Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


Poluarea mediului si schimbarile climatice globale

Ecologie mediu

+ Font mai mare | - Font mai mic



Poluarea mediului si schimbarile climatice globale




Rezumat

Poluarea presupune impurificarea compozitiei aerului, apelor si solului cu diferite substante chimice, praf si fum si reprezinta rezultatul oricarei modificari a mediului ambiant, care determina un dezechilibru ecologic natural.

Poluantii se formeaza in urma activitatilor industriale. Industria arde carburantii fosili, eliberand in atmosfera gazele de sera care incalzesc Pamantul; dioxidul de carbon in exces favorizeaza retinerea caldurii la suprafata pamantului, impiedicand reflectarea ei in straturile atmosferice. Se produce astfel efectul de sera ce conduce la ridicarea temperaturii medii a atmosferei pamantului, topirea ghetarilor polari, inundatii etc.

Datorita substantelor chimice eliminate in atmosfera si mai ales din cauza freonului,in anumite locuri de pe glob, stratul de ozon s-a micsorat sau chiar a disparut. Acest fenomen conduce la randul lui la schimbari climatice, accentuandu-se extremele meteorologice; sporesc secetele, caniculele, incendiile si inundatiile catastrofale..

O alta consecinta grava a poluarii este ploaia acida, generata de transformarea oxizilor de sulf si azot, prezenti in atmosfera, in acid sulfuric si respectiv azotic. Ploile acide ard tesuturile plantelor, care se ingalbenesc si mor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza.

Daca la poluarea aerului imaginea-simbol este oferita de arborii „perforati” de ploile acide, la poluarea apei expresia caracteristica ar putea fi considerata „mareea neagra”, adica poluarea practic continua, cu petrol a marilor si oceanelor lumii, avand efecte dezastruoase asupra florei si faunei marine.

Lipsa unor masuri ferme si urgente de reducere si chiar de eliminare a poluarii poate duce, intr-un timp nu prea indepartat, la mutatii ireparabile si catastrofale asupra ecosistemului.

Ocrotirea mediului nu este doar o problema individuala, ci una colectiva si necesita ajutor reciproc!

1.Introducere

Poluarea reprezinta contaminarea mediului cu materiale care dauneaza sanatatii, calitatii vietii sau functionarii naturale a ecosistemelor. Cu toate ca o parte din poluarea mediului este un rezultat al actiunii naturii, cum ar fi eruptiile vulcanice, incendiile naturale, furtunile de praf, cea mai mare parte este cauzata de activitatea omului.

Ca rezultat al progreselor din industrie, agricultura si tehnologie, se creeaza cantitati tot mai mari de deseuri. Gazele, lichidele, deseurile solide, deseurile menajere si apele reziduale polueaza mediul si in unele locuri nivelurile de poluare sunt periculos de ridicate.

Intr-un mediu ecologic echilibrat, deseurile putrezesc producand materiale noi, utile: frunzele cazute formeaza un ingrasamant natural care imbogateste solul; excrementele animalelor sunt descompuse de insecte si organisme mai mici, eliminand din nou in aer si sol elemente importante. Un asemenea mediu, in care prospera multe forme de viata, ar trebui sa fie un model pentru viata moderna. Pentru a trai intr-o lume sanatoasa trebuie sa nu subestimam efectele reziduurilor produse de societate. Daca acestora li se permite sa domine mediul, echilibrul natural este pierdut si acest dezechilibru poate avea efecte dezastruoase asupra vegetatiei, animalelor si chiar asupra vremii.

Cele mai des intalnite forme de poluare sunt:

poluarea aerului (atmosferica)

poluarea apei

poluarea solului.

Aceste elemente de baza vietii omenesti se pare ca sunt cele mai afectate de actiunile iresponsabile ale omului.



Chiar si zgomotele diferitelor utilaje, masini si instrumente muzicale moderne reprezinta un tip de poluare (fonica) care ar trebui limitat.

2.Tipuri de poluare

2.1.Poluarea atmosferica

Aerul „curat” este un amestec de gaze a caror proportie se mentine constanta in straturile inferioare ale atmosferei. Troposfera este stratul atmosferic cel mai apropiat de pamant, si totodata cel mai dens. Aici se concentreaza 80% din volumul total de gaze din atmosfera, si tot aici se afla biosfera. Componentii atmosferei sunt: azotul (78,09%), oxigenul (20,94%), argonul (0,93%), CO2 (0,03%). Acest amestec de gaze reprezinta peste 99,99% din compozitia aerului; restul de circa 0,01% este alcatuit din alte gaze ca neon, heliu, hidrogen, xenon, kripton etc.Echilibrul natural al acestora care s-a mentinut timp de milioane de ani, este amenintat acum de activitatea omului.

Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare organismelor vii, in atmosfera.Sursele de poluare rezultate din activitatea social-economica a oamenilor sunt:

arderea combustibililor - din acest punct de vedere cel mai poluant este carbunele, urmat de petrol si pe ultimul loc gazele naturale;

procesele industriale cele mai diverse in afara arderilor. Cele mai poluante ramuri industriale sunt siderurgia, metalurgia neferoasa, industria chimica, industria materialelor de constructie, industria constructoare de masini, industria forestiera, industria alimentara si multe altele;

transporturile de orice fel - prin amplasarea nerationala a cailor de comunicatie, prin degajarea in atmosfera a gazelor de esapament compuse din oxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi partial arse, mici cantitati de plumb etc.;

agricultura participa si ea la poluarea mediului natural prin utilizarea volumului mare de ingrasaminte si pesticide. Exploatarea nerationala a pamantului si chiar irigatiile atunci cand acestea sunt efectuate incorect sau exagerat, pot sa duca la degradarea solului si scoaterea din circuitul agricol a mari suprafete.

Principalii poluanti ai aerului sunt:

- monoxidul de carbon (CO) este cel mai raspandit poluant al aerului. Acesta provine in proportie de aproape 60% de la vehiculele ce folosesc drept combustibil benzina si motorina, iar restul de la industriile siderurgica, petrochimica s.a.

- dioxidul de sulf (SO2) provine din arderea industriala a carbunelui, arderea in gospodarii sau termocentrale.

- oxizii de azot se gasesc mai ales in emisiile autovehiculelor si termocentralelor. Acestia, monoxidul de azot (NO) si dioxidul de azot (NO2) contribuie la problemele cauzate de smogul chimic.

- hidrocarburile apar in urma arderii incomplete a combustibililor fosili, fiind sub forma gazoasa (metan) si solida (particule invizibile prezente in fum).

2.1.1.Efectele poluarii atmosferice (problemele globale)

  • Smogul

Poluarea aerului este adesea vizibila sub forma fumurilor din hornuri si a gazelor de la tevile de esapament ale masinilor. Fumul este un amestec de gaze si de chimicale si poate deveni toxic sub actiunea soarelui puternic, datorita unor reactii chimice provocate de lumina. Smogul (ceata) care rezulta are un miros neplacut, provoaca lacrimare si ingreuneaza respiratia vietuitoarelor.

  • Disparitia stratului de ozon

Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine, unde formeaza asa-numita “patura de ozon” ce filtreaza razele UV venite de la soare, protejand viata pe Pamant.

Oamenii de stiinta au fost ingrijorati cand au descoperit in anii ’70 ca produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi (CFC) folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare pentru stratul de ozon. Eliberate in atmosfera, aceste chimicale se ridica si sunt descompuse de lumina solara, clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon – pana la 100000 de molecule de ozon la o singura molecula de CFC. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost interzisa in numeroase tari. Si alte chimicale, cum sunt hidrocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte, pot de asemenea ataca stratul de ozon.

Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancere de piele si a cataractelor, distrugerea de anumite culturi, a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei.

  • Efectul de sera si incalzirea globala

Gazele deja existente in atmosfera trebuie sa retina caldura produsa de razele solare reflectate de pe suprafata pamantului. Atunci cand din cauza poluarii creste proportia asa-numitelor “gaze de sera” va fi retinuta prea multa caldura, ceea ce va conduce la ridicarea temperaturii medii a atmosferei pamantului; una din cauzele principale este considerata a fi inaltele concentratii atmosferice de dioxid de carbon si metan, gaze “greenhouse” ce favorizeaza retinerea caldurii, impiedicand reflectarea ei in straturile atmosferice.

Din 1800, nivelul atmosferic de CO2 a crescut cu 25%,datorita arderii combustibilului fosil. Se considera ca pana in 2050, temperatura Pamantului va creste de la 10C la aproximativ 30C. Daca incalzirea pamantului continua in acest mod, ghetarii se vor topi cauzand cresterea nivelului marilor cu pana la 65cm, o adancime care va inunda zonele mai joase ale unor orase.



Cu cat acest proces de incalzire va fi mai rapid cu atat posibilitatile de adaptare ale oamenilor si ale ecosistemelor sunt mai reduse. In multe zone de glob, anotimpurile nu mai dureaza asa cum era pana acum cateva zeci de ani, ci mai putin, uneori chiar deloc. Adica trecem de la temperaturi de iarna aproape la temperaturi de vara si invers.

Studii recente arata ca o lume aflata intr-un proces de incalzire determina accentuarea extremelor meteorologice. Este astfel de asteptat ca o data cu cresterea temperaturilor sa sporeasca, in anumite regiuni, inundatiile catastrofale, secetele, incendiile si caniculele. Un alt efect al modificarii climatice este legat de cresterea frecventei si gravitatii furtunilor; acest proces determina dezvoltarea cicloanelor, a tornadelor, a furtunilor cu descarcari electrice si a celor cu grindina.

Numarul mare de dezastre naturale, cu pagube materiale considerabile, produse in ultimii ani poate constitui un indiciu al corectitudinii acestor conexiuni stiintifice. Cresterea cu 3-4 grade a temperaturii marii va determina o crestere a potentialului distructiv al uraganelor cu 50% si va genera forme de vant cu viteze de pana la 350 Km/h.

  • Ploaia acida

Ploaia acida este o consecinta grava a poluarii atmosferice, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici; acestia pot fi transportati la distante mari de la locul originar producerii si pot precipita sub forma de ploaie.

Ploaia acida distruge plantele si animalele; arde tesuturile superficiale ale plantelor, care se ingalbenesc si mor. Aluminiul eliberat de ploi slabeste radacinile copacilor, favorizand distrugerea lor. Paduri intregi au disparut din aceasta cauza. Este si mai rau daca ploaia acida ajunge in rauri si lacuri, pentru ca acestea transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme. Pestii sunt determinati de aluminiu sa produca un mucus lipicios care le infunda branhiile si ii “sufoca” in cele din urma.

2.2.Poluarea apelor

Acest tip de poluare consta in contaminarea izvoarelor, lacurilor, apelor subterane, marilor si oceanelor cu substante daunatoare mediului inconjurator.

Principala sursa poluanta este reprezentata de activitatea societatii umane in ansamblu si prin urmare aceasta forma de poluare apare atunci cand reziduurile din industrie sau agricultura se integreaza in circuitul natural al apei.

Majoritatea poluantilor apelor sunt chimici, biologici, deseuri fiziologice, toti insa degradeaza grav calitatea apei. Ca exemple de poluanti se pot enumera: produsele petroliere, pesticidele, erbicidele, metalele grele(cupru, plumb, mercur), deseurile chimice (corozive, toxice, inflamabile), sedimente s.a. Poluantii din surse industriale pot ajunge in natura prin tevile de scurgere ale fabricilor sau din rezervoare subterane sparte. Apa poluata poate rezulta si din mine unde apa a intalnit in calea sa roci bogate in minerale sau substante chimice care au fost folosite pentru a extrage aceste roci.

Oceanele si marile, vaste cum sunt, nu sunt ocrotite de poluare. Poluantii ajung in apa fie de pe maluri, din ape care se varsa in oceanul sau marea respectiva, din nave sau de pe platforme petroliere esuate pe tarm. Daca la poluarea aerului imaginea–simbol este oferita de arborii “perforati” de ploile acide, la poluarea apei ar putea fi considerata “mareea neagra”, adica poluarea practic continua cu petrol a marilor si oceanelor lumii, aceasta avand efecte dezastruoase asupra faunei si florei marine.

Plantele si animalele necesita apa curata si ele nu pot supravietui daca apele sunt incarcate cu substante toxice. Astfel daca poluarea apei este severa, un numar mare de pesti, pasari si alte animale mor sau in anumite cazuri se ajunge ca toti membrii unei specii sa fie omorati in zona afectata. Pestii si alte animale acvatice ce traiesc in ape poluate sunt periculoase pentru hrana omului. De asemenea, populatia umana, expusa riscului de a bea din astfel de ape poluate, se poate imbolnavi iar in timp exista posibilitatea dezvoltarii diverselor forme de cancer si nasterii copiilor cu grave malformatii.

2.3.Poluarea solului

Poluarea solului este forma de poluare cel mai dificil de masurat si de controlat, iar solul este mai greu de curatat decat aerul sau apa.

Solul poate fi poluat:

direct – prin deversari de deseuri pe terenuri urbane sau rurale, sau prin ingrasaminte si pesticide aruncate pe terenurile agricole;

indirect – prin depunerea agentilor poluanti din atmosfera, prin apa ploilor acide, transportul poluantilor de catre vant de pe un loc pe altul, infiltrarea prin sol a apelor contaminate.

Solurile cele mai contaminate se vor afla in preajma surselor de poluare. De asemenea, nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor, deoarece acestea spala in general atmosfera de agentii poluanti care se depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la vehicularea acestora.

Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau practici necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a deseurilor rezultate din activitatea umana, a reziduurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor substante chimice in agricultura. De obicei, drumul gunoiului sfarseste la periferia orasului, in gropi existente sau in locuri virane, unde se acumuleaza in gramezi imense care uratesc peisajul, poluand solul, aerul si apele subterane. Si mai grav este ca o buna parte din aceste gunoaie, mai ales materialele plastice, sunt extrem de rezistente la actiunea bacteriilor si, practic, nu se recicleaza pe cale naturala.

