Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

BARAGAN

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
STATIUNEA DURAU
Italia - Geografia si clima, POLITICA ECONOMICA, EXPORTUL ITALIEI
Ecosistemul
CHINA - populatie, si economie
BANATUL
Muntii Semenicului - PREZENTARE A MUNTILOR SEMENICULUI Sl ANINEI
DOBROGEA
TRANSPORTURILE
CUESTELE
Baalbek - o minune a Orientului Mijlociu

BARAGAN

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.




In urma studiului acestei unitati cursantul va beneficia de:

-  explicarea rolului uniformitatii fizico-geografice in definirea regiunilor;

-  identificarea elementelor naturale si antropice ale sistemului

teritorial;

-  decelarea directiilor de dezvoltare economico-sociala a regiunii.

 2. Componenta naturala a sistemului regional


De la campia uniforma morfologic la un sistem teritorial in afirmare.


In majoritatea absoluta a regionarilor geografice ale teritoriului tarii noastre, Campia Romana este nominalizata ca o unitate de sine statatoare,  pornindu-se  de  la  insusirile  morfologiei  sale  care  au devenit criteriul  fundamental al delimitarii. Intr-adevar, uniformitatea componentei  morfologice  in   plan  major  (la  scara  minora  insa diferentierile sunt mult mai frecvente) si o anumita forma de utilizare economica    (cea    agricola)    au    fost    considerate    ca    argumente suficiente pentru ca tot teritoriul dintre iesirea Dunarii din Defileul de la Portile de Fier si confluenta Prutului cu fluviul, la vest si est, dintre Lunca Dunarii la sud si contraforturile Podisului Getic si Subcarpatilor la  nord  sa  fie  integrat  unei  singure  entitati  regionale.  Aceasta, desigur, in contextul in care regiunea nu este privita ca o constructie sistemica, in care aspectele fizionomice prevaleaza in raport cu cele functionale.

Cu totul alta este situatia in etapa actuala de dezvoltare a stiintei celor patru invelisuri terestre, cand cercetatorul geograf este chemat sa  desluseasca si sa explice cauzal structura organismului teritorial respectiv. Campia Romana, cea mai vasta unitate de relief de  acest  tip  din  tara,  se  divide  in  mai  multe  regiuni  functionale (Oltenia                sudica,         Regiunea            Metropolitana            Bucuresti,                 Baraganul, Dunarea de Jos) sau isi  ataseaza  o serie de subunitati regiunilor invecinate( Curbura, Muntenia de nord-vest) in corelatie cu pozitia si orientarea liniilor de forta ale teritoriului respectiv.

Baraganul devine astfel o entitate regionala suprapusa unui compartiment  al  unitatii  majore  si  anume  Campiei  Baraganului,



Arietipica de manifestare a climatului arid, cald si secetos.


desfasurata intre Dunare la sud si campiile de subsidenta din partea nordica. Din punct de vedere morfologic ea prezinta un relief tabular de mare uniformitate,  in care cele doua rauri principale, Ialomita si Calmatuiul si-au sculptat vai  meandrate pe ale caror maluri s-au format  dune  de  nisip  rezultat  din  deflatia  intensa  a  depozitelor fluviatile. Cuvertura groasa de loess a jucat rolul unui mediu prielnic fenomenelor  de  dizolvare,  tasare  si  sufoziune   generatoare   de microforme de relief  specific:  crovuri,  padine, depresiuni,  nise  de sufoziune etc. Culoarele celor doua rauri, desi au albii putin adanci in raport cu  inaltimea reliefului inconjurator, a condus la subdivizarea unitatii in doua compartimente si anume Baraganul Ialomitei, situat intre Dunare si Ialomita si  Baraganul Calmatuiului, situat la nord, intre Ialomita si Calmatui. In partea sudica a unitatii, fluviul Dunarea si-a modelat o lunca larga ale carei lacuri si balti (cea mai vasta fiind Balta Ialomitei) au fost in mare parte desecate si  transformate in terenuri agricole

Mersul anual al elementelor meteorologice, inscrie teritoriul Baraganului in climatul de campie joasa, temperat continental cu tente de  ariditate. Precipitatiile, principalul indicator al gradului de ariditate,  scad  sub  450  mm  medie  anuala,  vara  inregistrandu-se frecvent  perioade  de  seceta  cu  30-45  zile  fara  aport  hidric.  Sub influenta anticiclonului siberian de iarna cad zapezi bogate pe care crivatul le spulbera si le troieneste generand dificultati in  circulatia regionala. Temperaturile medii sunt ridicate, intreaga regiune fiind incadrata intre izotermele de 10 si 11ºC. Vara apar zile toride, cand


temperaturile               depasesc


º3C0.         Influetna           climatica           estica           este


Hidrografie de tranzit, tributara Dunarii. Lacuri sarate si limane fluviatile.


generalizata. O consecinta a nebulozitatii scazute este radiatia solara puternica si  numarul ridicat al orelor de stralucire a soarelui (peste



2000 anual) cu efecte deosebite in turismul de agrement si curativ.

Resursele de apa ale regiunii sunt raspandite inegal. Cea mai mare  cantitate  o  contine,  desigur,  Dunarea  care  constituie  limita sudica si sud estica. Prin ramificatia ce a dus la individualizarea Baltii Ialomitei ea patrunde in interiorul teritoriului si poate deveni o sursa de alimentare pentru scopuri agricole  sau industriale. A doua retea ce strabate regiunea axial este Ialomita, in vreme ce Calmatuiul are rezerve  de  apa  limitate  ce  scad  mult  in  anotimpul  estival.  Ca veritabile rezervoare de apa dulce functioneaza limanele fluviatile formate de-a lungul Dunarii si al Ialomitei.

Apele  subterane  se  afla  la  adancimi  mari,  sub  cuvertura

groasa de loess.

O trasatura hidrografica a Baraganului, data de climatul arid si circulatia  ascendenta  a  apelor  subterane  in  conditiile  evaporatiei intense, este cea a aparitiei lacurilor sarate localizate fie in formele negative de tip bazin inchis formate prin tasare si dizolvare in loess (crovuri, padine), fie din evolutia  vechilor  limane fluviatile a caror legatura cu raul colector a fost definitiv intrerupta. Astfel sunt Lacul Amara,  Strachina,  Tataru,  Fundata,  Galatui.  Un   atribut  curativ remarcabil al Lacului Fundata il reprezinta cele 1,1 milioane  de namol terapeutic depozitate in cuveta sa.



Domeniul stepei si silvostepei cu graminee si arbori termofili. Antropizare intensa.


Cunoscut, in epocile anterioare, prin ciulinii sai care, inaintea introducerii in cultura a vastelor terenuri defineau peisagistic campia, Baraganul  apartine din punct de vedere al vegetatiei stepei tipice. Plante  adaptate   conditiilor  climatice  mai  restrictive  sub  aportul cantitatii de precipitatii, a secetelor frecvente, din clasa gramineelor alcatuiau  vechile  pajisti  azi  intrate  in  exploatare  agricola  intensa. Balta Ialomitei si de-a lungul raurilor se dezvolta  zavoaie cu specii iubitoare de umiditate (salcie, plop, arin, papura).

Corelatie dintre tipul de vegetatie si compozitia faunei este evidenta,  rozatoarele  dominand  net  celelalte  specii.  Un  element faunistic de notorietate  este dropia, o specie pe cale de disparitie datorita  restrangerii  drastice  a  biotopului  sau  natural  si  vanatorii necontrolate.  Declarata  fiind  ca  monument  al  naturii  protectia  sa este, cel putin legal, asigurata.

