Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie

REGIUNEA METROPOLITANA BUCURESTI

geografie



+ Font mai mare | - Font mai mic



REGIUNEA METROPOLITANA BUCURESTI



1. Obiectivele unitatii de invatare nr.

Studiul regiunii metropolitane Bucuresti se instituie in:

- posibilitatea optima de-a defini modul de constituire si functionare a unui sistem teritorial guvernat de prezenta unei mari metropole;

- oportunitatea descrierii mecanismelor polarizarii spatiale, a avantajelor si dezavantajelor sale;

- identificarea unui model de evolutie a teritoriului sub impactul

decisiv al factorului antropic.

Este o entitate teritoriala definita de prezenta unui mare centru

urban, cu atribute polarizatoare complexe (economice, sociale,


Regiunile urbanizate se afirma, de regula, in jurul unui mare oras.


politico-administrative, culturale). Ea isi subordoneaza prin influenta decisiva un spatiu distribuit areolar cu o raza de circa 50 km, atingand cursul Dunarii spre sud, si interferandu-se cu ariile suburbane ale Targovistei si Ploiestiului spre nord. Aceasta unitate beneficiaza de existenta unui spatiu mental de mare specificitate, cel metropolitan, cu o serie de insusiri particulare ce-l diferentiaza net in raport cu alte spatii.


2. Baza naturala de sustinere


Expansiunea urbana favorizata de prezenta reliefului uniform de campie.

Climat de campie cu trasaturi de ariditate.


Componenta naturala a peisajului geografic are un suport morfologic de mare uniformitate litologica si fizionomica, constituit din Campia Bucurestiului, cu cele doua sectoare ale sale, Campia Vlasiei in nord, cu paduri de stejar in secolele trecute, si Campia Mostistei, joasa, mlastinoasa, spre est - sud-est. Catre vest se extind campiile tabulare Gavanu Burdea si Burnazului, unde relieful sculptat in depozitele friabile ale loessului abunda (crovuri, padine, nise de sufoziune).

Bucurestiul se afla in extremitatea estica a zonei de tranzitie, de la climatul submediteranean al Olteniei la cel continental propriu- zis, cu accente de ariditate, al Baraganului si Dunarii de Jos, Precipitatiile medii anuale oscileaza in jurul valorii de 500 mm iar temperaturile intre 10-11ºC. Iernile sunt geroase, cu zapezi viscolite de crivat



Hidrografie de tranzit. Limane fluviatile.

Vegetatie si fauna specifice stepei si silvostepei.

Zacaminte de petrol, gaze si ape termale.


Potentialul hidrografic al apelor de suprafata este asigurat, in primul rand de Dunare a carei vale se afla la limita sudica a regiunii. Fluviul colecteaza raul Arges, cu afluentii sai Dambovita (cu Colentina), Neajlov, Sabar; Mostistea si Vedea. Deosebit de importante sunt limanele fluviatile din zona Bucurestiului sau de la periferia sa (Snagov, Caldarusani, Cernica, Tei, Floreasca, Herastrau, Mostistea). Amenajarile hidrotehnice se afla originea lacurilor Mihailesti si Comana. In subasmentul geologic al regiunii forajele indica existenta unor mari acvifere cu ape termale.

Din punct de vedere biogeografic, intreaga unitate apartine asociatiei de silvostepa, compusa din stejar termofil (brumariu, pedunculat) ce alcatuiau odinioara vestitii codrii ai Vlasiei. Gramineele (Festuca, Stipa) intra in compozitia pajistilor intens antropizate. Luncile largi si umede ofera conditii propice dezvoltarii vegetatiei hidrofile arborescente (salcie, plop, arin) sau arbustive (papura, trestie). Fauna este dominata de rozatoare, erbivore si omnivore, iar dintre pasari de potarniche, prepelita, ciocarlie, fazan. Fauna acvatica este si ea variata, pe cursul Dunarii patrunzand in perioada depunerii icrelor sturionii (morun, nisetru, pastruga) alaturi de clean, mreana. Campiile tabulare sunt acoperite cu un strat bine structurat de cernoziom si cernoziom levigat, iar in cele joase se dezvolta solurile hidromorfe (lacovisti, solurile gleice). Luncile periodic inundate sunt domeniul solurilor aluvionare, cu orizonturi slab evidentiate dar cu o fertilitate ridicata.

Resursele subsolului sunt cele de natura energetica, petrol si gaze naturale asociate, exploatate in zona Titu, Videle, Blejesti, Cartojani, Peris. Important este potentialul agricol al campiilor si luncilor aferente, cel turistic datorat obiectivelor antropice din Bucuresti (palatele Parlamentului, Mogosoaia, Cotroceni; muzeele Taranului Roman, Grigore Antipa, Geologic, Muzicii, de Istorie al Romaniei, de Arta; statuile si grupurile statuare; Arcul de Triumf; parcurile Cismigiu, Herastrau; manastirile Snagov, Caldarusani, Cernica; Hanul lui Manuc etc).


3. Componenta antropica


Orasul cel mai populat al Romaniei.


Componenta de actiune si interactiune sistemica, populatia si asezarile, se disting prin trasaturi particulare. Astfel, raportata la suprafata sa relativ restransa, regiunea Metropolitana concentreaza aproape 15 % din populatia Romaniei. In Bucuresti traiesc 2.1 milioane locuitori, densitatea atingand cele mai ridicate valori din tara. Evident, predomina net populatia urbana, cu un spor natural similar mediei pe tara. Deficitul inregistrat in raportul natalitate- mortalitate este suplinit prin imigrare, metropola constituind un punct de atractie pentru populatia zonelor limitrofe dar si din alte parti ale tarii (Moldova, Oltenia) prin oportunitatile si locurile de munca oferite. Creste insa si ponderea populatiei nefixate aflata la originea unor probleme sociale negative (somaj, delincventa sociala). Etnic predomina net romanii, urmati de romi, maghiari (concentrati exclusiv in Bucuresti)



Evolutia urbana influentata de functia politico- administrativa a Bucurestiului.


Centrul polarizator principal, atat al regiunii, cat si al intregii tari este municipiul Bucuresti. Orasul, atestat documentar la 20 septembrie 1459, are la origine o cetate (castrum) atribuita de traditia orala lui Bucur, a carei dezvoltare, pusa pe seama pozitiei favorabile la mari drumuri comerciale, determina pe Vlad Tepes sa o transforme in capitala statului medieval Tara Romaneasca. Arhitectural si demografic asezarea urbana evolueaza lent, dar progresiv ajungand, la 1859, in competitie cu Iasul, sa fie aleasa drept capitala statului unificat Principatele Romane. Un avant remarcabil urmeaza acestui eveniment, fapt vizibil in arhitectura si dotarile sale (Bucurestiul, micul Paris , a fost primul oras din lume iluminat cu petrol lampant). O alta etapa este cea de dupa al doilea razboi mondial, cand populatia orasului creste mult ca urmare a politicii de industrializare. Acum apar numeroase cartiere muncitoresti (Titan, Balta Alba, Pipera, Drumul Taberei) si incepe sistematizarea zonei centrale, unde se va construi cel mai impunator palat din lume, numit initial Casa Poporului si, ulterior, Palatul Parlamentului, inclusiv constructia metroului, ce se dovedeste o cale de transport de mare eficienta in contextul cresterii intensitatii traficului suprateran si a problemelor legate de modernizarea precara a retelei stradale.


Test de autoevaluare

Aprofundarea unitatii de invatare va permite sa formulati raspuns la urmatoarea intrebare:

1. Care sunt factorii care au conlucrat la afirmarea

Bucurestiului ca cel mai important centru urban al tarii?

Comentarii la test veti gasi la sfarsitul acestei unitati de invatare


4. Economia regiunii si perspectivele sale


La baza economiei regiunii se detaseaza industria, extrem de diversificata tipologic.

Agricultura de tip preorasenesc.

Turism cultural

si de agrement.


Economia regiunii metropolitane are industria ca ramura principala. Bucurestiul concentreaza toate tipurile de industrie, de la cea energetica pe baza de petrol si carbune din marile termocentrale periferice, la industria usoara. Se detaseaza in primul rand in constructia de masini (mijloace de transport rutier, feroviar, aerian; utilaje si masini unelte, masini agricole; electronice si electrotehnice), industria chimica (vopsele si coloranti, medicamente, produse poligrafice, cosmetice), industria lemnului (mobila), textila si alimentara. Alte centre industriale sunt Alexandria (rulmenti, prelucrarea produselor agricole), Giurgiu, Oltenita, Zimnicea.

A doua ramura este agricultura. Domeniul agricol extins si piata de desfacere larga a produselor sunt factorii catalizatori ai unei agriculturi diversificate. Cultura graului, porumbului, sfeclei de zahar, floarea soarelui, soia este corelata cu legumicultura in luncile fertile sau cresterea bovinelor pentru lapte, a pasarilor si porcinelor. Sunt in curs de constituire ferme agricole mari, inclusiv in sistem agri- business (cu intregul lant trofic al productiei si desfacerii).

Turismul este concentrat indeosebi in Bucuresti unde infrastructura de profil este in curs de dezvoltare accelerata. Hotelurile Intercontinental, Athenee Palace, Sofitel, Bucuresti, Ibis ofera standarde ale serviciilor si confortului ridicate. Se practica turismul cultural, cu sejur sau de tranzit. Se extind formele de pseudo-turism (turism de afaceri, religios, turism stiintific, sportiv).

Regiunea Metropolitana beneficiaza de cea mai complexa si mai diversificata retea de cai de transport. De aici pleaca cele doua sectoare de autostrada construite pana in acest moment in tara (spre Pitesti si spre Cernavoda-Constanta) si toate drumurile nationale. Bucurestiul este principalul nod de cale ferata unde converg 8 magistrale feroviare. Aeroporturile Henri Coanda si Baneasa satisfac nevoile de trafic aerian ale momentului. Abandonat dupa 1989, canalul Bucuresti-Dunare, trebuie edificat datorita cresterii rolului Dunarii in conexiunile fluviatile europene. Pentru transportul urban un rol major revine metroului. Municipiul Bucuresti detine o vasta si complexa infrastructura de telecomunicatii.

Regiunea Metropolitana se confrunta cu expansiunea spatiilor construite reclamate de noile cartiere rezidentiale, complexele comerciale, retelele de transport rutier. Presiunea asupra intravilanului creste cu repercusiuni asupra mediului (reducerea continua a spatiilor verzi, poluarea lacurilor de agrement, cresterea poluarii fonice si a atmosferei, a delincventei sociale).


5. Comentarii si raspunsuri la teste

 
1. Bucurestiul a aparut ca oras la o rascruce de drumuri comerciale care legau Carpatii si Transilvania de Dunare. Un rol major in afirmarea sa l-a avut statutul de capitala a Tarii Romanesti, ulterior a Principatelor Unite si, dupa 1918, a Romaniei intregite. Ca urmare, functia politico-administrativa a stimulat investitiile, dezvoltarea industriei dar si intensificarea exodului rural, ceea ce a dus la cresterea accelerata a populatiei sale.

Functia culturala, de invatamant si ocrotirea sanatatii au stimulat de asemenea polarizarea. Dotarea cu o infrastructura de transport moderna si diversificata (opt magistrale feroviare converg aici, 2 aeroporturi, punct nodal al viitoarelor autostrazi) multiplica valentele sale de centru polarizator de rang superior.

Nu trebuie omisa functia turistica, derivata din concentrarea a numeroase obiective antropice, dar si a lacurilor si padurilor periferice, ce determina fluxuri interne si internationale de vizitatori.

6. Lucrarea de verificare nr. 5

INSTRUCTIUNI:

 
Lucrarea pe care urmeaza sa o elaborati presupune asimilarea informatiei unitatilor de invatare nr. 17-20 privind regiunile Oltenia

nordica, Oltenia sudica, Muntenia de nord-est si Regiunea

Metropolitana Bucuresti" . Ea va fi transmisa prin posta (e-mail)

tutorelui pentru corectare si evaluare.

Pe prima pagina a lucrarii se vor scrie urmatoarele:

- Titlul cursului (Geografia Regionala a Romaniei);

- Numarul lucrarii de verificare;

- Numele si prenumele cursantului (mentionate pe fiecare pagina);

- Specializarea si anul absolvirii, institutia unde activati si pozitia in

cadrul corpului profesoral;

- Adresa cursantului.

Raspunsul va fi logic, la obiect. A se lasa o margine de cca 5 cm in partea stanga a colii iar intre raspunsuri acelasi spatiu.

Intrebarile la care trebuie sa raspundeti si punctajul aferent

(1,0 puncte sunt acordate din oficiu) sunt urmatoarele:

1. Ce atuuri poseda Oltenia de nord ca sistem regional? (2,5 pct.)

2. Explicati pozitia Craiovei de "loc central". (2,0 pct.)

3. Regiunile sunt organisme teritoriale care apar, se dezvolta si se metamorfozeaza in timp. Cum argumentati individualizarea unei regiuni in Muntenia de nord-vest. (2,5 pct.)

4. Care sunt caracteristicile structurale si functionale ale unei

regiuni metropolitane? (2,0 pct.)

.

5. In finalul lucrarii comentati continutul testului de autoevaluare si formulati propuneri pentru eficientizarea lui.


7. Bibliografie selectiva

1. Ianos, I. (1983), Orasele si organizarea spatiului geografic, Editura

Academiei, Bucuresti.

2. x x x (1983), Geogrfia Romaniei, I, Geografie fizica, Editura

Academiei, Bucuresti.

3. x x x (1984), Geografia Romaniei, II, Geografie Umana si

Economica, Editura Academiei, Bucuresti.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1482
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved