Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



DemografieEcologie mediuGeologieHidrologieMeteorologie


FACTORI METALOGENETICI CRUSTALI:CONSECINTE PE TERITORIUL ROMANIEI

Geologie

+ Font mai mare | - Font mai mic




FACTORI METALOGENETICI CRUSTALI:CONSECINTE PE TERITORIUL ROMANIEI

Relevarea consecintelor metalogenetice,a proceselor geodinamice se desfasoara la nivelul crustei terestre,deci argumentarea rolului lor metalogenetic,alaturi de recunoasterea actiunii acestor procese intr-un segment al litosferei pe baza consecintelor lor petrologice,geochimice si geofizice,constituie baza logica a discutiei privitoare la unitatile metalogenetice majore dintr-un teritoriu.




Modelele elaborate pentru exemplificarea actiunii acestor procese si consecintele lor geologice pe teritoriul Romaniei difera de la autor la autor.

Modele geodinamice privitoare la evolutia teritoriului Romaniei in alpin

Un prim element comun este acela al considerarii ofiolitelor ca resturi ale unor cruste oceanice.Locul ocupat azi de acestea in structurile carpatice este considerat o marturie a apartenentei lor la bazine oceanice in expansiune care au fragmentat un bloc continental,apartinand placii continentale euroasiatice.

Un al doilea element comun,este considerarea magmatitelor calcoalcaline,banatitice si neogene,atat din Muntii Apuseni , cat si din Carpatii Orientali,ca fiind consecinta unui proces de subductie.

Tectonica in placi a Carpatilor: 1. Crusta oceanica; 2. Crusta oceanica subdusa; 3. Flisul Carpatilor Orientali(strate de Sinaia); 4. Molasa; 5. Roci banatitice; 6. Vulcanism tanar

Evolutia spatiului carpato-dinaric: a) crusta continentala; b) crusta oceanica a dinaridelor interne; c) „crusta intermediara” a paleobazinului”prepanonic”; d) sedimente; e) cuvertura plastica; f) magmatism intrusiv; g) vulcanism banatitic; h) vulcanism neogen; i) „crusta oceanizata” a bazinelor marginale panonic si transilvan; j) zone de expansiune recesiva. Semnificatia numerelor din figura: 1. dinaridele interne; 2. ramasite ale sistemului arc-fosa prezente in Muntii Apuseni; 3. arcul magmatic banatitic; 4. incarcari retro-arc; 5. vorlandul european; 6. paleobazinul „prepanonian”; 7. noua margine continentala; 8. zone de subductie cu polaritate inversa; 9. magmatism calco-alcalin legat de un nou sistem de fosa-arc; 10. bazinul panonic; 11. Bazinul Transilvaniei; 12. vulcanismul din lantul Calimani-Harghita; 13. arcul cutat continental al Carpatilor

Evolutia Carpatilor si a Bazinului Transilvaniei: a) crusta continentala; b) manta superioara; c) astenosfera; d) cuvertura plastic; e) vulcani activi si inactivi; f) fosa; g) crusta bazinului retro-arc al Transilvaniei; h) zona de detasare; i) domuri de sare; Semnificatia numerelor: 1. Muntii Apuseni; 2. Carpatii Orientali; 3. Fosa; 4. Crusta oceanica; 5. Platforma moldoveneasca; 6. Vulcanism calco-alcalin in Muntii Apuseni; 7. Bazinul retro-arc al Transilvaniei; 8. Vulcanismul calco-alcalin din Muntii Calimani-Harghita; 9. Zona externa de sedimentare activa si anomalie Bouquer negativa

Un proces de subductie unanim acceptat este deci doar cel care a determinat aparitia lantului eruptiv al Carpatilor Orientali, argumente in acest sens fiind aduse din domeniul seismologiei,petrologiei si geochimiei.Eruptiunile alcali-calcice vest-pacifice fiind rezultatul unei subductii de tip arc insular de aici rezulta ca si magmatismul neogen este deasemeni rezultatul desfasurarii unei subductii de tip arc insular.Cele doua tipuri de argumente amintite indica prezenta subductiei din miocen pana in prezent,in aria Carpatilor Orientali.

Privitor la consecintele metalogenetice ale tectonicii placilor pe teritoriul Romaniei,dispunem de un numar mai mic de lucrari.Meritul principal al acestei lucrari este ca abordeaza si probleme privind metalogenia Romaniei in relatie cu metalogenia terenurilor alpine invecinate.Drept urmare se realizeaza o integrare metalogenezei de pe teritoriul nostru,cu cea din aria Carpatilor nordici,Balcanilor si Dinaricilor,in cazul metalogeniei alpine carpatice si cu Caucazul si cu Kopetdagul in cazul metalogeniei nord-dobrogene.

Privitor la metalogeneza”porphyry copper”,bine reprezentata in tara noastra,atat in ariile cu magmatite laramice(Carpatii Meridionali)cat si neogene(Muntii Apuseni),s-a relevat pe de o parte apartenenta acumularilor din Banat la tipul monzonitic,formate in conditiile unei subductii andine,iar pe de alta parte specificitatea celor din Apuseni,care releva atat asemanari cu tipul dioritic cat si cu tipul monzonitic.

S-au relevat si aspecte privind metalogeneza prealpina argumentandu-se rolul dispensator al tectonicii placilor acesteia.Astfel metalogeneza pirito-cuprifera din „insula” cristalina Altan-Tepe din Dobrogea centrala este paralelizata cu cea similara de la Balan(sudul zonei cristaline a Carpatilor Orientali),sugerandu-se apartenenta celor doua ocurente la o unitate metalogenetica afiliata metamorfitelor prealpine.

Un alt proces de fragmentare a metalogenezei prealpine metamorfice,de catre fracturi crustale s-a evidentiat si in cazul acumularilor de mangan din Carpatii Orientali si Masivul Preluca,aceasta fragmentare fiind o consecinta a convergentei, apartinand procesului retro arc, ce a dus la individualizarea bazinelor Transilvaniei si Maramures.O alta dispersare metalogenetica,consecinta a convergentei,a fost evidentiata in cadrul Carpatiilor Meridionali, fiind o dispersare a unitatii metalogenetice aferente cristalinului getic.

Repartitia actuala a blocurilor-districte metalogenetice, din cristalinul getic (A) structurile de alunecare din aria cristalina dintre Olt si Dunare (B) si pozitia probabila a blocurilor de cristalin getic, anterior coliziunii cu microplaca danubiana (C)

A; 1. blocurile cu cristalin getic; 2. masivele de granitoide asociate cristalinului danubian; 3. arealul ocupat de mineralizatii mangane ferifere din Seria de Sebes; 4. sariaj;

C; 1. fracturi probabile cu rol decrosant; 2. extinderea arealului cu mineralizatii mangano-ferifere, anterior mezocretacicului;.

Unitatile metalogenetice rezultate prin fragmentarea litosferei continentale

Repartitia spatiala a ofiolitelor, corelata si cu alte elemente petrogenetice si seismotectonice,permite recunoasterea pe teritoriul Romaniei a mai multor unitati crustale, cu rol de microplaci, care au avut in prealpin o evolutie geologica diferita, dat fiind apartenenta lor la diferite domenii litosferice(continentale sau oceanice).

In domeniul precarpatic(de vorland),relicte cu caracter metalogenetic apar doar in unitatile dobrogene.Astfel in Dobrogea de sud, campul metalogenetic Palazul Mare reprezinta acumulari de oxizi de fier, care prin caracteristicile mineralogice si petrologice,prin particularitatile geochimice si prin contextul geologic in care apar,prezinta analogii cu acumularile de fier din partea sudica a Scutului Ucrainian.

In Dobrogea centrala unitatea delimitata la nord si la sud de fracturile crustale decrosante Peceneaga Camena si Ovidiu Capidava, apare de asemenea un camp metalogenetic cu caracter relict-Campul metalogenetic Altan Tepe.Metalogeneza pirito-cuprifera de aici este afiliata sisturilor cristaline epimetamorfice-retromorfe din cadrul cristalinului de Altan Tepe.Prin caracteristicile mineralogice, geochimice si structural-texturale, mineralizatiile de la Altan Tepe sunt analoage cu cele de la Balan, din Cristalinul Carpatilor Orientali.

In domeniul carpatic, relictele prealpine cu caracter metalogenetic, sunt mult mai frecvente si mai extinse, constituind adesea majoritatea metalogenezei din cadrul unor subprovincii.

Astfel, in cadrul unitatii structurale a Carpatilor Meridionali care constituie o provincie metalogenetica, doua din subunitatile sale cu rang de subprovincii(danubiana si getica), cuprins, practic numai acumularii prealpine cu caracter relict. De exemplu subprovincia danubiana, grupeaza uneori acumulari prealpine-concentratiuni asociate magmatitelor ultrabazice care individualizeaza doua districte, Iuti-Tisovita si Parang, comcentratiuni de grafit la Baia de Fier, districtul cu pirofilit din formatiunea de Schela, care apar in sud-estul Muntilor Valcan si pe flancul nordic al Parangului. Subprovincia getica, mai ampla ca dezvoltare spatiala, materializeaza prin acumularile asociate complexelor cristaline o unitate metalogenetica tipica regenerata in procesul de convergenta, proces ce a avut ca rezultat si o dispersare metalogenetica de ordinul doi, ca urmare a coliziunii celor doua fragmente de crusta continentala-danubian si getic.Toate districtele metalogenetice ce alcatuiesc subprovincia getica(exeptie facand districtul ce grupeaza acumularile reziduale mezozoice) sunt unitati regenerate si reprezinta fragmente ale unor unitati metalogenetice prealpine.



Provincia metalogenetica a Carpatilor Orientali are in cuprinsul ei importante acumulari economice asociate formatiunilor cristaline, si care dovedesc un veritabil caracter relict. Acumularile de sulfuri prezinta analogii cu acumularile extra-carpatice si sugereaza apartenenta, initial, la o unitate metalogenetica mai ampla ca dezvoltare. Similar este si cazul metalogenezei manganifere(ferifere) din cristalinul Carpatilor Orientali, care prezinta asemanari cu acumulari satelite( de exemplu cele din Preluca) si sugereaza o unitate prealpina cu acestea - unitate „sparta” de actiunea decrosanta a fracturilor de tip „Dragos Voda”.

Distributia metalogenezei manganifere din sisturile cristaline ale Carpatilor Orientali si ale Masivului Preluca, in prezent (A) si la sfarsitul Cretacicului (B)

In concluzie unitatile metalogenetice prealpine cu caracter relict apar pe teritoriul tarii noastre atat in domeniul de vorland cat si in cel carpatic, pozitia lor actuala fiind consecinta actiunii proceselor geodinamice cu caracter atat divergent(riftogeneza) cat si convergent(subductie-coliziune), ele fiind delimitate cel mai adesea de fracturi crustale decrosate. Pentru unitatile structurale, Dobrogea sudica si centrala, sunt singurele unitati metalogenetice, urmare a faptului ca aceste doua unitati nu au mai fost implicate in procese crustale endogene de la sfarsitul Jurasicului, doar fenomene exogene de transgresiune si regresiune au mai actionat in spatiul lor.

Unitatile metalogenetice formate ca urmare a instalarii unui regim de rift

Pe teritoriul Romaniei exista acumulari de substante minerale utile care s-au format atat in stadiul incipient al procesului de expansiune , cand s-au individualizat situatii de hotspot-uri –eventual rifturi intracontinentale – cat si rifturi intercontinentale. Atat in primul, cat si in al doilea caz metalogeneza are un caracter relict atat in cadrul unitatilor de vorland cat si in cel al domeniului carpatic, ca urmare a antrenarii in procese geodinamice ulterioare, de deplasare transcurenta si cu caracter convergent.

a)      Metalogeneza in relatie cu etapa de rift intracontinental

Acest tip de metalogeneza se cunoaste cu certitudine pana in prezent, doar in aria masivului alcalin de la Ditrau si consta din mineralizatii de molibden si din acumularii de metale rare de tip carbonatitic.

Masivul alcalin de la Ditrau este un pluton intrusiv cu caracter cvasiinelar, avand in partea centrala roci feldice, urmate in partea marginala, cu dispozitie discontinua, de sienite si monzonite; la contactul cu formatiunile cristaline ale Carpatilor Orientali apar granite si granite alcaline. In partea nordica se intalnesc hornblendite si diorite, individualizand un compartiment mai ridicat si erodat al masivului, in legatura cu care se gasesc mineralizatii primare de Fe-Ti- P-V si Ta sub forma de segregatii si diseminarii de magnetit vanadifer , ilmenit, sfen, apatit. Carbonatitele cu Mo se prezinta de obicei sub forma de filoane mai rar aparand ca benzii, filonase si cuiburi. In partile sudica si estica a masivului, apar mineralizatii cu xenotim, sulfuri si niobotantalit; in compartimentul nordic se concentreaza si mineralizatii pneumatolitice-hidrotermale cu molibdenit, xenotim, loparit, monazit, pirita, galena si blenda.

b) Metalogeneza asociata etapei de rift intercontinental

Din punctul de vedere al caracteristicilor de ordin geologic general, al tipurilor de roci magmatice pe care le cuprinde si al metalogenezei, unitatea metalogenetica ce se raporteaza titulaturii de mai sus este Dobrogea de nord, mai exact zona Tulcea a Dobrogei de nord.

Magmatitele banatitice sunt restranse ca arie de raspandire in Dobrogea de nord; ele limitandu-se doar la unitatea de Niculitel.Magmatitele cu caracter riolitic ocupa un spatiu extins ele jalonand 3 aliniamente in Dobrogea de nord, doua la nord de bazinul Babadag si unul la sud de acesta directionat vizibil de fracturi tip Peceneaga-Camena. Metalogeneza apare asociata doar aliniamentelor nordice cu riolite; in aliniamentul nordic Luncavita-Tulcea se intalnesc acumulari de Zn-Pb-Ba iar in cel central Luncavita-Consul apar acumulari de Fe.

In Dobrogea de nord regasim atat o metalogeneza specifica stadiului de rift initial reprezentata prin acumulari de Mo si TR cat si o metalogeneza specifica unei etape mai evoluate de divergenta-rift intracontinental si sau intercontinental – reprezentata prin Zn-Pb-Ba si Fe.

Unitatile metalogenetice formate in urma instalarii unui regim de bazin oceanic

Reconstituirea unor situatii de bazine oceanice in expansiune se bazeaza pe existenta complexelor ofiolitice. Complexele ofiolitice alpine cu caracter indiscutabil sunt cele din Panza de Severin – Carpatii Meridionali. Acestea sunt recunoscute de toate modelele geodinamice referitoare la teritoriul tarii noastre, ca reprezentand resturi ale unei cruste oceanice, care s-a individualizat – probabil in timpul Jurasicului intre crustele continentale Getica la vest si Danubiana la est.

Reconstituire a morfologiei mineralizatiilor pirito-cuprifere tip Baia de Arama, corelata cu evolutia geodinamica a domeniului de Severin.

1. complex intruziv; 2. pillowlave mineralizate; 3. pillowlave nemineralizate; 4. sedimente pelagice; 5. corp de sulfuri masive; 6. zone de alterari hidrotermale cu sulfuri diseminate

Este dificil de stabilit caracteristicile de detaliu ale rocilor initiale ce alcatuiesc complexul ofiolitic din Domeniul de Severin, date fiind transformarile intense de ordin metamorfic pe care acesta le-a suferit in evolutia geologica ulterioara.

Mineralizatiile piritoase si cuprifere sunt cantonate atat in roci bazaltice laminate, cat si in argilite laminate. Ele prezinta in mare un caracter lentiliform prezentand atat o textura compacta cat si mai ales diseminata. Mineralele cele mai raspandite sunt pirita si calcopirita iar in procente nesemnificative se mai intalnesc blenda si pirotina.

Unitatile metalogenetice formate in urma procesului de convergenta-subductie

Metalogeneza alpina, formata in conditii de subductie se cunoaste in toate unitatile orogene carpatice si imbraca variate aspecte, in functie de cadrul geodinamic concret in care s-a realizat procesul de subductie. Muntii Apuseni reprezinta unitatea structurala-carpatica ce ofera cele mai complexe situatii metalogenetice, urmare a istoriei lor geologice complexe. In cadrul Muntilor Apuseni distingem 3 subprovincii metalogenetice de subductie individualizate in 3 etape(Mezozoic inferior si mediu, Cretacic superior-Paleocen si Neogen) si dispuse diferentiat in spatiul acestora.

