Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

BARAGAN

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic



BARAGAN

1. Obiectivele unitatii de invatare nr.



In urma studiului acestei unitati cursantul va beneficia de:

- explicarea rolului uniformitatii fizico-geografice in definirea regiunilor;

- identificarea elementelor naturale si antropice ale sistemului

teritorial;

- decelarea directiilor de dezvoltare economico-sociala a regiunii.

2. Componenta naturala a sistemului regional


De la campia uniforma morfologic la un sistem teritorial in afirmare.


In majoritatea absoluta a regionarilor geografice ale teritoriului tarii noastre, Campia Romana este nominalizata ca o unitate de sine statatoare, pornindu-se de la insusirile morfologiei sale care au devenit criteriul fundamental al delimitarii. Intr-adevar, uniformitatea componentei morfologice in plan major (la scara minora insa diferentierile sunt mult mai frecvente) si o anumita forma de utilizare economica (cea agricola) au fost considerate ca argumente suficiente pentru ca tot teritoriul dintre iesirea Dunarii din Defileul de la Portile de Fier si confluenta Prutului cu fluviul, la vest si est, dintre Lunca Dunarii la sud si contraforturile Podisului Getic si Subcarpatilor la nord sa fie integrat unei singure entitati regionale. Aceasta, desigur, in contextul in care regiunea nu este privita ca o constructie sistemica, in care aspectele fizionomice prevaleaza in raport cu cele functionale.

Cu totul alta este situatia in etapa actuala de dezvoltare a stiintei celor patru invelisuri terestre, cand cercetatorul geograf este chemat sa desluseasca si sa explice cauzal structura organismului teritorial respectiv. Campia Romana, cea mai vasta unitate de relief de acest tip din tara, se divide in mai multe regiuni functionale (Oltenia sudica, Regiunea Metropolitana Bucuresti, Baraganul, Dunarea de Jos) sau isi ataseaza o serie de subunitati regiunilor invecinate( Curbura, Muntenia de nord-vest) in corelatie cu pozitia si orientarea liniilor de forta ale teritoriului respectiv.

Baraganul devine astfel o entitate regionala suprapusa unui compartiment al unitatii majore si anume Campiei Baraganului,



Arietipica de manifestare a climatului arid, cald si secetos.


desfasurata intre Dunare la sud si campiile de subsidenta din partea nordica. Din punct de vedere morfologic ea prezinta un relief tabular de mare uniformitate, in care cele doua rauri principale, Ialomita si Calmatuiul si-au sculptat vai meandrate pe ale caror maluri s-au format dune de nisip rezultat din deflatia intensa a depozitelor fluviatile. Cuvertura groasa de loess a jucat rolul unui mediu prielnic fenomenelor de dizolvare, tasare si sufoziune generatoare de microforme de relief specific: crovuri, padine, depresiuni, nise de sufoziune etc. Culoarele celor doua rauri, desi au albii putin adanci in raport cu inaltimea reliefului inconjurator, a condus la subdivizarea unitatii in doua compartimente si anume Baraganul Ialomitei, situat intre Dunare si Ialomita si Baraganul Calmatuiului, situat la nord, intre Ialomita si Calmatui. In partea sudica a unitatii, fluviul Dunarea si-a modelat o lunca larga ale carei lacuri si balti (cea mai vasta fiind Balta Ialomitei) au fost in mare parte desecate si transformate in terenuri agricole

Mersul anual al elementelor meteorologice, inscrie teritoriul Baraganului in climatul de campie joasa, temperat continental cu tente de ariditate. Precipitatiile, principalul indicator al gradului de ariditate, scad sub 450 mm medie anuala, vara inregistrandu-se frecvent perioade de seceta cu 30-45 zile fara aport hidric. Sub influenta anticiclonului siberian de iarna cad zapezi bogate pe care crivatul le spulbera si le troieneste generand dificultati in circulatia regionala. Temperaturile medii sunt ridicate, intreaga regiune fiind incadrata intre izotermele de 10 si 11ºC. Vara apar zile toride, cand


temperaturile depasesc


º3C0. Influetna climatica estica este


Hidrografie de tranzit, tributara Dunarii. Lacuri sarate si limane fluviatile.


generalizata. O consecinta a nebulozitatii scazute este radiatia solara puternica si numarul ridicat al orelor de stralucire a soarelui (peste



2000 anual) cu efecte deosebite in turismul de agrement si curativ.

Resursele de apa ale regiunii sunt raspandite inegal. Cea mai mare cantitate o contine, desigur, Dunarea care constituie limita sudica si sud estica. Prin ramificatia ce a dus la individualizarea Baltii Ialomitei ea patrunde in interiorul teritoriului si poate deveni o sursa de alimentare pentru scopuri agricole sau industriale. A doua retea ce strabate regiunea axial este Ialomita, in vreme ce Calmatuiul are rezerve de apa limitate ce scad mult in anotimpul estival. Ca veritabile rezervoare de apa dulce functioneaza limanele fluviatile formate de-a lungul Dunarii si al Ialomitei.

Apele subterane se afla la adancimi mari, sub cuvertura

groasa de loess.

O trasatura hidrografica a Baraganului, data de climatul arid si circulatia ascendenta a apelor subterane in conditiile evaporatiei intense, este cea a aparitiei lacurilor sarate localizate fie in formele negative de tip bazin inchis formate prin tasare si dizolvare in loess (crovuri, padine), fie din evolutia vechilor limane fluviatile a caror legatura cu raul colector a fost definitiv intrerupta. Astfel sunt Lacul Amara, Strachina, Tataru, Fundata, Galatui. Un atribut curativ remarcabil al Lacului Fundata il reprezinta cele 1,1 milioane de namol terapeutic depozitate in cuveta sa.



Domeniul stepei si silvostepei cu graminee si arbori termofili. Antropizare intensa.


Cunoscut, in epocile anterioare, prin ciulinii sai care, inaintea introducerii in cultura a vastelor terenuri defineau peisagistic campia, Baraganul apartine din punct de vedere al vegetatiei stepei tipice. Plante adaptate conditiilor climatice mai restrictive sub aportul cantitatii de precipitatii, a secetelor frecvente, din clasa gramineelor alcatuiau vechile pajisti azi intrate in exploatare agricola intensa. Balta Ialomitei si de-a lungul raurilor se dezvolta zavoaie cu specii iubitoare de umiditate (salcie, plop, arin, papura).

Corelatie dintre tipul de vegetatie si compozitia faunei este evidenta, rozatoarele dominand net celelalte specii. Un element faunistic de notorietate este dropia, o specie pe cale de disparitie datorita restrangerii drastice a biotopului sau natural si vanatorii necontrolate. Declarata fiind ca monument al naturii protectia sa este, cel putin legal, asigurata.

Sub vegetatia de ierburi bogate, pe un substrat geologic afanat alcatuit din loess, pietrisuri si nisipuri, in conditiile unui climat favorabil desfasurarii activitatii microorganismelor implicate in descompunerea materiei organice, s-au format cernoziomuri si cernoziomuri levigate profunde, cu un indice de fertilitate ridicat. In unele areale, datorita ariditatii climei si sarurilor transportate la suprafata pe profil apar soloneturile si solonceacurile. De-a lungul Ialomitei si Calmatuiului se asociaza solurile nisipoase, cele aluvionare si lacovistile din arealele cu umectare repetata.

Resursele solului si subsolului situeaza Baraganul in categoria regiunilor cu un patrimoniu modest. Exceptand potentialul agricol deosebit, asigurat de terenurile plane, nefragmentate, cu soluri fertile, regiunea studiata are mai putine atuuri din acest punct de vedere. Gradul de impadurire este cel mai redus din tara, iar valoarea economica a esentelor moi este inferioara. Mai importante sunt valentele turistice ale lacurilor sarate si limanelor fluviatile unde se pot practica activitati curative si de agrement. Nisipul si pietrisul albiei raurilor sunt utilizate in constructii.


3. Componenta antropica

Comparativ cu celelalte regiuni geografice, Baraganul se inscrie cu o serie de tente particulare si sub aspectul vechimii si intensitatii popularii. Astfel, dovezile arheologice descoperite in perimetrul sau atesta o vietuire permanenta incepand din neolitic. Atunci a inflorit in sudul sau, in vecinatatea Dunarii cultura Boian numita astfel dupa localitatea omonima. Din aceeasi perioada dateaza si vestigiile de la Calarasi, Suditi, Cosereni sau Coslogeni. Faptul ca atat in Baragan, cat si in regiunea situata la est, cea a Dunarii de Jos, lipsesc dovezile mai vechi, paleolitice (in vreme ce in Dobrogea, spre exemplu, ele abunda) poate fi pus pe seama unui mediu ostil pentru asezarile umane, generat de intinsele suprafete cu limane, balti si brate divagante ale Dunarii, unde umiditatea ridicata si pericolul inundatiilor erau omniprezente.



In epoca bronzului si fierului la Dridu si Gradistea sunt semnalate asezari umane ceea ce denota continuarea antropizarii.


Ea nu a atins insa, precum in alte regiuni, o intensitate deosebita de- a lungul istoriei datorita lipsei atributelor de adapost ale reliefului plan si nefragmentat al campiei. Fenomenul s-a prelungit, evident cu alte motivatii, pana in zilele noastre, Baraganul fiind una dintre regiunile cu cel mai redus grad de populare. Densitatea populatiei este sub 50 locuitori/km², fara a se inregistra grupari sau dispatri tageografice deosebite. Romanii alcatuiesc majoritatea absoluta, dintre minoritati cei mai numerosi fiind tiganii (romii). Bilantul demografic este negativ (-1).


Desi populata din preistorie, densitatea demografica este redusa.

Centre urbane

mici si mijlocii.


Asezarile umane reflecta, prin densitatea lor mai redusa, paralelismul dintre numarul populatiei si habitate, in acest caz el fiind concludent. Satele sunt localizate la intersectia drumurilor, de-a lungul apelor curgatoare cu regim permanent, in vecinatatea unor lacuri. Structura este poligonala si mai rar alungita, iar gruparea elementelor de habitat mai accentuata. Arhitectura lor reflecta conditionari locale impuse de materialul de constructie folosit mai frecvent (chirpici) a carui rezistenta redusa impiedica etalarea pe verticala a gospodariilor.

Baraganul este slab urbanizat. Principalele orase sunt Slobozia (centrul polarizator regional) si Calarasi, la care se adauga o serie de orase mici precum Urziceni, Fetesti, Tandarei, Insuratei, Pogoanele, Lehliu-Gara. Profilul acestora este dominant industrial, pentru orasele mici insa ponderea agriculturii creste, mai ales datorita potentialului pedogeografic apreciabil. Calarasi si Fetesti au si atributii portuare la Dunare, iar Lehliu-Gara si Fetesti functii de transport importante.


Test de autoevaluare

Intrebarile care pot fi puse cursantului dupa parcurgerea acestei

unitati de invatare se refera la urmatoarele aspecte:

1.Care sunt raporturile spatiale ale Baraganului cu regiunea metropolitana Bucuresti?

2. Cum ar putea fi ele optimizate?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare


4. Economia regiunii


Economie mai

slab dezvoltata.

Agricultura se impune prin culturi variate.

Industrie prelucratoare a materiilor prime locale.


Dificultatile ivite in definirea componentei economice a regiunii deriva tocmai din modesta lor reliefare. Apare in cazul Baraganului, un teritoriu invecinat ariei metropolitane Bucuresti, cu cel mai ridicat potential economic din tara, un fenomen de eclipsare, al conului de umbra, indus de capitala. Lui i se datoreaza stadiul redus de dezvoltare economica si urbanizarea modesta (cei atrasi de avantajele orasului au preferat exodul spre capitala in locul efortului de-a fortifica si amplifica rolul oraselor proprii). Lungi perioade, mai ales inaintea celui de-al doilea razboi mondial, regiunea a indeplinit atributiile unei periferii neglijate, cu monoculturi cerealiere ale caror produse luau calea exportului, iar beneficiile erau investite de catre marii latifundiari in alte regiuni decat cea in care au fost obtinute.

Actualmente Baraganul este una dintre cele mai productive regiuni agricole ale tarii. Culturile de grau, porumb, sfecla de zahar, floarea soarelui, orz, soia, plante furajere ocupa cea mai parte a terenurilor. Pentru atenuarea efectelor secetei au fost efectuate mari lucrari de irigatii, functionand aici, pana in anii `90 (cand dintr-o neglijenta crasa au fost in mare parte distruse) veritabile sisteme cum ar fi Galatui- Calarasi sau Pietroiu - Stefan cel Mare. Proiectatul canal Siret-Dunare urma sa asigure apa necesara irigarii si a altor suprafete afectate anual de seceta. In luncile Dunarii si Ialomitei solurile fertile aluvionare asigura productii mari de legume si zarzavaturi. Dintre pomii fructiferi caisul si piersicul gasesc cele mai propice conditii de dezvoltare.



Cresterea animalelor valorifica pasunile de campie si lunca, ovinele din rasa merinos fiind crescute in numar mare. Se cresc de asemenea porcine si pasari.

