Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


MARY PARKER FOLLETT (1868-1933)

Personalitati

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Julius Plücker
Julius Robert von Mayer
Pierre Curie
Semeonovici Vigotki (1896-1934)
James Prescott Joule
Guglielmo Marconi - Viata
Ion Creanga - Biografie
John Bland
Franz Joseph Haydn (1732-1809)
Adam Wallace


MARY PARKER FOLLETT (1868-1933)




M.P. Follett nu a lasat o imagine sisitematizata a conceptiilor sale. Teoria managementului se bazeazape realizarile psihologice stiintifice.

Ea a predat pentru o abordare complexa a analizeri proceselor de management, criticand teoria clasica a managementului pentru unilateralitate, pentru ignorarea aspectelor psihologice. Ideea ca influnta hotaratoare asupra productivitatii munci o exercita nu factorii materiali, ci cei psihologice si sociali. Ea considerat ca daca o problema a fost rezolvata, metoda folosita in rezolvarea acestei va genera probabil noi probleme si sublinia fapul ca eset necesar ca rezolvarea problemelor sp fie implicat si muncitorii si ca principiile managementului sunt mai curand dinamice decat statice.

Aceste idei intrau in contradictie evidenta cu punctele de vedere ale lui Taylor, Weber si Fayol. Si-a expus principalele idei in lucrarea „Freedom and Coordination”, care reprezinta un ciclu de lectii tinute cu diferite ocazii. Ea considera ca putere este „functionala”. Puterea este conditionata de pozitia pe care o ocupa un individ pe scara ierarhica.

Follett cerea inlocuirea, pe cat posibil, a puterii cu intructiuni precis elborate si cu pregatirea personalului pentru ca acesta sa poata intelege si folosii cele mai bune metode de lucru si sa inteleaga cauzele car fac dispozitiile si instructiunile sa fie necesare. Oamenii se supun pentru ca acest comportament este in interesul lor, pentru ca se tem de urmarile nesupunerii.

Acesta ii confera puterii un anumit aspect de liber consimtire ceea ce aminteste de teoria perceperii ale Barnard. Follett a acordat o atentie deosebita notiunilor de putere si autoritate, dedicandu-se impotriva absolutizarii rolului autoritatii in spiritul conceptiilor birocratice formale ale „scolii clasice”, dar n-a intentionat sa le deosebeasca clar si precis.

Ea a cerut ca „puterea asupra” sa fie inlocuita cu „puterea impreuna cu” pe care o considera cel mai constructiv mijloc de influentare- putere care apare, mai curand, ca putere comuna si nu ca o putere prin constrangere caracteristica scolii clasice.

Ea a subliniat nu impartirea puterii, divizarea acesteia si delegarea ei, ci integrarea activitatii tuturor verigilor organizatiei prin care se asigura o eficinta maxima. Autoritate, spre deosebire de putere, se poate instaina cu alte cuvinte, se poate imputernicii diferite persoane cu autoritate luand in considerare autoritatea oricarui manager decurge din functia pe care o exercita precum si din conditiile in schimbare in care actioneza individul respectiv.

Follett sustinea ca pe masura cresterii dimensiunii organizatiei are loc o anumita difuzie a autoritatii in interorul acesteia. In locul conceptelor de „autoritae centrala” sau „autoritate finala” se folosesc cele de „autoriate functionala” sau „autoritate pluralista”.

Follett formuleza ideea conflictului constuctiv. Conflictele erau considerate ca „proces normal al activitatii organizatiei”. Ea a indentificat urmatoarele cai de rezolvare a conflictelor:

Ø             Supunerea voluntara a unei parti;

Ø             Dominarea, adica victoria unei parti asupra alteia;

Ø             Compromisul, adica acordul obtinut ca urmare a unor cedari de ambele parti;



Ø             Integrarea cea mai construciva, impacare a contracdictilor, deoarece nici una din parti nu jerfeste nimic, ambele parti castigand.

In vederea unei rezolvari constructive a conflictelor prin „integrare”, ea a recomandat divizarea in parti componente atat a afacerilor cat si a intereselor ambelor parti.

Desi lucrarile cele mai cunoscute ale acesteia se refera la problemele conflictului intr-o organizatie, Follett a inteles importanta unitatii in structura organizatorica si a locului , a stabilirii obiectivelor generale in cadrul acesteia. Ea sustinea ca, in acest sens, criteriile calitatii, activitatii oricarei firme este raspunsul la intrebarea „In ce masura este coordonata activitatea tuturor componentelor organizatorice ale acestia

Follett a studiat modul cum managerii isi indeplinesc sarcinile, observandu-i in procesul muncii. Ea a ajuns la concluzia ca functia de coordonare este vitala pentru un management eficient si a formulat 4 principii ale coordonarii pe care manegerii trebuie sa la aplice:

cea mai buna coordonare se realizeaza atunci cand persoanele responsabile cu procesul decizional se afla in contract direct;

coordonarea in etapele primare ale planificarii si ale implementarii proiectelor este esentiala;

coordonarea trebuie sa vizeze toti factorii implicati;

coordonarea trebuie sa fie un proces continuu.

Follett a introdus notiune de „responsabilitate cumulativa” aratand ca acesta est o urmare inevitabila a difuziei functiilor in sistemul organizatiei. Controlul, dupa Follett trebuie sa fie un control asupra faptelor si nu „asupra oamenilor”. A fost prima care a definit managementul ca o asigurare a indeplinirii sarcinilor cu ajutorul altor persoane.

In „Encyclopedia of Social Work” Follett a fost caracterizata „ca fiind cea mai de seama femeie din S.U.A” in domeniul civic si sociologic.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 761
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site