Sub vegetatia de ierburi bogate, pe un substrat geologic afanat alcatuit   din   loess,  pietrisuri  si  nisipuri,  in  conditiile  unui  climat favorabil   desfasurarii activitatii    microorganismelor    implicate        in descompunerea   materiei  organice,  s-au  format  cernoziomuri  si cernoziomuri levigate  profunde,  cu un indice de fertilitate ridicat. In unele  areale,  datorita  ariditatii  climei  si  sarurilor  transportate  la suprafata pe profil apar soloneturile si  solonceacurile. De-a lungul Ialomitei          si         Calmatuiului   se                  asociaza         solurile   nisipoase, cele aluvionare si lacovistile din arealele cu umectare repetata.

Resursele solului si subsolului situeaza Baraganul in categoria regiunilor  cu  un  patrimoniu  modest.  Exceptand  potentialul  agricol deosebit,  asigurat  de   terenurile  plane,  nefragmentate,  cu  soluri fertile, regiunea studiata are mai  putine atuuri din acest punct de vedere.  Gradul  de  impadurire  este  cel  mai  redus  din  tara,  iar valoarea economica a esentelor moi este inferioara. Mai importante sunt valentele turistice ale lacurilor sarate si limanelor fluviatile unde se pot practica activitati curative si de agrement. Nisipul si pietrisul albiei raurilor sunt utilizate in constructii.


3. Componenta antropica

Comparativ  cu  celelalte  regiuni  geografice,  Baraganul  se inscrie cu  o serie de tente particulare si sub aspectul vechimii si intensitatii  popularii.   Astfel,  dovezile  arheologice  descoperite  in perimetrul sau atesta o vietuire  permanenta incepand din neolitic. Atunci a inflorit in sudul sau, in vecinatatea  Dunarii cultura Boian numita  astfel  dupa  localitatea  omonima.  Din  aceeasi   perioada dateaza si vestigiile de la Calarasi, Suditi, Cosereni sau Coslogeni. Faptul ca atat in Baragan, cat si in regiunea situata la est, cea a Dunarii de Jos, lipsesc dovezile mai vechi, paleolitice (in vreme ce in Dobrogea, spre  exemplu, ele abunda) poate fi pus pe seama unui mediu ostil pentru asezarile umane, generat de intinsele suprafete cu limane, balti si brate divagante ale Dunarii, unde umiditatea ridicata si pericolul inundatiilor erau omniprezente.



In  epoca  bronzului  si  fierului  la  Dridu  si  Gradistea  sunt semnalate  asezari umane ceea ce denota continuarea antropizarii.


Ea nu a atins insa, precum in alte regiuni, o intensitate deosebita de- a lungul istoriei datorita lipsei atributelor de adapost ale reliefului plan si nefragmentat al campiei. Fenomenul s-a prelungit, evident cu alte motivatii, pana in zilele noastre, Baraganul fiind una dintre regiunile cu cel mai redus grad de populare. Densitatea populatiei este sub 50 locuitori/km², fara a se inregistra grupari sau  dispatri tageografice deosebite. Romanii alcatuiesc majoritatea absoluta, dintre minoritati cei mai numerosi fiind tiganii (romii). Bilantul demografic este negativ (-1‰).


Desi populata din preistorie, densitatea demografica este redusa.

Centre urbane

mici si mijlocii.


Asezarile  umane  reflecta,  prin  densitatea  lor  mai  redusa, paralelismul dintre numarul populatiei si habitate, in acest caz el fiind concludent.  Satele  sunt  localizate  la  intersectia  drumurilor,  de-a lungul apelor curgatoare  cu regim permanent, in vecinatatea unor lacuri.  Structura  este  poligonala  si  mai  rar  alungita,  iar  gruparea elementelor  de  habitat  mai  accentuata.   Arhitectura  lor  reflecta conditionari locale impuse de materialul de constructie  folosit mai frecvent (chirpici) a carui rezistenta redusa impiedica etalarea pe verticala a gospodariilor.

