Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


GUVERNUL ROMANIEI

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic



Capitolul 1 - Contextul economic si financiar intern si international

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Programul de guvernare este elaborat intr-un context international caracterizat printr-o profunda criza financiara si economica globala.
Efectele crizei financiare sunt resimtite puternic in statele europene dezvoltate, care se confrunta deja cu incetiniri semnificative ale ritmului de crestere economica sau chiar cu recesiune economica.




Principalele efecte ale crizei financiare si economice cu care se confrunta in prezent Romania sunt:
● reducerea lichiditatilor in sectorul financiar-bancar, concomitent cu majorarea costului finantarii interne si externe;
● inasprirea conditiilor de accesare a creditelor pentru populatie, agenti economici, precum si pentru sectorul public;
● cresterea numarului de persoane aflate in imposibilitatea de a-si rambursa ratele si dobanda la creditele bancare;
● scaderea productiei interne cu efecte negative asupra veniturilor salariale, pastrarii numarului locurilor de munca, precum si asupra profitabilitatii companiilor;
● scaderea ritmului de crestere a veniturilor publice, cauzata de diminuarea in general a activitatilor din economie (industria auto, siderurgie, neferoase, constructii, mobila, textile etc.);
● scaderea puterii de cumparare si a calitatii vietii;
● incetinirea ritmului de crestere a produsului intern brut.
 

 

Efectele negative ale crizei s-au manifestat puternic si asupra veniturilor bugetului general consolidat, prin diminuarea acestora chiar pe fondul unei cresteri economice de peste 8% in anul 2008.
Deficitul bugetului general consolidat, estimat pentru acest an, va fi de peste 3,5% din PIB, cu implicatii negative asupra echilibrelor macroeconomice, in special a deficitului de cont curent, care se mentine la valori ridicate - in jur de 13% din PIB.
Acest deficit bugetar public este peste limitele stabilite prin Tratatul de la Maastricht (3% din PIB). In perioada de crestere economica ridicata, politica bugetara de tip expansionist a fost si este neadecvata.
Constructia bugetara, precum si executia aferenta anului 2008 au incurajat cresterea nejustificata a cheltuielilor cu bunurile si serviciile in detrimentul cheltuielilor cu investitiile.
Capacitatea administrativa redusa a condus la un nivel scazut de absorbtie a fondurilor structurale.
Toate acestea au condus la derapaje de la obiectivele stabilite prin Programul de convergenta.
Situatia actuala interna si internationala ramane, in continuare, una dificila si impune constrangeri mari de ordin bugetar. La acestea se adauga dificultatile legate de necesitatea ajustarii deficitului bugetar si a celui de cont curent la valori care sa faca posibila finantarea acestora.
In acest context, noul Guvern va promova un set coerent de politici macroeconomice si masuri de ajustare, corelate cu politica monetara, care sa asigure o crestere economica sustenabila, mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei, precum si o evolutie favorabila a mediului de afaceri, a pietei muncii si a nivelului de trai.

Capitolul 2 - Masuri pentru reducerea impactului crizei economice si financiare asupra economiei

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Masurile pe termen scurt propuse in programul de guvernare au in vedere urmatoarele obiective:
● Atenuarea efectelor negative ale crizei financiare si mentinerea stabilitatii financiare:
- reducerea deficitului bugetului general consolidat de la aproximativ 4% din PIB, in anul 2008, la maximum 1,7% din PIB, in anul 2009;
- reducerea deficitului de cont curent din balanta de plati externe la 10,5% din PIB, in anul 2009, fata de 13,5% din PIB, in anul 2008;
- asigurarea conditiilor pentru imbunatatirea ratingului de tara.
● Preintampinarea transformarii crizei financiare intr-o criza economica prelungita.
● Protejarea intereselor economice ale populatiei (putere de cumparare, capacitate de rambursare a creditelor bancare, pastrarea locurilor de munca), precum si asigurarea securitatii sociale.
● Mentinerea atractivitatii investitionale a Romaniei in conditiile crizei, precum si valorificarea oportunitatilor specifice contextului actual.
● Asigurarea conditiilor favorabile continuarii procesului de convergenta economica si de pastrare a calendarului de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.
● Coordonarea masurilor de ajustare la nivel national cu strategia anticriza a Comisiei Europene.

