,punctiform =toate variabilele de stare constante

dinamic=bazinul de absorbtie =orbita periodica sau neperiodica =variabilele fluctueaza ciclic sau aciclic dar mediile pe termen lung sunt constante.

Bazinul de absorbtie-spatiu n-dimensional, care are drept coordonate variabilele de stare, in care un sist poate realiza tranzitii de stare.

Cauze ale interpretarilor unilaterale ale stabilitatii:

limite in abordarea problemei

fundamentare conceptuala neadecvata:

sist ecologice =dinamica liniara 

=au atractor o stare de echilibru(static si dinamic)

separarea mediului fizico-chimic de cel biologic

variabilele selectate = trasaturi ale partilor si nu propr emergente ale sistemelor

scara de timp si spatiu neadecvata

exagerarea rolului comptetitiei si a relatie prada-pradator ca mecanisme cheie ce asigura stabilitatea+echilibrul

mediul fizico-ch omogen

Stabilitatea sistemului se dezvolta pe baza :

-interactiunilor din sisteme

-plasticitatii sistemelor

-flexibilitatii sistemelor

-GL al componentelor in special biotice

Dinamica pe termen lung

4 stari calitativ diferite:

1.faza de crestere

2.faza de evolutie

3.faza de distrugere creatoare

4.faza de reorganizare

Ciclul adaptativ explica dinamica (dezvoltarea)sist ecologice sub forma ciclurilor de transformari adaptative

Trei proprietati conditioneaza raspunsurile oricarui sist ecologic:

potentialul disponibil pt a se transforma si a se adapta

taria conexiunilor interne(conectivitate) si eficienta mecanismelor de control(flexibilitatea sau rigiditatea controlului)

vulnerabilitatea fata de socurile neasteptate sau imprevizibile

Faza de crestere

componentele biotice(pop/sp componente ale cap social)au:

=valente mai in raport cu variabilitatea conditiilor abiotice interne si a fact de presiune externi

= capacit mare de raspandire

= rate de crestere mari

-se creeaza si se mentine;

= nivel inalt de diversitate structurala+functionala

=structura gen heterogena

=diferentiere functionala

=o retea de interactiuni

= diversitatea institutionala

Maximizarea densitatii fluxului de E:

-mecanisme in cascada de :creste nr de pop/sp si modificarea structurii calitative

Maximizarea eficientei de utilizare,concentrare,transfer a E concentrate in PP prin:

-diversificarea si interconectarea lanturilor trofice de tip I (cu origine directa in PPn)

-in sist acvatice se deschid si se diversifica canalele de transfer de materie si E de tip II cu origine in COD iar in sist acvatice si terestre se constituie si se diversifica canalele/lanturile trofice de tip III cu origine in COP /detritus

Faza de conservare sau acumulare

-componentele biotice :crestere lenta;diversitate mare;sunt specializate pt untilizarea anumitor resurse si conditii;PPB/R->1;domeniul de stabilitate se largeste(subdomeniu)

Faza de eliberare

potentialul creat in fazele anterioare si acumularile(sechestrate si strict controlate) sunt eliberate datorita dezintegrarii retelelor de conexiune specializate si slabirii mecanismelor de reglaj

-domeniul de stabilitate se contracta

Dupa faza de eliberare urmeaza:

eliminarea multor componente structurale

scurgeri ale resurselor(nutrieni) in afara sistemului

colonizarea de catre sp straine sau de aparitia unor intreprinatori si investitori noi

dilaterea dom de stabilitate si cresterea rezilientei sistemului

exprimarea si testarea multora dintre componentele,resursele si mecanismele functionale care se acumuleaza in fazele anterioare

asocierea intr-o gama foarte larga de structuri,a componentelor vechi sau noi si testarea lor in noile conditii

Faza de reorganizare

de promovare a noului, a inovatiilor,de constituire a premiselor si potentialul necesar pt initierea unui nou ciclu adaptativ

conectivitatea ciclurilor de dezvoltare in cadrul ierarhiei ecologice =panarhie

Concepte cu valoare practica extrem de importanta:

- permite interpretarea corecta a multor concepte

- trebuie sa conservam flexibilitatea structurala+functionala a natuii+capacit sa de a tampona actiunile destibilizatoare

Dezvoltarea sustenabila/durabila = exprima dependenta stricta a procesului de dezvoltare,de asigurare si mentinere a capacit de a creste,testa si conserva potentialul adaptativ in cadrul SSE si in final la niv intregii ierarhii.