Baraganul    este    slab    urbanizat.     Principalele    orase    sunt Slobozia (centrul polarizator regional) si Calarasi, la care se adauga o serie de  orase mici precum Urziceni, Fetesti, Tandarei, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara.  Profilul acestora este dominant industrial, pentru  orasele  mici  insa  ponderea   agriculturii  creste,  mai  ales datorita potentialului pedogeografic apreciabil. Calarasi si Fetesti au si atributii portuare la Dunare, iar Lehliu-Gara si Fetesti  functii de transport importante.


 Test de autoevaluare

Intrebarile care pot fi puse cursantului dupa parcurgerea acestei

unitati de invatare se refera la urmatoarele aspecte:

1.Care  sunt  raporturile  spatiale  ale  Baraganului  cu  regiunea metropolitana Bucuresti?

2.  Cum ar putea fi ele optimizate?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei  unitati de invatare


4. Economia regiunii


Economie mai

slab dezvoltata.

Agricultura se impune prin culturi variate.

Industrie prelucratoare a materiilor prime locale.


Dificultatile ivite in definirea componentei economice a regiunii deriva tocmai din modesta lor reliefare. Apare in cazul Baraganului, un teritoriu invecinat ariei metropolitane Bucuresti, cu cel mai ridicat potential economic din tara, un fenomen de eclipsare, al „conului de umbra”,  indus  de  capitala.  Lui  i  se  datoreaza  stadiul  redus  de dezvoltare                   economica    si           urbanizarea    modesta                      (cei                atrasi                      de avantajele orasului au preferat exodul spre capitala in locul efortului de-a fortifica si amplifica rolul oraselor proprii). Lungi perioade, mai ales inaintea celui de-al doilea razboi mondial, regiunea a indeplinit atributiile unei periferii neglijate, cu monoculturi cerealiere ale caror produse luau calea exportului, iar beneficiile erau investite de catre marii latifundiari in alte regiuni decat cea in care au fost obtinute.

Actualmente Baraganul este una dintre cele mai productive regiuni agricole ale tarii. Culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui,  orz, soia, plante furajere ocupa cea mai parte a terenurilor. Pentru atenuarea efectelor secetei au fost efectuate mari lucrari  de  irigatii,  functionand  aici,  pana  in  anii  `90  (cand  dintr-o neglijenta crasa au fost in mare parte distruse)  veritabile sisteme cum ar fi Galatui- Calarasi sau Pietroiu - Stefan cel Mare. Proiectatul canal Siret-Dunare urma sa asigure apa necesara irigarii si a altor suprafete afectate anual de seceta. In luncile Dunarii si Ialomitei solurile   fertile   aluvionare  asigura  productii  mari  de  legume  si zarzavaturi. Dintre pomii fructiferi caisul si piersicul gasesc cele mai propice conditii de dezvoltare.



Cresterea animalelor valorifica pasunile de campie si lunca, ovinele din rasa merinos fiind crescute in numar mare. Se cresc de asemenea porcine si pasari.

Industria este de data mai recenta, Calarasi gazduind unul din combinatele siderurgice moderne de oteluri speciale. Tot aici se fabrica nave de mici dimensiuni si se repara ambarcatiuni fluviatile. La Slobozia si Calarasi se  prelucreaza sfecla de zahar cultivata in regiune, iar la Fetesti functioneaza o  intreprindere de conserve de legume. Tot la Calarasi se fabrica celuloza si  hartie, prefabricate, confectii.  In  toate  orasele  este  prezenta  industria  moraritului  si panificatiei, iar in Slobozia si Calarasi prelucrarea carnii si lactatelor.

Din punct de vedere turistic Baraganul are valente dintre cele mai reduse. O exceptie este statiunea Amara, recunoscuta prin cura climaterica si balneara (inclusiv cu namol terapeutic) pe care o asigura. Accesul facil o recomanda turismului de tranzit, autostrada Bucuresti-Constanta („autostrada Soarelui ) traversandu-o axial. Ca forme  de  turism  de  agrement  navigatia  si  pescuitul  recreativ,  pe Dunare si o serie de lacuri, au perspective asigurate.

Caile    de    transport     sunt    reprezentate     prin    autostrada Bucuresti-Ciulnita-Fetesti-                            Constanta,   ale carei   prime   sectoare (Bucuresti-Lehliu) au fost recent date in functiune. Ea va asigura regiunii  un  dren  magistral  de  bunuri  si  persoane  si  va  stimula dezvoltarea  ariei  adiacente  acesteia.  Drumuri  modernizate  leaga principalele  orase.   Localizarea   celor  doua  poduri  majore  peste



Teritoriu traversat de cai rutiere si feroviare.

Perspective de specializare agricola performanta.


Dunare, Fetesti-Cernavoda si Giurgeni-Vadu Oii in cadrul regiunii Baragan a generat o concentrare a cailor de transport rutier dinspre Moldova       si             Muntenia spre acestea,         aspect            benefic                   pentru dezvoltarea sa.

Transporturile  feroviare  se  realizeaza  pe  magistrala  800, Bucuresti-Constanta-Mangalia                                                         pozitionata    in    partea    centrala    a teritoriului analizat. Partea vestica si nord-vestica este traversata de magistrala 700, Bucuresti-Urziceni-Faurei-Braila. Din Faurei pleaca o ramificatie a acesteia spre Tandarei si Fetesti, iar din Ciulnita o cale de legatura spre Calarasi.

Transporturile fluviale  pe  Dunare  sunt  deservite  de  portul

Calarasi si, in mai mica masura de Fetesti.

Intr-o perioada a reconsiderarii tipului de economie, a ponderii principalelor sale ramuri, Baraganul poate deveni o regiune agricola moderna,  unde                        fermele           mari    trebuie            sa               exemplifice,  conform principiului avantajului comparativ, avantajele mecanizarii, chimizarii si biotehnologizarii activitatii respective. Industria alimentara si textila, bazata    pe           materii         prime                 proprii,     are,             de     asemenea,  premise favorabile. Ca dealtfel si turismul de tranzit sau cel balnear. Pozitia centrala a orasului Slobozia avantajeaza polul de gravitatie regional si-i mareste capacitatea de coordonare teritoriala.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. Un prim raport este cel de continuitate geografica, intre cele doua  entitati teritoriale neexistand practic o limita transanta. Relieful jos de campie,  uniform structural si peisagistic, face greu decelabila o astfel de limita. In al doilea rand, Baraganul reprezinta pentru Bucuresti o rezerva de produse si materii prime, o piata de desfacere a produselor sale industriale. Dimpotriva, Bucurestiul este polul  cultural,  educational  si  economic  la  care  Baraganul   se racordeaza inaintea tuturor altor poli din celelalte regiuni invecinate.

2.    Optimizarea    raporturilor     interregionale     nu     poate    fi conceputa decat prin echilibrarea lor. Ca urmare, Baraganul trebuie sa  atinga  un  nivel  de  dezvoltare  economica  si  sociala  care  sa permita  o  diversificare  a  conexiunilor,  o  afirmare  a  lor  in  sens biunivoc. In caz contrar subordonarea teritoriala, dar si mentinerea unui statut periferic, fata de Bucuresti, se vor accentua.

6. Bibliografie selectiva

1. x  x  x  (1983),  Geogrfia  Romaniei,  I,  Geografie  fizica,  Editura

Academiei, Bucuresti.

2.  x  x  x  (1984),  Geografia  Romaniei,  II,  Geografie  Umana  si

Economica, Editura Academiei, Bucuresti.

3.  x  x   x   (1969),  Geografia   Vaii  Dunarii  Romanesti,  Editura

Academiei, Bucuresti.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 853
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site