Principalele masuri pentru reducerea impactului crizei economice si financiare asupra economiei si grupurilor vulnerabile sunt:
● Mentinerea cotei unice de impozitare de 16% si acordarea de compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici.
● Ajustarea cheltuielilor bugetare in vederea diminuarii deficitului bugetului general consolidat pana la maximum 1,7% din PIB, pentru anul 2009 (fata de peste 3,5% din PIB, in 2008) prin:
- Restructurarea cheltuielilor publice in sensul diminuarii cheltuielilor curente.
1. Reducerea graduala a cheltuielilor cu personalul din administratia publica centrala si locala cu pana la 20% fata de cele inregistrate in anul 2008, prin:
- Eliminarea de la bugetare a posturilor vacante din institutiile publice centrale si locale, existente la data de 31.12.2008 (aproximativ 139.500 de posturi);
- Reducerea cheltuielilor care nu sunt in legatura directa cu performanta obtinuta (deplasari, prime, sporuri in bani si in natura, stimulente etc.)
2. Reducerea cu 15% a cheltuielilor cu bunurile si serviciile fata de nivelul inregistrat in anul 2008 si instituirea unui moratoriu pe o perioada de 12 luni, prin care se interzice achizitionarea de bunuri si servicii, inclusiv obiecte de inventar, neesentiale pentru functionarea la parametri optimi a institutiilor publice.
3. Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a functionarilor publici si elaborarea unor reglementari similare pentru personalul contractual, functionarii publici cu statut special, cadrele didactice si personalul sanitar.
4. Rationalizarea cheltuielilor cu ajutoare si prestatii sociale, prin acordarea acestora numai persoanelor si familiilor aflate in situatie sociala precara, transparentizarea procedurilor de incadrare in grad de handicap, precum si eliminarea oricaror masuri care incurajeaza un comportament pasiv pe piata muncii.
5. Rationalizare institutionala prin analizarea numarului, structurii, activitatii si a personalului institutiilor, indiferent de modul de finantare.
6. Monitorizarea stricta a cheltuielilor efectuate in cadrul proiectelor de investitii in infrastructura finantate de la bugetul de stat si aplicarea de sanctiuni pentru nerespectarea prevederilor contractuale privind calitatea lucrarilor efectuate, a bunurilor si a serviciilor achizitionate.
7. Reducerea numarului de taxe si tarife, incepand cu cele ale caror costuri de administrare sunt superioare incasarilor efective.


● Asigurarea cu prioritate, prin legea bugetului de stat pe anul 2009, a sumelor necesare cofinantarii proiectelor de investitii realizate din fonduri structurale, precum si a cofinantarii programelor europene pentru agricultura si dezvoltare rurala.
● Cresterea finantarii de la bugetul de stat pentru reabilitarea termica a locuintelor si cladirilor administratiei publice centrale si locale, in scopul cresterii eficientei energetice.
● Majorarea finantarii de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructura rurala, drumuri judetene si locuinte sociale.
● Majorarea subventiilor in agricultura si acordarea acestora inaintea inceperii lucrarilor agricole de primavara.
● Activizarea si extinderea instrumentelor Eximbank de sprijin al productiei pentru export si al exportului.
● Majorarea capitalului CEC Bank in scopul finantarii proiectelor IMM-urilor.
● Majorarea capitalului Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri.
● Aplicarea noilor scheme de ajutor de stat in vederea stimularii activitatilor de productie si inovare a IMM-urilor.
● Modificarea algoritmului de calcul privind repartizarea costurilor pentru energia termica in concordanta cu consumurile specifice reale.
● Modificarea cosului de pret la energia electrica si gaze naturale in vederea diminuarii facturii la populatie.
● Stabilirea unei platforme comune de solutii si planuri de actiune la nivelul Guvernului, BNR, Asociatiei Romane a Bancilor (ARB), reprezentantilor organizatiilor patronale si ai sindicatelor, pentru gestionarea crizei financiare, precum si pentru relansarea procesului de creditare a sectorului neguvernamental.
● Promovarea Dialogului Social cu patronatele si sindicatele, in scopul luarii celor mai bune decizii de natura socioeconomica, precum si incheierea de acorduri tripartite.
 

Capitolul 3 - Angajamentul pentru buna guvernare a Romaniei

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiectivele fundamentale pe care si le asuma si promoveaza Guvernul Romaniei sunt:
1. Asigurarea unui climat economic de stabilitate, in contextul crizei economice globale.
2. Protejarea locurilor de munca, prioritate a perioadei urmatoare, precum si crearea de noi locuri de munca, inclusiv in mediul rural.
3. Protejarea si cresterea graduala a puterii de cumparare a populatiei.
4. Asigurarea unui sistem fiscal echitabil prin mentinerea cotei unice de impozitare existente de 16% si acordarea de compensatii si deduceri fiscale pentru persoanele cu venituri mici, precum si reducerea numarului de taxe si impozite.
5. Adoptarea unui regim riguros de cheltuire a banului public si trecerea la elaborarea bugetului de stat in sistem multianual.
6. Asigurarea resurselor financiare necesare sustinerii sistemului pensiilor de stat, inclusiv prin cuprinderea in aceasta categorie a pensiilor din agricultura, avandu-se in vedere principiile contributivitatii si solidaritatii.
7. Continuarea procesului de reforma in domeniul justitiei in vederea garantarii independentei acesteia, neimplicarii politicului in actul de justitie si asigurarii accesului egal al tuturor cetatenilor la justitie.
8. Descentralizarea, inclusiv financiara, a administratiei publice prin delimitarea clara a competentelor, pe principii europene, in scopul cresterii autonomiei administrative cu respectarea principiului subsidiaritatii.
9. Asigurarea unui cadru normativ si institutional stabil in scopul stimularii activitatii IMM-urilor si asigurarii unui mediu de afaceri predictibil.
10. Sprijinirea, prin masuri concrete, a agriculturii, inclusiv prin acordarea de subventii si reabilitarea sistemului national de irigatii.
11. Realizarea unui ritm inalt de absorbtie a fondurilor europene si asigurarea resurselor financiare necesare pentru cofinantarea proiectelor realizate cu acestea.
12. Realizarea Programului national pentru construirea de locuinte sociale si pentru tineri.
13. Dinamizarea si simplificarea administratiei publice prin reformarea structurilor administrative si reducerea birocratiei.
14. Dezvoltarea intr-un ritm foarte rapid a sistemului de infrastructura din Romania, indeosebi a celei rutiere si feroviare, inclusiv pentru orasele mici si mediul rural.
15. Asigurarea securitatii energetice a Romaniei si a cetatenilor sai, inclusiv prin promovarea tehnologiilor ecologice alternative.
16. Reforma in domeniul educatiei, avand la baza ridicarea nivelului de performanta a sistemului educational si asigurarea unor venituri decente pentru cei care isi desfasoara activitatea in cadrul acestui sistem, in conformitate cu prevederile Pactului pentru educatie.
17. Reforma in domeniul sanitar, avand la baza necesitatea asigurarii calitatii serviciilor pentru toti beneficiarii sistemului de asigurari de sanatate din Romania.
18. Cresterea alocatiilor de stat pentru copii.
19. Dezvoltarea durabila si reducerea decalajelor intre dezvoltarea marilor si micilor orase, precum si intre zonele rurale si cele urbane dezvoltate.
20. Asigurarea conditiilor necesare in domeniul cercetarii stiintifice si tehnice in vederea afirmarii activitatii de creatie si inovare, dezvoltarii unor tehnologii autohtone avansate, cresterii competitivitatii produselor romanesti.
21. Relansarea turismului si a sportului ca domenii de importanta nationala.
22. Adoptarea legii privind sistemul unitar de salarizare a persoanelor platite de la bugetul statului.
23. Cresterea eficientei activitatii parlamentare si consolidarea credibilitatii acestei institutii fundamentale a democratiei.
24. Continuarea reformei sistemului electoral.
25. Consolidarea rolului si statutului Romaniei in UE ca stat activ si implicat, capabil sa isi promoveze interesele in stransa cooperare cu partenerii sai europeni, ca al saptelea stat in UE, ca numar al populatiei.
 

Capitolul 4 - Principiile de guvernare

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Activitatea Guvernului se desfasoara in consonanta cu urmatoarele principii:
1. Principiul atribuirii competentelor exclusiv in baza celor atribuite prin Constitutie si legile in vigoare.
2. Principiul egalitatii, nediscriminarii si garantarii drepturilor fundamentale.
3. Principiul respectarii dreptului fiecarui individ la munca decenta.
4. Principiul eficientei in normarea interventiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor si reducerea risipei.
5. Principiul subsidiaritatii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile si problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local.
6. Principiul proportionalitatii prin limitarea continutului si formei actiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor.
7. Principiul contributiei si al solidaritatii in promovarea progresului social.
8. Principiul transparentei fata de cetateni si fata de celelalte institutii ale statului, ale Uniunii Europene si fata de societatea civila.
9. Principiul integritatii actului de guvernare.
10. Principiul responsabilitatii Guvernului Romaniei in fata Parlamentului Romaniei si a celorlalte institutii abilitate ale statului, precum si in raport cu institutiile europene, conform tratatelor si angajamentelor Romaniei fata de UE.

apitolul 5 - Educatie

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Educatia reprezinta, pentru orice societate, vectorul dezvoltarii durabile.
Dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii prin formare initiala si continua, pentru o piata a muncii flexibila si globalizata, reprezinta obiectivele majore ale programului de guvernare.
Economia competitiva, consolidarea democratiei si societatea cunoasterii impun, alaturi de cele 4 instrumente cognitive care alcatuiesc traditional alfabetizarea de baza (abilitati de comunicare, scriere, citire si calcul matematic), dobandirea unor noi competente: alfabetizarea digitala si informationala, cultura si civilizatia tehnologica, comunicarea in limbi moderne de larga circulatie, cultura si conduita civica, cetatenia democratica, gandirea critica, capacitatea de adaptare la situatii noi, competente antreprenoriale, lucrul in echipa, interesul pentru dezvoltarea personala si invatarea continua.
Scoala trebuie sa construiasca si sa consolideze un set de valori stabile si coerente (profesionalism, cinste, corectitudine, dreptate sociala) si conduite favorabile unui stil de viata sanatos. Guvernarea va respecta Pactul national pentru educatie si va aplica strategia 'Educatie si cercetare pentru societatea cunoasterii' elaborata in baza pactului national si asumata de presedintia Romaniei si sindicatele din educatie.

Obiective de guvernare
1. Realizarea unui sistem educational stabil, echitabil, eficient si relevant.
2. Alocarea a 6% din PIB pentru educatie.
3. Transformarea educatiei timpurii in bun public.
4. Descentralizarea invatamantului preuniversitar si cresterea autonomiei scolilor.
5. Introducerea unui curriculum scolar bazat pe competente.
6. Promovarea unui sistem de salarizare bazat pe performanta, concordant cu statutul cadrelor didactice in societate.
7. Realizarea unui sistem legislativ care sa asigure modernizarea, stabilitatea si predictibilitatea sistemului de invatamant, precum si garantarea egalitatii de sanse la accesul la educatie.
8. Asigurarea calitatii si stimularea excelentei in invatamantul superior de stat si privat.
9. Educatia permanenta in vederea obtinerii unor calificari noi, a extinderii specializarii si perfectionarii.
Directii de actiune

Educatia timpurie
● Sustinerea de catre stat a cheltuielilor cu educatia timpurie.
● Coordonarea serviciilor oferite de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii cu cele oferite de Ministerul Sanatatii si Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, pentru optimizarea serviciilor de educatie timpurie.
● Elaborarea si monitorizarea curriculumului si a standardelor de calitate pentru educatia timpurie.
● Formarea initiala si continua a personalului dedicat educatiei timpurii.
● Cuprinderea in educatia timpurie a peste 80% dintre copiii intre 3-5 ani.
● Incurajarea si sustinerea initiativelor locale si a celor private pentru construirea de crese, eficientizarea legii tichetelor de cresa.
● Introducerea grupei pregatitoare in invatamantul obligatoriu.

Invatamantul preuniversitar
● Promovarea pachetului legislativ pentru invatamantul preuniversitar.
● Trecerea de la un curriculum axat pe acumularea de informatii la un curriculum flexibil centrat pe formarea de competente relevante pentru piata muncii, pentru dezvoltarea capacitatii de creatie si inovare, precum si a celei de adaptare la situatii noi.
● Accelerarea descentralizarii in contextul asigurarii calitatii invatamantului.
● Eliminarea abandonului scolar din invatamantul obligatoriu.
● Incurajarea continuarii studiilor astfel incat cel putin 85% dintre tineri sa fie absolventi de studii liceale.
● Cresterea proportiei absolventilor in domeniile stiintelor exacte si al tehnologiei.
● Generalizarea invatarii informatizate.
● Cuprinderea tuturor copiilor cu nevoi speciale si din grupuri vulnerabile in invatamantul special sau de masa.
● Asigurarea coerentei procedurilor de evaluare si a examenelor pe baza standardelor nationale adecvate ciclurilor de invatamant.
● In domeniul invatamantului si educatiei pentru minoritatile nationale se vor avea in vedere:
- accesul egal la educatie in toate ciclurile de invatamant;
- asigurarea cu manuale scolare;
- asigurarea conditiilor de insusire a limbii romane si limbii materne;
- promovarea interculturalitatii.
● Sustinerea copiilor si tinerilor capabili de performanta.
● Generalizarea programului 'Scoala de dupa scoala'.
● Dezvoltarea invatamantului din mediul rural.
● Asigurarea serviciilor de consiliere si orientare scolara, profesionala si de asistenta psihopedagogica.
● Eliminarea violentelor din scoala si din jurul ei.
● Asigurarea educatiei complementare (educatie pentru sanatate si alimentatie sanatoasa, cultura, cultura civica, antreprenoriala si tehnologica, prin sport etc.).

Invatamantul superior
● Pregatirea de specialisti cu creativitate si capacitate de inovare.
● Producerea de cunoastere relevanta international prin cercetare stiintifica.
● Realizarea de creatie culturala.
● Diseminarea cunoasterii.
● Formarea de specialisti in domenii relevante pentru societate.
● Deschiderea spre comunitate si participarea cu expertiza la stabilirea directiilor de dezvoltare nationala.
● Asumarea responsabilitatii sociale derivate din autonomia academica.
● Promovarea excelentei personale si institutionale pe baza de criterii valorice validate international.
● Incurajarea repatrierii elitelor universitare romanesti.
● Evaluarea externa a tuturor institutiilor de invatamant superior, publice si private, in vederea asigurarii calitatii.
● Diferentierea prin legislatie a universitatilor, in universitati de educatie, de educatie si cercetare si preponderent de cercetare.
● Intarirea autonomiei universitare in vederea cresterii calitatii invatamantului superior.
● Modernizarea managementului si conducerii universitatilor.
● Functionarea efectiva a unui cod deontologic la nivelul fiecarei universitati.
● Finantarea multianuala a programelor de studii.
● Sustinerea invatamantului de stiinte exacte si tehnic in conformitate cu directivele europene.
● Promovarea excelentei institutionale prin programe de finantare competitionala;
● Implicarea universitatilor in educatia permanenta pentru cuprinderea a 10% din populatia activa.
● Promovarea parteneriatului cu studentii.
● Dezvoltarea si diversificarea programelor de burse.
● Asigurarea mobilitatii studentilor la nivel national si international.
● Asigurarea functionarii sistemului de credite pentru finantarea studiilor.
● Internationalizarea invatamantului superior din Romania.

Resurse umane
● Modernizarea formarii initiale, sustinerea formarii continue a cadrelor didactice si stabilirea de criterii relevante de evaluare a calitatii cadrelor didactice.
● Repozitionarea sociala justa a cadrelor didactice prin:
- salarizarea corespunzatoare;
- sustinerea parteneriatelor scoala - comunitate locala, cu implicarea cadrelor didactice in sustinerea problemelor comunitatilor;
- introducerea unor trepte profesionale de excelenta acordate pe baza performantelor obtinute.
● Formarea initiala si continua a managerilor din sistemul de invatamant.
● Profesionalizarea si depolitizarea carierei manageriale in educatie.

Infrastructura
● Dezvoltarea de campusuri scolare integrate pentru educatia de baza, complementara si continua.
● Reabilitarea scolilor astfel incat toate unitatile de invatamant sa poata obtine autorizare sanitara pana la inceperea anului scolar 2010/2011.
● Constructia de gradinite noi pentru cuprinderea integrala a copiilor de 3-6 ani.
● Reorganizarea retelei scolare si asigurarea transportului scolar.
● Descentralizarea administrativa coerenta, prin stabilirea clara a obiectivelor, responsabilitatilor si resurselor.
● Constructia de camine noi pentru circa 10.000 de studenti.
● Dotarea spatiilor si laboratoarelor din invatamantul superior.

Capitolul 6 - Sanatate

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Imbunatatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea calitatii vietii in conditiile compatibilizarii sistemului sanitar romanesc cu cel din Uniunea Europeana.
2. Aprobarea strategiei nationale de dezvoltare a serviciilor sanitare pe o perioada de minimum 8 ani.
3. Cresterea graduala a resurselor alocate, pentru asigurarea unui sistem de sanatate la nivel european.
4. Oferirea si garantarea accesului tuturor cetatenilor la servicii de sanatate de inalta calitate.
5. Dezvoltarea programelor de preventie si de depistare precoce a bolilor.
6. Redresarea si dezvoltarea asistentei medicale din mediul rural.
7. Cresterea veniturilor salariale ale personalului din sistemul sanitar.
8. Participarea personalului sanitar la un program de educatie continua garantat de catre stat.
9. Asigurarea transparentei in cheltuirea banilor publici.

Directii de actiune
● Elaborarea unui cadru legislativ si institutional care sa permita dezvoltarea sistemului sanitar romanesc in interconectare cu sistemul european.
● Accelerarea procesului de descentralizare in sistemul de sanatate si cresterea gradului de implicare a administratiei locale in managementul spitalicesc.
● Corelarea reformei asigurarilor medicale cu reforma sistemului de sanatate publica.
● Punerea in aplicare a unui program national de investitii care sa permita dezvoltarea infrastructurii sanitare la standardele europene, in maximum 8 ani, inclusiv prin atragerea de fonduri europene.
● Sprijinirea mediului de afaceri in proiecte investitionale in sistemul de sanatate si dezvoltarea parteneriatelor publicprivate.
● Promovarea parteneriatelor cu societatea civila in dezvoltarea de programe pentru educatie sanitara si a unui stil de viata sanatos.
● Integrarea serviciilor sanitare in retele complexe de asistenta, de la medicina primara pana la nivel spitalicesc.
● Infiintarea de centre multifunctionale, in special in mediul rural.
● Informatizarea sistemului sanitar.
● Introducerea sistemului de evaluare a performantelor manageriale la toate nivelurile.
● Introducerea de standarde pentru toate nivelurile sistemului sanitar romanesc si a unui sistem de asigurare a calitatii serviciilor medicale.
● Elaborarea planului national de resurse umane in domeniul medical.

Sustinerea asistentei medicale primare
● Dezvoltarea medicinii de familie prin cresterea alocatiilor din fondul de asigurari de sanatate, care va permite medicilor de familie sa participe la programe de supraveghere a mamei si copilului, de preventie si supraveghere a bolilor cronice cu impact in sanatatea publica.
● Dotarea cabinetelor medicale cu aparatura de diagnostic si tratament, astfel incat dupa 4 ani sa existe un nivel standard de dotare in toate cabinetele din tara.
● Concesionarea si/sau vanzarea cabinetelor medicale de la stat catre medicii care le detin in administrare.
● Implicarea medicului de familie in asistenta medicala comunitara.

Dezvoltarea ambulatoriului de specialitate
● Modernizarea ambulatoriului de specialitate prin cresterea alocarii fondurilor.
● Dezvoltarea parteneriatului public-privat si atragerea mediului de afaceri in dezvoltarea de retele sanitare integrate.

Eficientizarea si modernizarea serviciilor spitalicesti
● Reabilitarea spitalelor publice la nivelul normelor de functionare si dotare din Uniunea Europeana.
● Realizarea unei retele de spitale de urgenta regionale la standarde europene.
● Imbunatatirea managementului spitalelor prin introducerea indicatorilor de performanta si de calitate a serviciilor.
● Imbunatatirea sistemului de internari de scurta durata si a ingrijirilor la domiciliu.
● Dezvoltarea si extinderea externalizarii serviciilor nonclinice prin parteneriate public-private.
● Dezvoltarea sistemului de finantare pe baza de caz rezolvat.
● Demararea efectiva a procesului de acreditare a spitalelor astfel incat sa existe 'un standard de spital' care sa asigure reguli si conditii egale pentru desfasurarea activitatii.

Dezvoltarea sistemului de urgenta prespitalicesc
● Cresterea finantarii sistemului de urgenta si dezvoltarea serviciilor de tip SMURD, astfel incat acestea sa acopere toata suprafata tarii.
● Asigurarea de mijloace de transport medical, inclusiv aerian sau naval.
● Introducerea sistemului de ambulanta comunitara pentru asigurarea urgentelor din teritoriu in special in zonele aflate la mari distante de spitale, in cooperare cu autoritatile locale.

Asistenta cu medicamente a populatiei si politica medicamentului
● Garantarea sustinerii financiare de catre stat a programelor nationale de sanatate (tuberculoza, cancer, HIV/SIDA, dializa etc.).
● Garantarea accesibilitatii la medicamente compensate si gratuite pentru toata perioada anului.
● Compensarea in proportie de 90% din pretul de referinta a medicamentelor pentru pensionari si persoane cu venituri mici.
● Asigurarea de medicamente gratuite pentru copii, elevi, studenti, gravide si lauze.
● Stimularea deschiderii de farmacii si puncte farmaceutice in mediul rural sau zone izolate.
● Stabilirea transparenta a preturilor si a criteriilor de compensare functie de eficacitate si eficienta.

Asistenta sanitara in satul romanesc
● Stimularea folosirii de personal medical contractual pe perioada determinata pentru asigurarea cu personal in zonele sau domeniile deficitare, plata in functie de eficienta si de finalitatea actului medical.
● Cresterea stimulentelor financiare (prime de instalare si salarii) pentru personalul care va lucra in mediul rural in zonele neacoperite cu asistenta medicala.
● Decontarea cu prioritate a retetelor eliberate in farmaciile (puncte farmaceutice) deschise in mediul rural de catre casele de asigurari de sanatate.
● Dezvoltarea unei retele de centre multifunctionale pentru asistenta medicala de baza.
● Introducerea in programul de educatie pentru sanatate in toate scolile din mediul rural si a unui program de preventie si profilaxie (in special pentru elevi) in patologia dentara.
● Asigurarea caravanelor medicale (radiologie si laborator de analize) in zonele rurale si greu accesibile constituite din 15-20 unitati mobile repartizate geografic.

Dezvoltarea sanatatii publice
● Extinderea programului national de imunizari prin introducerea gratuita a unor noi vaccinuri conform practicilor din UE.
● Vaccinarea antigripala gratuita a copiilor, pensionarilor si a persoanelor cu risc.
● Acces universal si gratuit la servicii de planificare familiala.
● Corelarea actiunilor din Romania cu Programul Comunitar in domeniul sanatatii pentru perioada 2008-2013 stabilit de Uniunea Europeana.
● Asigurarea unei retele de asistenta medicala pentru elevi si studenti (cabinete medicale in scoli si universitati).
● Stimularea cresterii calitatii sistemului de asistenta medico-sanitara prin intermediul mediatorilor pentru romi si a asistentilor comunitari.

Dezvoltarea si sustinerea sectorului privat
● Stimularea asigurarilor de sanatate private prin delimitarea ingrijirilor medicale publice de cele private.
● Sustinerea si dezvoltarea parteneriatului public-privat, a privatizarilor si a managementului privat in sistemul public.
● Stimularea investitiilor private in sistemul sanitar.

Capitolul 7 - Piata muncii

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Echilibrarea pietei muncii si reducerea deficitelor sectoriale de forta de munca.
2. Cresterea gradului de flexibilizare a pietei muncii.
3. Imbunatatirea accesului pe piata fortei de munca a grupurilor defavorizate, dezvoltarea pietei muncii incluzive si imbatranirea activa.
4. Intarirea dialogului social la toate nivelurile in scopul cresterii aportului acestuia la dezvoltarea economica si sociala.

