Herman Rorschach (1884-1922)

Hermann Rorschach s-a nascut la Zurich, intr-o veche familie elvetiana din cantonul Thurgovie. Este mezinul unui pictor, profesor de desen. Isi pierde tatal in 1903. Isi termina studiile la scoala secundara din Schaffhouse, unde tatal sau preda din 1886. Foarte dotat pentru desen, Hermann ezita intre o cariera artistica si studii medicale. Marele biologist Haechel il decide pentru cele medicale. Isi continua studiile de-a lungul mai multor universitati, cum de altfel era obiceiul in vremurile respective, cum ar fi: Neuchatel, Berlin, Berna si Zurich (1904-1909). Frecventeaza colonia rusa din Zurich, se entuziasmeaza pentru limba si literatura rusa, isi petrece vacantele in Rusia in 1906 si 1910, se casatoreste in 1910 cu o colega rusa, Olga Stempelin, si face proiectul sa se instaleze in Rusia. Munceste in aceasta tara din decembrie 1913. In iunie 1914, din motive ramase necunoscute, revine definitiv in Elvetia. Intre timp se specializase in psihiatrie, castigat de entuziasmul care domina la Burgholzi, clinica condusa de Eugene Bleurer, acolo unde stralucea Jung. Aici, pentru prima data se aplica pe psihoze conceptiile psihanalitice. El lucreaza la Mnsterlingen (1909-1913) Mnsingen (1913), Waldau, aprope de Berna (1914-1915) si la cel din Herisau unde este director adjunct (1915 - 1922). In acest loc se nasc doi copii, un baiat (1917) si o fata (1919). Isi sustine teza de medicina in 1912 despre halucinatiile reflexe si fenomenele asociate. Desi nu a intreprins niciodata o analiza personala, lucrul rar in epoca - el practica cure psihanalitice cu bolnavii si isi apropie modul de intelegere din perspectiva domeniului. Participa la grupa psihanalitica de la Zurich in perioada 1909 -1913 (Bleuler, Jung, Maeder, Binswanger si Pfister) si publica articole, note si rezumate in Zentralblatt fr psychoanalyse. Secesiunea lui Jung fata de Freud si razboiul disperseaza grupul. Cand o societate elvetiana de psihanaliza se fondeaza in 1919 cu Oberholzer, Zulliger, et Pfister, etc., Rorschach este vice-presedinte; prezinta mai multe comunicari despre testul sau si face doua numiri de membrii activi. Principalii sai discipoli sunt din confreria de la Waldau (Morgenthaler, Fankhauser) si Herisau (G. Roemer si Behn-Eschenburg, ca si A. Friedemann, care a fost secretar gneral la societatea internationala Rorschach, si Bleuler, Manfred. Rorschach avea o personalitatea atragatoare, aproape timid, cultivat, stralucit si profund in conversatie, rezervat la primele contacte dar cu bunavointa pentru ai sai si amici, el era chiar tipul de introversiv creator pe care il descrie el- insusi. Marea opera careia se dedica dupa teza de medicina este Psychodiagnostik. Suspenda total si definitiv la sfarsitul anului 1917 cercetarile referitoare la psihologia religiei. Cercetarile sunt efectuate pe secte elvetiene. Unul din fondatori a fost internat la Mnsingen (acesta stabilise cultul propriului penis, urina in comuniune, ascundea demonii prin coit). Profetii sectei care propovaduiau incestul, sunt pentru Rorschach nevroze sau psihoze iar mitologia lor este expresia complexelor personale si arhetipurilor inconstientului. Psychodiagnostik apare in 1921. La putin timp, Rorschach este rapus in 24 de ore de o peritonita inoperabila, la Herisau (2 aprilie 1922).

Opere principala: Reflexhallusinationen und Symbolyk (1912)

Analyse einer Schizophrenen Zeichnung (1913)

Psychodiagnostyk (1918)