Industria este de data mai recenta, Calarasi gazduind unul din combinatele siderurgice moderne de oteluri speciale. Tot aici se fabrica nave de mici dimensiuni si se repara ambarcatiuni fluviatile. La Slobozia si Calarasi se prelucreaza sfecla de zahar cultivata in regiune, iar la Fetesti functioneaza o intreprindere de conserve de legume. Tot la Calarasi se fabrica celuloza si hartie, prefabricate, confectii. In toate orasele este prezenta industria moraritului si panificatiei, iar in Slobozia si Calarasi prelucrarea carnii si lactatelor.

Din punct de vedere turistic Baraganul are valente dintre cele mai reduse. O exceptie este statiunea Amara, recunoscuta prin cura climaterica si balneara (inclusiv cu namol terapeutic) pe care o asigura. Accesul facil o recomanda turismului de tranzit, autostrada Bucuresti-Constanta (autostrada Soarelui ) traversandu-o axial. Ca forme de turism de agrement navigatia si pescuitul recreativ, pe Dunare si o serie de lacuri, au perspective asigurate.

Caile de transport sunt reprezentate prin autostrada Bucuresti-Ciulnita-Fetesti- Constanta, ale carei prime sectoare (Bucuresti-Lehliu) au fost recent date in functiune. Ea va asigura regiunii un dren magistral de bunuri si persoane si va stimula dezvoltarea ariei adiacente acesteia. Drumuri modernizate leaga principalele orase. Localizarea celor doua poduri majore peste



Teritoriu traversat de cai rutiere si feroviare.

Perspective de specializare agricola performanta.


Dunare, Fetesti-Cernavoda si Giurgeni-Vadu Oii in cadrul regiunii Baragan a generat o concentrare a cailor de transport rutier dinspre Moldova si Muntenia spre acestea, aspect benefic pentru dezvoltarea sa.

Transporturile feroviare se realizeaza pe magistrala 800, Bucuresti-Constanta-Mangalia pozitionata in partea centrala a teritoriului analizat. Partea vestica si nord-vestica este traversata de magistrala 700, Bucuresti-Urziceni-Faurei-Braila. Din Faurei pleaca o ramificatie a acesteia spre Tandarei si Fetesti, iar din Ciulnita o cale de legatura spre Calarasi.

Transporturile fluviale pe Dunare sunt deservite de portul

Calarasi si, in mai mica masura de Fetesti.

Intr-o perioada a reconsiderarii tipului de economie, a ponderii principalelor sale ramuri, Baraganul poate deveni o regiune agricola moderna, unde fermele mari trebuie sa exemplifice, conform principiului avantajului comparativ, avantajele mecanizarii, chimizarii si biotehnologizarii activitatii respective. Industria alimentara si textila, bazata pe materii prime proprii, are, de asemenea, premise favorabile. Ca dealtfel si turismul de tranzit sau cel balnear. Pozitia centrala a orasului Slobozia avantajeaza polul de gravitatie regional si-i mareste capacitatea de coordonare teritoriala.


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. Un prim raport este cel de continuitate geografica, intre cele doua entitati teritoriale neexistand practic o limita transanta. Relieful jos de campie, uniform structural si peisagistic, face greu decelabila o astfel de limita. In al doilea rand, Baraganul reprezinta pentru Bucuresti o rezerva de produse si materii prime, o piata de desfacere a produselor sale industriale. Dimpotriva, Bucurestiul este polul cultural, educational si economic la care Baraganul se racordeaza inaintea tuturor altor poli din celelalte regiuni invecinate.

2. Optimizarea raporturilor interregionale nu poate fi conceputa decat prin echilibrarea lor. Ca urmare, Baraganul trebuie sa atinga un nivel de dezvoltare economica si sociala care sa permita o diversificare a conexiunilor, o afirmare a lor in sens biunivoc. In caz contrar subordonarea teritoriala, dar si mentinerea unui statut periferic, fata de Bucuresti, se vor accentua.

6. Bibliografie selectiva

1. x x x (1983), Geogrfia Romaniei, I, Geografie fizica, Editura

Academiei, Bucuresti.

2. x x x (1984), Geografia Romaniei, II, Geografie Umana si

Economica, Editura Academiei, Bucuresti.

3. x x x (1969), Geografia Vaii Dunarii Romanesti, Editura

Academiei, Bucuresti.





Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1521
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved