Prezentarea generala a bazinului hidrografic Siret

1.1 Descrierea caracteristicilor bazinului hidrografic

Raul Siret (in ucraineana Серет, in maghiara Szeret, in traducere 'Dragul') izvoraste in Carpatii de nord pe teritoriul Ucrainei, in Bucovina de Nord. In antichitate s-a numit Hierasus. Altitudinea la izvor este de 1238 m deasupra nivelului marii. Parcurge 706 km si se varsa in Dunare, langa Galati.

Bazinul hidrografic Siret are o suprafata de  28.116 km² cu o lungime a retelei hidrografice de 10.280 km si o densitate medie de 0,37 km/km², pe 8,3% din lungimea retelei hidrografice se manifesta fenomenul de secare. Resursa teoretica totala de apa din spatiul hidrografic Siret este de 6.868 milioane m³/an, iar resursa specifica de 2.746 m³ /loc/an, ceea ce situeaza acest spatiu peste media  pe Romania.

Relieful cuprinde 4 mari unitati de relief bine individualizate: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovei, Podisul Moldovei, Campia Siretului; climatul este temperat cu influente continentale  (temperatura medie anuala este de 4⁰C in  zona de munte, 8⁰C in zona de deal si podis, 10⁰C in zona de campie) si precipitatii medii anuale cuprinse intre 1000 l/mp si  450 l/mp pe an. O caracteristica importanta a spatiului hidrografic Siret  o reprezinta caracterul torential al regimului scurgerii, determinat de climatul temperat continental tot mai excesiv de la vest catre est. Pe fondul acestui regim neuniform de scurgere, consumurile de apa au aparut si s-au dezvoltat de-a lungul timpului, de la simple folosinte pana la marile acumulari complexe.

In spatiul hidrografic Siret terenul arabil si padurile ocupa o suprafata de 22.507,142  km² (respectiv
80% din suprafata totala).

In bazinul hidrografic Siret traiesc 2.500.867 locuitori, din care 39,6% (990.379 locuitori) in mediul urban. Din populatia totala, doar 37,4% este racordata la sistemele centralizate de alimentare cu apa  (81,85% in mediu urban, 8,21% in mediu rural) si 31,77% este racordata la statiile de epurare (75,24% in mediu urban, 3,28% in mediu rural).

La nivelul spatiului hidrografic Siret au fost definite 14 tipuri de cursuri de apa, dintre care 2 tipuri de rauri nepermanente, 2 lacuri naturale si 5 tipuri de lacuri de acumulare.

Aceste tipuri urmeaza sa fie validate pe baza metodologiilor specifice ce vor lua in considerare masuratorile directe ale parametrilor caracteristici ai comunitatilor biologice.

Pentru determinarea conditiilor de referinta au fost selectate situri de referinta fara impact sau cu impact antropic minim, unde
s-au efectuat pana in prezent relativ putine observatii si masuratori asupra parametrilor fizico - chimici si biologici. Au fost gasite situri de referinta doar pentru 7 din cele 14 tipuri de rauri si 2 din cele 2 lacuri naturale si, din acest motiv, s-au folosit cele mai bune situri disponibile care au permis extrapolarea parametrilor din starea actuala la conditiile de referinta.

Pentru a asigura sursa de apa diverselor folosinte au fost realizate 31 de acumulari importante cu un volum util de 1206,12 milioane m³.

 Cele mai importante categorii de presiuni din cadrul bazinului hidrografic Siret sunt presiuni punctiforme, difuze si hidromorfologice:

Sursele punctiforme de poluare semnificative sunt: menajere, industriale si agricole;

Sursele de poluare difuza sunt reprezentate in special de:

o       Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura: care au fost de 1,61 kg P/ha si  10,01 kg N/ha (media in Bazinul Dunarii de 5,9 kg P/ha si respectiv 31,4 kg N/ha);

o       Pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor care au fost de 0,9 kg /ha,  (mai putin decat 1,39 kg/ha - media a 7 state din Bazinul Dunarii);

o       Animalele domestice din spatiul hidrografic Siret: au o densitate de 0,41 vaci echivalente/ha, mai mica decat media in Bazinul Dunarii care variaza intre 0,45 - 0,55 animale echivalente/ha. In mediul rural cele mai importante surse de poluare difuza sunt situate in perimetrele localitatilor din zonele vulnerabile.     Comuna Galanesti este nominalizata ca zona vulnerabila la poluarea cu nutrineti (azotati);

o       Aglomerarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele mici de racordare a populatiei la reteaua de canalizare de 75,4% in mediul urban si 3,28% in mediul rural.

La nivel de district hidrografic al Dunarii, sursele de poluare difuza sunt reprezentate astfel:

Ingrasamintele chimice utilizate in agricultura - au fost de 5,9 kg P/ha si respectiv 31,4 kg N/ha;

Pesticidele utilizate pentru combaterea daunatorilor - au variat pe bazinele / spatiile hidrografice intre 0,08 kg /ha - 1,17 kg/ha mai putin decat 1,39 kg/ha - media a 7 state din Bazinul Dunarii;

Animalele domestice din bazinele / spatiile hidrografice analizate - au o densitate care variaza intre 0,16 - 0,65 vaci echivalente /ha, fata de media in Bazinul Dunarii care variaza intre 0,45 - 0,55 animale echivalente/ha, in functie de metoda de calcul utilizata;

Aglomerarile umane din mediul rural si mediul urban, avand in vedere procentele mici de racordare a populatiei la reteaua de canalizare, de 4,1 % si respectiv 47 %.

In bazinul hidrografic Siret au fost identificate 43 surse de poluare semnificativa, din totalul de 78 surse de poluare inventariate. Dintre acestea 30 surse reprezinta aglomerarile umane cu peste 10.000 locuitori echivalenti la care statiile de epurare nu functioneaza corespunzator.

Presiunile hidromorfologice afecteaza 48 rauri din totalul de 695 cursuri de apa din spatiul hidrografic, insa cele mai importante presiuni hidromorfologice sunt cauzate de:

In ultimii 50 de ani, o parte din zonele umede situate de-a lungul raului si-a schimbat destinatia prin realizarea unor indiguiri. Aceste zone
si-au pierdut rolul de protectie contra viiturilor, de reincarcare a acviferelor si de habitat pentru fauna si flora specifice.

o       21 lacuri de acumulare, din care ce mai important este Izvoru Muntelui;

o       357,7  km indiguiri si 570,2  km regularizari, cele mai importante fiind pe raurile: Canepiste 100% din lungime, Horodnic 75%, Dragomirna 82%, Salcea 90%, Pozen 58%, Saca 59%, Breaza 71%;

o       4 derivatii de apa;

o       3 prize de apa care preleveaza debite importante si  24 restitutii importante.

In spatiul hidrografic Siret sunt lucrarile hidrotehnice si de gospodarire a apelor realizate in cascada, care constituie presiuni hidromorfologice semnificative in lungul raurilor Siret si Bistrita.

Referitor la identificarea presiunilor semnificative, principala problema o reprezinta insuficienta datelor de monitoring, in special date privind continutul de substante prioritare, prioritar / periculoase si metale grele in apele uzate evacuate de catre sursele de poluare punctiforme, precum si lipsa datelor pentru calculul incarcarilor de poluanti, ce ajung in apele de  suprafata din surse difuze.

Analizele si evaluarile efectuate au evidentiat urmatoarea situatie:

        29 (8,63%) corpuri de apa puternic modificate;

        29 (8,63%) corpuri de apa candidate la puternic modificate;

      277 (82,44%) corpuri de apa care nu sunt puternic modificate;

          5 (0,3%) corpuri de apa artificiale.

Un corp de apa este "la risc" daca unul dintre criteriile referitoare la presiuni si/sau impact este indeplinit. Daca nu este indeplinit nici unul dintre criterii, atunci corpul de apa este "fara risc". In cazul in care lipsesc datele pentru evaluarea riscului, atunci corpul de apa este considerat ca fiind "posibil la risc".

Evaluarea riscului neatingerii obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa tine cont de criteriile pentru identificarea presiunilor, precum si de criteriile pentru evaluarea impactului acestora. Au fost luate in considerare urmatoarele: poluarea cu substante organice, poluarea cu nutrienti, poluarea cu substante prioritar / periculoase, alterari hidromorfologice.

Din punctul de vedere al riscului, starea celor 340 de corpuri de apa permanente este urmatoarea:

20 (5,88%) la risc; 10 (2.94%) posibil la risc; 310 (91.18%) fara risc din punct de vedere al substantelor organice;

16 (4.7%) la risc; 12 (3.53%) posibil la risc; 312 (91.77%) fara risc din punct de vedere al nutrientilor;

0 la risc; 4 (1.17%) posibil la risc; 336 (98.83%) fara risc din punct de vedere al substantelor prioritar/prioritar periculoase;

34 (10%) la risc; 29 (8.53%) posibil la risc; 277(81.47%) fara risc din punct de vedere al alterarilor hidromorfologice;

51 (15%) la risc; 39 (11.47%) posibil la risc; 250(73.53%) fara risc din punct de vedere al tuturor categoriilor de risc.

La nivelul districtului Dunarea calitatea apelor este urmatoarea:

. 3.547 km (16,2 %) - stare foarte buna

. 6.492,5 km (29,6 %) sunt de clasa II - stare buna

. 7.072,5 km (32,3 %) sunt de clasa III - stare moderata

. 3.141 km (14,3 %) sunt de clasa IV - stare satisfacatoare

. 1.671 km (7,6 %) sunt de clasa V - stare nesatisfacatoare.

Pentru apele subterane nu au fost identificate corpuri de apa la risc.

In spatiul hidrografic Siret au fost delimitate 6 corpuri de apa subterana, din care 1 este transfrontalier Delimitarea corpurilor de apa subterana s-a facut numai pentru zonele in care exista acvifere semnificative ca importanta pentru alimentari cu apa si anume debite exploatabile mai mari de 10 m³/zi

In spatiul hidrografic Siret au fost identificate 19 captari de apa de suprafata, din care 78,9 % au zone de protectie si respectiv 84 captari de apa subterana, dintre care 98,8 % au desemnate zone de protectie.

Nu exista inca in prezent zone desemnate pentru protectia speciilor acvatice importante din punct de vedere economic, cu exceptia zonelor naturale cu rauri repezi si limpezi unde traiesc salmonidele si pentru care se fac demersuri pentru a fi desemnate ca zone protejate. Lungimea totala a raurilor ce se vor situa in aceste zone protejate reprezinta 12,82 % din lungimea totala a cursurilor de apa.

Zonele destinate pentru protectia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, desemnate pana in prezent, reprezinta 3,64% din suprafata spatiului hidrografic Siret si au o suprafata de 102.302,48 ha care.

Zonele sensibile la nitrati sunt reprezentate de tot spatiul hidrografic Siret, iar in ceea ce priveste zonele vulnerabile la nitrati din surse agricole au fost desemnate perimetrele a 54 de comune din judetele: Suceava (18 comune), Iasi (11 comune), Neamt (15 comune), Bacau (10 comune).

Nu au fost identificate pana in prezent zone naturale amenajate pentru imbaiere.

Dupa anul 1990, in spatiul hidrografic Siret, in noile conditii socio-economice, se remarca pana in anul 2002 o scadere a cerintelor de apa cu circa 50 %, ca o consecinta a reducerii activitatii din unele ramuri industriale mari consumatoare de apa (metalurgie, chimie), datorita neutilizarii sistemelor de  irigatii si desfiintarii unui mare numar de complexe zootehnice si avicole, precum si datorita schimbarii tehnologiilor, cresterii gradului de recirculare si introducerii masive a contorizarii la utilizatorii finali.