Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

MASIVUL PIATRA CRAIULUI - Pesteri

geografie

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Orase Europa
Unitatile majore ale reliefului terestru
MAREA BRITANIE
ASEZARI DE ALTITUDINE
Carpatii Occidentali - Asezare, Limite, Diviziuni
CHINA - populatie, si economie
Cheile Rametului
DUNAREA DE JOS
Tipuri reprezentative de relief petrografic
UNGARIA

MASIVUL PIATRA CRAIULUI




FENOMENE CARSTICE IN PIATRA CRAIULUI

Reduta de calcar a Pietrii Craiului, lunga de 20 km, este cea mai semeata creasta din Carpati, caci abrupturile sale rasar miraculos, cu peste l 000 m inaltime deasupra reliefului inconjurator. Turnurile si padinele inlantuite in dantelarii verticale inchid secrete poeni suspendate, ce fac bucuria alpinistilor si caprelor negre. Turistii care urca Braul Caprelor sau Lanturile ajung pe creasta care uneori e atat de ingusta ca nu lasa loc nici pentru talpa piciorului. De aici se vad „coltii”, „timbale”, „umeri”, „muchii” si „orgi”, „pereti” si „hornuri”, cu alte cuvinte o suita de forme abrupte reprezentand un relief pe cat de calcaros, pe atat de putin carstic. Paradisul turistilor si alpinistilor este la prima vedere o dezamagire pentru speologi, caci apele ploilor se scurg cu repeziciune pe peretele abrupt si se pierd prin puzderia de crapaturi. Sute de metri in adancul muntelui ele se unesc formand paraie ce ies in puternicele izvoare de la Zarnesti si Galgoaie. Dar din pacate cararile apelor sunt prea stramte pentru oameni si marea pestera a Pietrii Craiului a ramas inca un vis frumos. Totusi cativa perseverenti speologi brasoveni, in multi ani de munca, au reusit sa exploreze sase avene situate pe versantul estic, la altitudinea de cca l 700 m. Cel mai adanc dintre acestea, Avenul din Crind, are peste 120 m. Avenul din Vladusca peste 70 m. Avenele din Piatra Craiului sunt accesibile doar alpinistilor echipati si experimentati.

In schimb doua frumoase fenomene exocarstice pot fi vazute in creasta sudica. Primul este Zaplazul, o stanca de 30 m inaltime, strapunsa de arcade polietajate, un fenomen foarte rar. Zaplazul se afla chiar pe poteca ce face legatura intre cabana Plaiul Foii si Varful La Om, cam la 1˝ ora de mers fata de fiecare din aceste puncte. Mergand din acest punct catre sud, pe poteca marcata cu triunghi albastru, poteca ce traverseaza Padina Lancii si Marele Grohotis, ajungem dupa inca 1˝ ora la celalalt fenomen exocarstic remarcabil al Pietrii Craiului, arcada de la Cerdacul Standului, in apropiere de pestera cu acelasi nume.

Dintre fenomenele carstice mai deosebite mentionam padinile cu pereti surplombati, in geneza carora carstificarea a avut un rol important, lapiezurile fiind dezvoltate pe capete de strat si cateva doline in Poiana Cotofenii (asupra carora specialistii nu s-au hotarat daca sunt doline autentice sau gropi de bombe). Daca parasim peretii crestei si coboram in culoarul Dambovicioarei frecventa fenomenelor carstice creste. Trebuie sa mentionam aici unele chei spectaculoase cum sunt Prapastiile Zarnestilor, aflate la 5 km mai sus de cabana Gura Raului. Scurte dar foarte frumoase, cu mici pesteri si tunele, dezvoltate in versantul drept, sunt Cheile Cheii, de la Podul Dambovitei.

In sfarsit, Cheile Mici si Cheile Mari ale Dambovitei constituie obiective turistice ce se desfasoara pe mai multi kilometri, in care sunt sapate peste 150 de mici pesteri si avene, hornuri, pereti si barne greu accesibile. Aceste chei pot fi strabatute de catre cei indrazneti si cu o barca pneumatica, in afara de Pestera Ursilor (Coltul Surpat), semiamenajata, si de Pestera Mare din satul Pestera, prin eforturile inimosilor speologi amatori din Campu Lung, in zona au fost descoperite in ultimii ani peste 350 de pesteri noi, unele cu interesante formatiuni stalagmitice, cu vestigii paleontologice si arheologice, cu lacuri si cascade subterane etc. Pestera cu Oase adaposteste o stalactita atasata de perete de 12 m lungime. Pestera Uluce aflata la 5 km de Podul Dambovitei, pe Valea Cheii, a fost chiar amenajata sumar de speologii amatori din Campulung. Ea prilejuieste vizitarea unei galerii active de 150 m lungime cu lacuri si cascade.

*** PESTERA DAMBOVICIOARA

Localizare si cai de acces. Pestera Dambovicioara se gaseste in partea de sud a masivului Piatra Craiului, in versantul stang al Vaii  Dambovicioara (afluent al Dambovitei), la l km nord de satul Dambovicioara.

Este accesibila automobilistilor pe soseaua Rucar-Podu Dambovitei-Dambovicioara-Cabana Brusturet. Cabana Brusturet este si cea mai apropiata baza de cazare. Posibilitati de cazare ofera si casele satenilor din Dambovicioara, iar pentru amatorii de camping exista numeroase locuri pitoresti.

Date istorice. Pestera Dambovicioara a fost mentionata de J. Fridvalsky la 1767. Fiind situata intr-o zona cu circulatie turistica a devenit, dupa Pestera Ialomitei, una dintre cele mai vizitate pesteri din Muntenia, intre altele, putem spune ca este unul dintre putinele fenomene carstice zugravit de un penel ilustru (tabloul Pestera Dambovicioarei de Nicolae Grigoreseu). Planul a fost realizat de Tr. Constantinescu in 1973. In anul 1980 a fost electrificata.

Descriere, in ciuda notorietatii sale, trebuie sa recunoastem ca Dambovicioara este modesta ca dimensiuni si infatisare. Lungimea sa, de 555 m, o situeaza totusi printre cele mai lungi cavitati din Piatra Craiului, unde pesterile sunt numeroase dar mici.

Ea are o galerie unica, cu latimi de 3-4 m si inaltimi de 4-5 m, cu cateva ramificatii neimportante. Dupa aproximativ 150 m, galeria devine foarte scunda, obligandu-ne ca din punctul La taras pana in capat sa mergem aplecati sau taras. In acest punct de horn de 10 m inaltime are probabil comunicare prin fisuri cu exteriorul, fapt ce face ca prin pestera sa circule un curent de aer. Galeria este uscata, paraul care a generat-o avand acum un alt punct de iesire, mai in aval.

Pestera are putine formatiuni. Remarcam pe peretele sudic, in zona din mijloc a galeriei, o suprafata captusita cu mondmilch, cu foarte frumoase „piei de leopard”.

Conditii de vizitare. Electrificarea tip „alee”, facuta in 1980, daca nu sporeste farmecul acestui obiectiv, ne scuteste de grija surselor individuale de lumina. Pestera este inchisa, vizitarea facandu-se in prezenta ghidului.



Bibliografie. J. Fridvalsky (1767), Tr. Con-stantinesou (1973), M. Bleahu si col. (1976).

* PESTERA COLTUL SURPAT

Sinonimii : Pestera Ursilor.

Localizare si cai de acces. Pestera Coltul Surpat e situata pe Valea Dambovitei, la 2 km distanta de localitatea Podul Dambovitei. La 300 m dupa intrarea in Cheile de Sus ale Dambovitei, in versantul drept porneste o poteca amenajata, cu balustrade si trepte ce conduc dupa un urcus de numai 20 m, la intrarea aflata la o altitudine de 850 m. Pana in Podul Dambovitei exista sosea asfaltata iar de aici in sus pe valea Dambovitei drum forestier. Cel mai apropiat punct de cazare il constituie cabana Brusturet.

Date istorice. A fost descoperita in 1951 de un taietor de lemne. Se pare ca in momentul descoperirii era bogat ornamentata cu concretiuni, dar fiind aflata intr-o zona cu mare circulatie turistica a fost lipsita repede de podoabele sale mai fragile, in 1956 s-au facut cercetari paleontologice, iar in 1973 Traian Constantinescu a realizat planul pesterii.

Descriere. Dupa intrare, patrundem intr-o galerie spatioasa, cu latimi de pana la 10 m, numita si Galeria Larga. Aceasta galerie are podea suborizontala, acoperita cu argila si material elastic fin, nisip si pietris. Tavanul, inalt de 2-4 m, se sprijina pe 7 palieri, coloane masive ce unesc podeaua cu bolta, dand galeriei un aspect labirintic. Peretii si tavanul mai prezinta ici-colo formatiuni calcitice. Dupa 130 m, galeria se desface in doua ramuri. Galeria cu Sant care merge catre dreapta este inalta la inceput pana la 6-8 m. Apoi tavanul coboara treptat si dupa inca 100 m se inchide intr-un fund de sac. Ramura din stanga, numita Galeria cu Nisip, are un traseu sinuos si poarta urmele clare ale curgerii apei. Ea ne obliga in mai multe locuri sa mergem aplecati sau chiar sa ne taram prin nisip. Lungimea totala a pesterii este de 370 m. Desi ea s-a format prin strapungerea calcarelor din chei de catre un afluent al Dambovitei, in momentul de fata pestera este fosila.

Conditii de vizitare. Fiind uscata, spatioasa si suborizontala pestera se poate vizita in orice anotimp si cu orice echipament. Vizitarea dureaza o ora.

Bibliografie. M. BJeahu .si col. (l976).

* PESTERA MARE DIN SATUL PESTERA

Sinonimii. Pestera cu Lilieci, pestera Badichii.

Localizare si cai de acces. Se afla in versantul drept al Vaii cu Calea, afluent al paraului Zbarcioarei, la o altitudine de 950 m, la cca l km distanta de satul Pestera, in zona se ajunge pe drumul national 73, ce traverseaza culoarul Rucar-Bran.

Date istorice. Este cunoscuta cu secole in urma, de la ea provenind denumirea satului, in 1957-1958 aici s-au facut sapaturi arheologice de catre C. Nicolaescu-Plopsor. Harta a fost intocmita in 1972 de Traian Constantinescu.

Descriere. Este fosila, monoetajata, reprezentata printr-o galerie unica cu cateva diverticule. Lungimea totala : 162 m. Podeaua galeriei este acoperita cu material elastic. Ea urca in panta lina. Nu departe de intrare se afla un culoar secundar lung de 45 m. Galeria principala este spatioasa avand latimi de 2-4 m si inaltimi cuprinse intre 1,2 si 8 m.

Pestera este formata pe o diaclaza in calcarele jurasice ale unui mic masiv izolat de la poalele Pietrii Craiului.

Conditii de vizitare. Datorita morfologiei sale simple, poate fi vizitata in orice anotimp si cu orice echipament. Vizitarea dureaza 45 minute.

Bibliografie. M. Bleahu si col. (1976).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1059
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site