Faza r si k

fazele lungi

asigura cresterea controlului, a performantelor functionale, a potentialului adaptativ,a predicitibilitatii dinamicii si comportamnetului sistemelor ecologice

urmate de faze scurte,faze de eliberare si faza de restructurare in care :compartimentul este imprevizibil

sistemul se restructureaza si se reinnoieste

se inoveaza,testeaza,reorganizeaza si diversifica oportunitatile de transformare adaptativa si evolutie

Relatia dintre biodiversitate si obiectivele dezvoltarii.Relatia mediu/natura-bunastarea oamenilor

Biodiversitatea este suport al dezvoltarii socio economice (COP 6, 2002)

COP = conferinta partilor a 6a ,a recunoscut faptul ca biodiversitatea .

Cel mai important obiectiv a fost acela de a bloca erodarea acestuia pana in 2010

Biodiv ca interpretare a conceptului:

diversitatea speciilor

diversitatea taxonomica (specii si taxoni superiori)

diversit sistemelor ecologice (diversit formelor de organizare supra individuala a vietii,diversit habitatelor)

Diversit taxonomice

Diversit genetica- potential adaptativ + suport pt speciatie

Diversitatea etno culturala

Biodiversitatea = diversitate biologica si ecologica:

acopera complexitatea si organizarea spatio-temporala a,, mediului fizic,biologic si creatde catre oameni''/a naturii

se adreseaza atat diversit structurale cat si functionale a naturii

recunoaste rolul distinct al fiecarei populatii,fiecarei sp sau grup de specii(modul trofo dinamic)

reflecta diversit structurala si functionala a CN ,social+cultural

reflecta particularitatile sistemelor socio-ecologice(temelia+constructia socio economica)

Legatura intre biodiversitate si CN.

CN este constiuit din sisteme naturale,seminaturale,dominate si create. Sist dominate apartin atat a CN cat si a SSE

Biodiversitatea

-CN =diversit taxonomica

=diversit genetica

-Capital social:=organizare sociala

=diversitate etnica

=diversit lingvistica

-capital cult=diversitate culturala

=norme morale ,etice ,culturale si spirituale

Prin elementele pe care le contine biodiv reprez :

-fundamentul ce sustine+ alimenteaza cu resurse SSE

-interfata dintre CN si metabolismul SE

Codezvoltarea SSE-CN duce la armonizarea relatiilor in timp si in spatiu

Armonizarea interna in cadrul SSE intre:

-subsistemul economic capitalul natural

Capital social

Obiectivele CBD cu privire la biodiv:

a.     conservarea

b.     utilizarea durabila

c.     accesul echitabil la beneficiile rezultate din utilizarea resurselor

Conservarea biodiv-prin proiecte si progr de,,utilizare durabila''a componentelor si resurselor generate .

Utilizarea durabila implica mecanisme printre care stabilirea pe baza unui fundament stiintific,riguros a unor praguri privind raporturile spatiale si de reprezentare in cadrul CN dintre sist ecologice naturale si cele transformate si controlate de oameni;raporturile dintre componentele temeliei si constuctiei socio-economice;nivelul ratelor de schimb material si energetic dintre temelia si constructia socio-economica.

Cheia dezvoltarii durabile

-conservarea biodiv si a potentialului sau adaptativ prin armonizarea relatiilor spatio-temporale dintre componentele CN si SSE

-adaptarea reciproca si armonizarea dinamicii componentelor din  structura complexelor soco-economice



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2987
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved