Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Analiza de retea si teoria schimbului

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
OPTIUNEA PENTRU DEZVOLTARE
Analiza de retea si teoria schimbului
POLITICI SOCIALE COMPARATE - POLITICI DE SANATATE IN CADRUL UNIUNII EUROPENE
Perspectiva dependentei de resurse - PDR
Aplicatie a setului de indicatori structurali si relationali de masurare a puterii in Rsch
Sursele structurale intraorganizationale generatoare de putere
TEORII ALE RELATIILOR INTERNATIONALE
ORDINEA INTERNATIONALA
EI SI NOI: O SCURTA ISTORIE A TEORIILOR DEZVOLTARII

Analiza de retea si teoria schimbului

In capitolul destinat prezentarii paradigmei explicative si a cadrului teoretic necesar cercetarii, am sustinut ideea importului de catre PDR a AR pentru a intarii capacitatea explicativa a relatiilor interorganizationale si a gestionarii resurselor pe baza acestor relatii. In cele ce urmeaza, vizez o prezentare a analizei de retea (AR). Consider aceasta introducere in zona AR utila si semnificativa, dat fiind faptul ca ma voi axa predominant pe utilizarea AR in intelegerea comportamentului organizational. Noutatea teoretica pe care as dori sa o introduc in aceasta sectiune a lucrarii face referire la completarea arborelui teoretic prezentat pana in acest moment (PDR + AR) cu elemente ce apartin Teoriei Schimbului in Retea (TSR). Introducerea elementelor de TSR in cadrul teoretic dezvoltat detine un potential important de explicare si interpretare a comportamentelor CR in cadrul retelelor de schimb. Faptul ca organizatiile dezvolta legaturi cu MEO de tipul retelelor sociale, care pot fi analizate prin intermediul AR este un prin nivel al constructului teoretic. Un al doilea nivel al constructului teoretic este reprezentat de faptul ca puterea explicativa cu privire la comportamentul B in relatia OP-MEO poate creste prin introducerea unor elemente TSR. TSR ofera un fundament de analiza a compotamentului de schimb, definit prin asumptii de ordinul alegerii rationale.




Analiza de retea. Analistii retelei se centreaza pe studiul regularitatilor din modul in care oamenii si colectivitatile se comporta, mai degraba decat pe regularitatile de la nivelul credintelor pe care le impartasesc cu privire la modul in care ei ar trebui sa se comporte. Asadar, analistii de retea incearca sa evite explicatiile de tip normativ ale comportamentului social.

Acestia resping ca nonstructurale explicatiile care trateaza problemele sociale drept suma a atributelor personale si a normelor internalizate ale actorilor.

Critica de retea sugereaza ca explicatiile normative ignora caile in care accesul la resursele critice determina oportunitatile si constrang comportamentul. Cu privire la intrebarea daca normele sunt o cauza sau un efect, analistii de retea au tendinta de a le trata drept efecte ale pozitionarii structurale. Acestia sustin ca repertorizarea motivelor individuale care stau la baza comportamentului este o treaba destinata psihologilor. Cercetatorii retelei considera ca comportamentul ar trebui explicat prin analiza distributiei sociale a posibilitatilor: disponibilitatea inegala a resurselor cum ar fi informatia, bogatia si influenta cat si a structurilor prin care actorii pot avea acces la aceste resurse. Acestia studiaza procesele prin care resursele sunt castigate sau mobilizate – cum ar fi schimbul, dependenta, competitia si coalitia – si sistemele sociale care se dezvolta prin aceste procese.

Exista patru moduri in care in care analistii de retea explica de ce oamenii se comporta intr-un anumit fel: a) descrierea si explicarea sistemelor sociale in termeni sistemici, b) definirea structurilor sociale drept generatoare de constrangeri si oportunitati pentru comportamentul social[2]; c) constrangerile structurale si oportunitatile explica comportamentul social mult mai bine decat o face motivatia normativa.

Definirea conceptului de structura sociala. Teoreticienii schimbului[3] definesc structura sociala ca fiind o configuratie de relatii sociale intre actori (atat individuali, cat si agregati), unde relatiile implica schimbul de resurse valorizate (care pot fi materiale, informationale, simbolice etc.). Mai mult, structura sociala este vazuta atat produs, cat si constrangere, in forma retelelor de relatii sociale.

In acest context, este importanta o scurta trecere in revista a abordarilor cu privire la structura sociala din perspectiva a trei modele importante in teoria schimbului. Cadrul teoretic propus de Homans pune accentul pe relatiile dintre actorii aflati in contact direct unul cu celalalt, dar nu trece cu vederea importanta structurala a relatiilor de schimb indirecte (spre exemplu, relatiile directe dintre angajatii aceluiasi angajator, dar si relatiile indirecte rezultate din faptul ca au acelasi angajator).

Peter Blau se centreaza pe dezvoltarea unei teorii a structurii sociale si a institutiilor bazata pe o teorie a schimbului social. Exista doua caracteristici care-l diferentiaza pe P. Blau de G. Homans. Prima consta in aceea ca Blau nu si-a intemeiat teoria schimbului pe principii de comportament. Acesta a introdus aspecte de gandire microeconomica in analiza schimbului social. A doua deosebire consta in faptul ca a extins teoria dincolo de fenomenele subinstitutionale, recunoscand ca structurile sociale au proprietati emergente. El discuta procese cum ar fi formarea grupurilor, coeziunea, integrarea sociala, opozitia, conflictul si disolutia in termenii principiilor de schimb social. Coordonarea actiunii in colectivitatile mari este posibila prin valorile comune din sistemul social care mediaza schimburile indirecte necesare. Astfel, teoria lui Blau merge dincolo de relatiile directe ale actorilor individuali, incorporand procese de schimb indirect complexe. Blau si, ulterior, Emerson, au definit procesele care implica puterea ca fiind centrale in aparitia structurilor sociale si in schimbarea structurala[5].

Emerson a dezvoltat un model comportamental al actiunii individuale, dar a accentuat translatia catre un nivel macro de analiza prin incorporarea actorilor colectivi si a retelelor in formularea sa. Potrivit lui Emerson, structura sociala in analiza de retea are o definire mult mai precisa, ca modele de conexiuni/legaturi intre actorii din retelele compuse din relatii de schimb.[6] Emerson a adus doua critici la adresa cadrului teoretic propus de Homans: a) prima critica considera ca Homans nu prezinta o conceptie reala cu privire la societate, exceptie facand definirea acesteia drept agregarea comportamentului individual si b) a doua critica consta in faptul ca Homans trata drept „dat” contextul social in care erau pozitionate persoanele.

Actorul, in teoria lui Emerson, este perceput drept un punct/nod unde se conecteaza multe alte legaturi. Actorul poate fi o persoana, un grup (actor colectiv) sau un „ocupant de rol.” Aceasta definire a actorului face teoria aplicabila la orice nivel de analiza. Interesul central al lui Emerson consta in relatiile de schimb, acestea fiind considerate „drept pietrele de temelie” pentru structurile sociale complexe, numite retele de schimb.

Retelele de schimb sunt vazute drept seturi conectate de relatii de schimb. Noutatea la acest nivel de discutie consta in distinctia pe care Emerson o face intre legaturile de schimb negative si pozitive. Prin legatura de schimb negativa acesta intelege legatura in care o crestere in frecventa magnitudinii unui schimb in care actorul este implicat produce sau implica o scadere intr-o a doua astfel de relatie. Legatura de schimb pozitiva este cea in care o crestere intr-o relatie de schimb in care actorul este implicat produce sau stimuleaza o crestere intr-o a doua astfel de relatie (A se vedea exemplul de mai jos).   



Teoria schimbului in retea (TSR) poate fi privita drept o abordare a interactiunilor si a structurii bazata pe doua principii: a) actorul poate fi modelat ca fiind motivat de interese sau recompense/sanctiuni si b) cea mai mare parte a interactiunilor constau in schimbul „resurselor valorizate”. AR pe de alta parte, este inradacinata in observatia empirica potrivit careia modelele de interactiune a actorilor pot fi privite drept retele.

Inca de la inceput, analistii de retea au folosit TSR pentru a furniza o baza teoretica pentru analiza interactiunilor sociale pe care le reprezentau in termeni de retea. In ciuda faptului ca autori ca Kapferer sau Collins au propus[7] ca TS sa constituie chiar fundamentul teoretic pentru AR, Cook si Whitmeyer (1992, p. 116) considera TSR si AR drept tipuri de entitati diferite, iar o eventuala integrare a lor fara o clarificare a partilor compatibile si a celor incompatibile este contraindicata. Autorii propun doua dimensiuni la nivelul carora trebuie sa se realizeze aceasta munca de clarificare conceptuala: 1. abordarile TSR si AR cu privire la actiune si 2. abordarile TSR si AR cu privire la structura.

Abordarile cu privire la actiune: compatibilitatea intre TSR si AR, ar putea proveni din faptul ca ambele pornesc de la premisa actorului motivat de interes sau recompensa.

Abordarile cu privire la structura: putem distinge doua conceptii generale in cadrul AR. Conceptia cea mai obisnuita defineste structura drept un model de legaturi particulare intre actori, unde variatia in cadrul retelei la nivelul existentei sau puterii legaturilor este semnificativa sau importanta (compozitie de legaturi particulare). A doua conceptie defineste structura drept o deviatie generala de la legaturile intamplatoare pentru anumite grupuri sau poate pentru intreaga retea (devatie multidimensionala de la caracterul intamplator).

Perspectiva generala cu privire la structura a celor mai multi analisti de retea si a celor mai multi teoreticieni ai schimbului este aceeasi. Diferentele apar in momentul in care se discuta detaliile structurii: legaturile. TSR asuma ca legaturile constau in schimbul de resurse valorizate, in timp ce AR este mult mai preocupata de continutul legaturilor.



Barry Wellman, „Network Analysis: Some Basic Principles”, Sociological Theory, vol. 1, 1983, pp.162-64

Aceasta abordare nu neaga existenta comportamentului ghidat de norme, dar se concentreaza pe analiza limitelor determinate structural ale comportamentului

K.S.Cook, J.M. Whitmeyer, „Two approaches to Social Structure: Exchange Theory and Network Analysis”, Annual Review of Sociology”, nr. 18, 1992, pp. 109-10

Homans G.C., „Social Behavior: Its Elementary Forms”, Harcourt Brace, New York, 1961, apud K.S.Cook, J.M. Whitmeyer, „Two approaches to Social Structure: Exchange Theory and Network Analysis”, Annual Review of Sociology”, nr. 18, 1992, p. 111

Emerson, R. M., „Exchange Theory”, partea a II-a: „Exchange rules and networks” apud K.S.Cook, J.M. Whitmeyer, „Two approaches to Social Structure: Exchange Theory and Network Analysis”, Annual Review of Sociology”, nr. 18, 1992, p. 112

Emerson, R. M., „Power-dependence relations”, American Sociology Review, nr. 27, p.

K.S.Cook, J.M. Whitmeyer, „Two approaches to Social Structure: Exchange Theory and Network Analysis”, Annual Review of Sociology”, nr. 18, 1992, p. 116









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1116
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site