Actul Unic European (AUE) - 1986 -

Actul Unic European (AUE) - 1986 -

1. Scurt istoric

Actul Unic European a fost negociat in cadrul Conferintei Interguvernamentale desfasurata in perioada 9 septembrie 1985 - 17 februarie 1986 fiind semnat de 9 state (Franta, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, Irlanda, Spania si Portugalia) din cele 12 membre si, la 28 februarie 1986, de celelalte 3: Italia, Danemarca si Grecia. AUE a intrat in vigoare la 1 iulie 1987. Prin Actul Unic European au fost completate si modificate Tratatele originare ale Comunitatii Europene. Documentul se numeste Act Unic fiindca textul pune la un loc dispozitiile referitoare la reforma institutiilor europene cu largirea domeniilor competentelor lor, cat si cele referitoare la cooperarea in domeniul politicii externe. In Actul Unic European se mentioneaza pentru prima data, intr-un tratat international ratificat, UE ca obiectiv al statelor membre.

Actul Unic European relanseaza constructia europeana, atat economic, cat si institutional. Astfel, Actul Unic European a extins competentele Comunitatii asupra mai multor domenii (cercetare si tehnologie, mediu) si a slefuit procedurile decizionale, conferind Parlamentului European mai multa putere (drept de aviz conform in privinta acordurilor de asociere si aderarilor, a procedurilor de cooperare).

2. Obiectivele Actului Unic European de la Luxemburg

Obiectivul principal al Actului Unic European, l-a constituit incurajarea programului de desavarsire a Pietei Unice. Semnarea Actului Unic European fixeaza termenul limita pentru crearea Pietei Unice pentru 1 ianuarie 1993. Articolul 7 al Actului Unic European precizeaza ca piata interna trebuie sa fie "un spatiu fara frontiere interioare, in care libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor este asigurata potrivit dispozitiilor prezentului tratat".

Odata cu suprimarea controalelor si a tarifelor vamale intre
state, se reduc intarzierile, dar si preturile de transport. Pentru cetatenii europeni, Piata Unica reprezinta libertatea de a calatori, de a trai, de a munci intr-o tara pe care o pot alege ei insisi, fara a pierde protectia sociala si vazandu-si diplomele recunoscute dintr-o tara in alta. In calitate de consumatori, cetatenii europeni beneficiaza de un evantai mai larg de produse si servicii, de noi circuite de distributie si de preturi mai avantajoase datorate liberei concurente, pot face cumparaturi intr-o alta tara, pot aduce in tara de rezidenta produse personale cumparate, fara nici un fel de probleme. Cat despre intreprinderi, acestea beneficiaza de dimensiunile    impresionante ale pietei si de intensificarea schimburilor interne.

Crearea unei jurisdictii comunitare de Prima Instanta

In vederea degrevarii Curtii de Justitie si ameliorarii functionarii sistemului jurisdictional al CE, Actul Unic European, modificand tratatele comunitare, a prevazut posibilitatea crearii Tribunalului de Prima Instanta, care sa solutioneze anumite categorii de actiuni sub rezerva recursului la Curtea de Justitie. In acelasi timp, a fixat si limitele competentei Tribunalului. Potrivit textului, categoriile de actiuni, precum si componenta Tribunalului de Prima Instanta sunt fixate de Consiliu, la cererea Curtii de Justitie, dupa consultarea Parlamentului European.

Membrii Tribunalului, cate unul pentru fiecare stat, sunt alesi dintre persoanele care ofera garantiile de independenta si au capacitatea necesara pentru a exercita functiile jurisdictionale.

Largirea rolului Parlamentului European

Potrivit procedurii de aviz conform, introdusa de Actul Unic European, Consiliul trebuia sa obtina, in cazul deciziilor extrem de importante, acordul Parlamentului European (cu majoritate absoluta). Parlamentul European poate aviza sau respinge propunerile, insa nu le poate modifica. Procedura de aviz conform este aplicata mai ales in cazul aderarii si a anumitor acorduri internationale. De aceasta procedura se mai face uz si in cazul unor propuneri ce vizeaza probleme precum: calitatea de cetatean al Uniunii, sarcinile Bancii Centrale Europene, modificarea compozitiei Sistemului European al Bancilor Centrale si al Bancii Centrale Europene, a fondului structural si de coeziune, precum si a procedurii unitare de votare in cazul alegerilor europene.

Extinderea votului majoritatii calificate

Introducerea modului de luare a deciziilor prin majoritate calificata in cadrul procedurii de cooperare, a reprezentat o premisa fundamentala pentru desavarsirea pietei interne inainte ca Actul Unic European sa prevada ca toate hotararile necesare realizarii Pietei Unice sa fie luate cu vot majoritar, majoritatea hotararilor erau supuse votului unanim al
Consiliului, iar procesul de luare a unei decizii era foarte lent.

Intarirea Sistemului Monetar European

Sistemul Monetar European are ca obiectiv sa creeze in Europa o zona monetara stabila, ideea de baza fiind ca monedele implicate in acest sistem sa se mentina in raporturi reciproce stranse.

Cooperare in domeniul politicii externe, a combaterii terorismului
si a crimei organizate, in general;

Dezvoltarea unei zone libere, fara frontiere interne, prin libera circulatie a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor;

Punerea in practica a unei politici de cercetare si tehnologizare.

3. Elementele de noutate aduse de Actul Unic European

Principalele elemente de noutate aduse de Actul Unic European constau in introducerea in tratat a unor dispozitii privind:

- reforma institutiilor comunitare prin: extinderea votului cu majoritate calificata, recunoasterea oficiala a Consiliului European, consacrarea denumirii de Parlament European, asocierea acestuia din urma la procesul legislativ prin introducerea procedurii de cooperare cu Consiliul UE si Comisia Europeana, crearea Tribunalului de Prima Instanta.

- largirea competentelor comunitare in domeniul social, al protectiei
mediului, al cercetarii si tehnologiei.

Actul Unic European atribuie, in mod explicit, Comunitatii Europene competente in domeniul politicii mediului. Astfel el va oferi o baza juridica formala acelui ansamblu crescand de reglementari asupra
mediului. Actul Unic European a fixat trei obiective prioritare politicii comunitare: protectia mediului, sanatatea umana si utilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale.

- codificarea dispozitiilor privind Cooperarea Politica Europeana, care exista de facto din 1970, pe baza careia Tratatul de la Maastricht a introdus Politica Externa si de Securitate Comuna;

- libera circulatie a capitalurilor;

- liberalizarea activelor bancare si a sectorului asigurarilor, care vor
beneficia de drepturi de rezidenta si de libera prestatie;

- liberalizarea transporturilor aeriene;

- dreptul de rezidenta pentru persoane in statul pentru care opteaza;

- suprimarea controalelor fizice la frontiere.

Principiile fundamentale luate in calcul la elaborarea Actului Unic European sunt:

- capacitatea juridica a Comunitatii de a legifera pe teritoriul comunitar, in domeniile de competenta;

- prioritatea liberei circulatii in dezvoltarea pietei interne;

- principiul subsidiaritatii (care urmareste eficienta decizionala prin acceptarea de catre statele membre a transferului unei parti din atributiile suverane unor institutii independente ce reprezinta, in acelasi timp, interesele natiunii, cat si cele comunitare);

- principiul de separare intre metoda comunitara si cooperarea in materie de politica externa.

Actul Unic European a reprezentat la acea data, cel mai important pas in aprofundarea constructiei comunitare iar reformele aduse au constituit o etapa necesara de parcurs in vederea realizarii Uniunii Europene.