Cantitatea de deseuri rezultata din activitatile umane este in crestere, motiv pentru care in numeroase tari se iau masuri care sa incurajeze minimizarea acesteia. Aceste masuri vizeaza fie reducerea consumurilor, fie reutilizarea, reciclarea, incinerarea sau depozitarea tipurilor de deseuri care se preteaza la astfel de tratamente. Este nevoie, insa, de implicarea municipalitatii si a operatorilor de salubritate care trebuie sa asigure containere diferentiate pe tipuri de deseuri, dar cel mai important lucru este sa existe un ridicat grad de constiinta in fiecare persoana pentru a pune deseul potrivit la locul potrivit. De exemplu, in Germania s-a creat un sistem identificabil pe baza de culori prin care se colecteaza 6 tipuri distincte de deseuri menajere: hartia si cartonul se colecteaza in containere albastre,sticla in containere albe, verzi sau maro in functie de culoarea acestora, deseurile din plastic si cele metalice in containere galbene iar resturile organice in containere gri.



3.Metode de reducere a poluarii mediului

Dintre masurile cele mai la indemana pe care le are omul pentru reducerea poluarii de orice natura pot fi enumerate:

  • Reducerea la maxim a emisiilor poluante prin folosirea unor tehnologii de ultima ora in domeniul constructiei de autovehicule, producerii energiei electrice etc.
  • Interzicerea folosirii substantelor care ar duce la subtierea stratului de ozon (CFC,freon etc.)
  • Micsorarea cantitatii de substante chimice folosite de om in agricultura atat ca ingrasaminte, cat si ca erbicide, insecticide etc.
  • Interzicerea deversarilor in apele curgatoare a reziduurilor de orice natura, care ar afecta flora si fauna.
  • Folosirea unor tehnologii nepoluante la extractia minereurilor feroase si neferoase si reducerea riscurilor unor deversari accidentale in apele curgatoare sau in panza freatica.
  • Epurarea apelor uzate inainte ca acestea sa fie deversate in apa curgatoare.
  • Inchiderea centralelor nucleare care prezinta un grad ridicat de pericol si folosirea pe scara mai larga a surselor de energie “curata”- eoliene si din hidrocentrale.
  • Inasprirea legislatiei privind protectia mediului la nivel national si international.
  • Cresterea responsabilitatii omului privind grija fata de mediul sau de viata.

4.Concluzii

Primele efecte vizibile ale poluarii sunt cele estetice care nu sunt neaparat periculoase si includ scaderea vizibilitatii datorita acumularii particulelor de praf aflate in suspensie in aer, mirosul urat produs de hidrogenul sulfuros emanat din fabricile de celuloza si hartie etc.

Schimbarea climatica va fi insotita de o perturbare a circuitului apei si de o crestere a frecventei catastrofelor naturale de origine climatica: inundatii, secete, furtuni care vor afecta zonele costiere. Ridicarea temperaturii si inundatiile frecvente vor determina extinderea unor boli infectioase (salmoneloza, holera).

Schimbarea climatica va fi prea rapida pentru ecosistemele naturale sa se poata adapta, ceea ce va determina scaderea biodiversitatii.

Colapsul global al mediului inconjurator este inevitabil. Oamenii din toate colturile lumii au inteles necesitatea adoptarii unui comportament responsabil fata de natura.

Organizatii nonguvernamentale au luat fiinta la nivel local, national si international pentru combaterea poluarii in intreaga lume. Exista cateva sute de mii de organizatii la nivel international si peste 2000 in tara noastra.

Scopul activitatii noastre educative este responsabilizarea elevilor si, implicit, a parintilor si a intregii comunitati locale, prin cultivarea unor atitudini civice in vederea protejarii mediului inconjurator.

Ocrotirea mediului nu este doar o problema individuala, ci una colectiva si necesita ajutor reciproc!

BIBLIOGRAFIE

  1. Botnariuc, N., Vadineanu, A., “Ecologie”, EDP, Bucuresti, 1982
  2. Lupei, N., “Biosfera”, Edit. Albatros, Bucuresti, 1977
  3. Programul national “Educatie pentru sanatate in scoala romaneasca”- Ghid pentru cadrele didactice (suport informativ), 2004
  4. Tufescu, V., Tufescu, M., “Ecologia si activitatea umana”, Edit. Albatros, Bucuresti, 1981
  5. Varvara, M., “Curs de ecologie”- volumul I, Universitatea “Al. I.Cuza”, Iasi, 2000
  6. www.ecoman.ro
  7. www.e-preferatele.com

8. www.infopoluare.ro

9. www.protectiamediului.ro

10. www.preferatele.com






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1755
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site