-Subprovincia metalogenetica asociata magmatitelor mezozoice

ocupa partea sud-vestica a Apusenilor de sud asociindu-se magmatismului tristadial; tholeitic(J1 –Callovian), Calco-alcalin(Callovian-Neocomian) si spilitic(Baremian-Aptian), care s-a individualizat in conditii de arc insular. Metalogeneza in relatie cu magmatitele primului stadiu consta din acumulari de Fe-Ti-V si Ni, asociate intruziunilor gabbroice si din mineralizatii de Cu si pirita cu caracter filonian si stockwerkuri situate in lavele bazaltice ale seriei tholeitice.

Cu magmatitele calco-alcaline, ale celui de-al doilea stadiu se asociaza o metalogeneza de tip Kuroko ce consta din acumulari cu caracter masiv si diseminat strans asociate cu corpuri de riodacite; ele sunt cantonate in aglomerate andezitice intens deformate si argilizate, dispuse de-a-lungul unui aliniament orientat SW-ENE. Asemenea mineralizatii de Zn, Pb, Cu se cunosc la Carmazinesti, Vorta si Dealul Mare, constituind de fapt un aliniament metalogenetic, jalonat si de corpuri subvulcanice de riodacite. Metalogeneza Senonian-Paleocena, asociata magmatitelor calco-alcaline(banatite), este reprezentata prin doua subprovincii metalogenetice distincte, una in Muntii Apuseni si cealalta in Carpatii Meridionali-Banat si Muntii Poiana Ruscai.



Cadrul geologic-structural al zacamintelor”porphyry copper”din Muntii Apuseni si Banat

1. Magmatism al zonelor de subductie; vulcanite neogene; 2. roci eruptive laramice (banatite); 3. magmatismul zonelor de rift, ofiolite; 4. molasa neogena; 5. cuvertura posttectonica; 7. roci sedimentare paleomezozoice; 8. sisturi cristaline si sistemul panzelor de codru din Apusenii nordici (AM); sisturi cristaline ale Carpatilor sud-vestici si Poiana Rusca (B); autohton (Ba); getic (Bg); supragetic (Bg); 9. fracturi crustale (a) si adiacentele lor; 10. aliniamente ofiolitice deplasate tectonic si partial reactivate; 11. aliniamente laramice; 12. aliniamente neogene; 13. falii; 14. incalecari; 15. limite geologice; 16. zacaminte porphyry copper neogene ( 1. Rosia Poieni 2. Tarnita 3. Rovina 4. Valea Morii 5. Musariu 6. Belcana 7. Deva); 17. zacaminte porphyry copper laramice ( I. Moldova Noua, II. Ciclova, III. Oravita, IV. Tincova, V. Sopot, VI. Bozovici, VII. Cofu, VIII. Mraconia)

Subprovincia metalogenetica-asociata banatitelor din Muntii Apuseni

este reprezentata prin doua districte metalogenetice, unul aferent Apusenilor de nord si celalalt Apusenilor de sud.

Districtul metalogenetic laramic din Apusenii de nord este caracterizat printr-o matalogeneza complexa, asociata corpurilor banatitice reprezentate prin magmatite granodioritice si granitice.

Districtul metalogenetic laramic din Apusenii de sud este reprezentat prin acumulari de cupru si fier asociate skarnelor din aureola intruziunilor dioritice-granodioritice de la Magura Vatei, prin filoane pirito-molibdenice asociate granodioritelor si granitelor la Savarsin si Cerbia, precum si mineralizatii de Pb si Zn. Ele constituie doua aliniamente NE-SW: I.Savarsin-Cazanesti si II.Cerbia-Magura Vatei.

Subprovincia metalogenetica asociata banatitelor din Carpatii Meridionali

este reprezentata prin acumulari metalifere prezentate doar in partea vestica-nord-vestica a acestora(Banat-Poiana Rusca). Si in cazul acestei unitati cu caracter convergent, metalogeneza se dispune de-a lungul unor aliniamente care pot constitui districte.

Etapei neogene a convergentei din perimetrul actual al Muntilor Apuseni ii este asociata o metalogeneza caracterizata prin prezenta aurului si argintului, precum si a acumularilor tip „porphyry copper”.

Cel de al doilea caz de metalogeneza neogena asociata subductiei se intalneste in Carpatii Orientali. Este o subprovincie tipica de subductie, ca si metalogeneza de altfel, diferentiindu-se in functie de variatia regimului de stress in zona marginala a placii continentale.

UNITATILE METAOGENETICE DIN VORLANDUL CARPATIC

Vorlandul carpatic reprezinta un domeniu structural unitar doar prin raportare la domeniul carpatic deoarece componentele sale (Platforma Moldoveneasca, Platforma Moesica si Orogenul Nord-Dobrogean) reprezinta unitati ce difera ca alcatuire si momente de incheiere a evolutiei tecto-structurale.

Heterogenitatea structurala si compozitionala a vorlandului se reflecta si in caracteristicile sale din punct de vedere metalogenetic. Din acest punct de vedere, vorlandul nu apare ca o suma de relicte metalogenetice, in general destul de neinsemnate ca amploare si restranse ca numar, care se intalnesc doar in componentele”dobrogene”ale acestuia.

Unitatile metalogenetice din vorland sunt delimitate la nivel regional de fracturi crustale, iar local sunt strans corelate cu procese petrogenetice, magmatice, metamorfice sau sedimentare a caror evolutie specifica a fost conditionata de procese geodinamice precambriene, infracambriene, hercinice si alpine.

Dobrogea de sud

Dobrogea de sud reprezinta unul din segmentele vorlandului delimitat la nord de fractura Capidava-Ovidiu si la sud de fractura intramoesica, care are in cuprinsul sau acumulari de substante minerale utile atat in cadrul fundamentului cristalin cat si in cuvertura sedimentara. Putem contura in cuprinsul sau urmatoarele unitati metalogenetice:

Campul ferifer Palazu Mare

Districtul cu acumulari exogene de fosfati si glauconit.

Campul ferifer Palazu Mare

La circa 2 km sud de fractura Capidava-Ovidiu in perimetrul Palazu Mare, in urma descoperirii unei anomalii magnetice au fost executate 20 de foraje care au interceptat un cristalin carelian avand in cuprinsul sau o formatiune feruginoasa ce repauzeaza pe gnaise predominant oculare care individualizeaza un complex migmatic.

Gradul de metamorfism al formatiunii careliene este apreciat la nivelul faciesului amfibolitelor, cu manifestari locale de retromorfism, relevate de decolorarea si cloritizarea biotipului, sericitizarea andaluzitului.

Districtul cu acumulari exogene de fosfati si glauconit

Acest district grupeaza concentratiunile de glauconit si de fosfati din nordul Dobrogei de sud, asociate formatiunilor epicontinentale trasgresive albiene, cenomaniene, turoniene si senoniene. Acestea apar fie ca nisipuri si gresii glauconititce, fie sub forma de concretiuni glauconitice si fosfatice in conglomerate, gresii si roci calcaroase.

Dobrogea centrala



Delimitarea Dobrogei centrale este marcata, tot prin doua fracturi crustale,Peceneaga-Camena la nord si Capidava-Ovidiu la sud. Ea reprezinta astfel un bloc ridicat la marginea nord-estica a Platformei Moesice.

Din punct de vedere geologic si petrografic, Dobrogea centrala a mai fost numita si Dobrogea sisturilor verzi.

Sub aspect metalogenetic major, relevam pe de o parte caracterul singular al mineralizatiilor piritoase-cuprifere de la Altan Tepe in cadrul Dobrogei centrale, si pe de alta parte stransa asociere a mineralizatiilor cu sisturile cristaline retromorfe din cadrul cristalinului de Altan-Tepe.

Campul metalogenetic Altan-Tepe

Mineralizatiile pirito-cuprifere de la Altan-Tepe au fost descoperite in 1904 de catre R.Pascu.

In ceea ce priveste cercetarea geologica si in special mineralogo-petrografica a perimetrului Altan-Tepe, un moment important l-a constituit relevarea legaturii spatiale dintre mineralizatii si sisturile cristaline retromorfe(diaftoritice).Un al doilea moment l-a constituit descoperirea la Cemurlia, mai la sud-est cu 1 km.

Referitor la geneza mineralizatiei si in general a complexului mineralizat de la Altan Tepe, reprezentarile la zi iau in consideratie o origine initial hidrotermal-sedimentara si afectarea ulterioara de catre metamorfismul prograd si ulterior retrograd.

Dobrogea de Nord

Provincia metalogenetica a Dobrogei de Nord reprezinta continutul metalogenetic al ariei cutate alpine cuprinse intre fractura crustala Peceneaga-Camena, la sud si la sud-vest si fractura Sf Gheorghe-Tulcea la nord si nord vest, spatiu denumit curent si Orogenul Nord dobrogean.

Indiferent de ipoteza propusa pentru explicarea situatiilor reale-petrogenetice si metalogenetice, toate modelele elaborate pentru Dobrogea de Nord iau in consideratie o situatie de rift intracontinental. De retinut este faptul ca in Dobrogea de Nord exista doua tipuri de metalogeneza, diferentiate calitativ si dupa cadrul geodinamic care le-a conditionat aparitia:

- o metalogeneza ce s-a format intr-un stadiu ce a premers expansiunii, aferenta zonei Macin

- o metalogeneza ce s-a format in conditiile unei riftogeneze tranzistorii, intracontinentale, strans asociate riolitelor, localizata in zona Tulcea.

Aceste elemente ne indreptatesc sa conturam cadrul Provinciei Dobrogei de Nord in doua districte metalogenetice: Districtul metalogenetic Macin si Districtul metalogenetic Tulcea.

Districtul metalogenetic Macin

Metalogeneza acestei unitati este afiliata activitatii magmatice care s-a desfasurat in Paleozoicul superior. Se cunosc mai mult filoanele de porfirite cuartifere intens caolinizate de la Macin, Vitelaru si Epaminonda, iar mai nou s-a remarcat prezenta impergnatiilor de molibdenit si fluorina in granitul de Pricopan albitizat.

Un caracter mai deosebit il au ivirile de monazit si sulfuri afiliate granitelor alcaline de la Iacobdeal.

Districtul metalogenetic Tulcea Acest district grupeaza acumularile de substante minerale utile din unitatea tectonica cu acelasi nume sau panza de Tulcea. Metalogeneza unitatii este strans asociata la doua aliniamente din cele trei de magmatite triasice.

a)      Aliniamentul cu baritina si sulfuri Somova-Mineri(Casla)-Malcoci

Acest aliniament metalogenetic este concretizat prin acumularile de baritina si sulfuri polimetalice de la Somova. Initial, mineralizatiile au fost exploatate pentru baritina, ulterior insa au fost evidentiate in adancime si mineralizatii polimetalice. Formele de zacamant pe care le prezinta mineralizatiile sunt cu caracter filonian sau de coloane mineralizate.

Importanta economica prezinta azi doar mineralizatiile de la Somova-Cortelu.

Mineralizatia cu baritina de tip metasomatic se dezvolta mai ales la nivelul calcarelor si mai putin in riolite.

Mineralizatia polimetalica este constituita din blenda, galena, pirita, calcopirita si tetraedrit.

b) Aliniamentul cu oxizi de fier Consul(Iulia) Eschibalac-Malciu.

Aliniamentul este jalonat de fractura crustala Luncavita-Consul si apar ocurente gazduite de riolite, sisturi cristaline paleozoice si calcare triasice.

Forme de zacamant pe care le prezinta mineralizatiile din aliniament sunt:

-lentile de hematit(specularit) cantonate in calcare triasice si in tisturi clorito-sericitoase.

-diseminari de hematit si filoane de riolite.

Cea mai importanta ocurenta din aliniament este cea din D-l Movila-Iulia si constituie un veritabil camp metalogenetic.

Cercetarile geofizice si lucrarile de explorare efectuate in perimetrul Iulia au permis conturarea multor corpuri de mineralizatie cu caracter lentiliuform grupate si dispuse pe directia NV-SE, de-a lungul a cca 2000 m lungime.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 2482
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site