Directii de actiune
● Cresterea gradului de ocupare de la circa 59%, in prezent, la minimum 65%, in anul 2012.
● Cresterea participarii la formarea profesionala continua de la 2% la minimum 7% din populatia in varsta de munca intre 25-64 de ani; sustinerea infiintarii si functionarii comitetelor sectoriale.
● Cresterea salariului minim brut pe economie astfel incat sa atinga 50% din salariul mediu brut pe economie pana la sfarsitul anului 2012.
● Cresterea salariului mediu brut nominal pe economie in perioada 2009-2012 cu 55%.
● Elaborarea unui sistem unitar de salarizare a functionarilor publici si a personalului contractual bugetar care sa aiba la baza criterii de diferentiere si corelare a salariilor intre functii si domenii de activitate bugetara.
● Absorbtia eficienta a resurselor financiare europene destinate dezvoltarii resurselor umane, astfel incat sa se asigure suportul de formare profesionala si ocupationala.
● Simplificarea procedurilor de angajare si concediere a lucratorilor, concomitent cu masuri de securizare a locurilor de munca.
● Sprijinirea dialogului angajator - angajat in flexibilizarea programului de lucru, in facilitarea mobilitatii ocupationale, profesionale si geografice.
● Reorganizarea agentiilor judetene de ocupare si formare profesionala.
● Restructurarea centrelor de formare profesionala a serviciului public si punerea lor in sistem de competitivitate pentru ocupare si formare profesionala.
● Stimularea, prin masuri fiscale, a participarii salariatilor la formarea profesionala continua.
● Asigurarea serviciilor de formare profesionala pentru persoanele din mediul rural si din cadrul grupurilor vulnerabile.
● Stimularea ramanerii pe piata muncii a persoanelor care au implinit varsta de pensionare, precum si atragerea in activitate a persoanelor pensionate apte de munca.
● Intensificarea procesului legislativ si de aplicare a masurilor institutionale care vizeaza reducerea muncii la negru.
● Redimensionarea competentelor si a atributiilor institutiilor de control in scopul cresterii exigentei si responsabilitatii in actul de control al raporturilor de munca, precum si in ceea ce priveste asigurarea securitatii si sanatatii in munca.
● Revederea intregului pachet de legi privind sindicatele, patronatele, negocierile colective, conflictele de munca.
● Revitalizarea dialogului social, inclusiv prin participarea companiilor multinationale.

Capitolul 8 - Asigurari sociale

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Asigurarea sustenabilitatii financiare a sistemului public de pensii pe baza principiilor contributivitatii si solidaritatii sociale.
2. Eliminarea inechitatilor si anomaliilor care mai exista in sistemul public de pensii.
3. Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.

 

Directii de actiune
● Atingerea unei tinte de 45% din salariul mediu brut pe economie a punctului de pensie, in conditiile sustenabilitatii sistemului public de pensii.
● Asigurarea unei pensii sociale minime garantate care sa completeze pensia pana la 350 lei lunar pentru toti pensionarii cu cuantumul pensiei sub aceasta suma, finantata din bugetul de stat.
● Stimularea economisirii private prin pensiile facultative administrate privat.
● Eliminarea inechitatilor in ceea ce priveste pensiile pentru persoanele incadrate in fostele grupe de munca I si II, precum si pentru conditii speciale si deosebite de munca, conform prevederilor Legii nr. 218/2008.
● Aplicarea prevederilor noii legislatii privind sistemul public de pensii pentru agricultori.
● Infiintarea fondului de garantare a drepturilor participantilor la sistemul de pensii private si elaborarea legii de organizare si functionare a sistemului de plata a pensiilor din sistemul privat.
● Diversificarea tipurilor de pensii prin introducerea pensiilor in regim ocupational, pe structuri profesiona

Capitolul 9 - Familia, protectia copilului si egalitatea de sanse

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Asigurarea conditiilor institutionale si financiare pentru sustinerea familiilor tinere, reducerea abandonului copiilor, combaterea violentei in familie.
2. Cresterea calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si respectarea standardelor minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate.
3. Asigurarea echilibrului socio-economic al familiilor din mediul urban si rural, al familiei si persoanelor de varsta a treia, al persoanelor cu dizabilitati si al familiilor apartinatoare.
4. Promovarea participarii active a femeii la luarea deciziei si in structurile de reprezentare publica; diminuarea discriminarilor de orice natura.


Directii de actiune

Familie
● Politici privind reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala.
● Finalizarea descentralizarii serviciilor sociale in domeniul violentei in familie in vederea responsabilizarii autoritatilor locale privind aceasta problematica, precum si asigurarii resurselor financiare necesare.
● Dezvoltarea retelei de servicii suport pentru integrarea familiei rome in societate.
● Infiintarea de noi adaposturi pentru victimele violentei in familie si de centre de asistenta destinate agresorilor familiali.
● Imbunatatirea criteriilor si formelor de acordare a venitului minim garantat.
● Rationalizarea diferitelor tipuri de asistenta sociala acordate atat familiilor, cat si persoanelor fizice.

Protectia copilului
● Cresterea calitatii vietii copilului in mediile defavorizate si respectarea standardelor minime de calitate in toate serviciile speciale acordate copilului in dificultate; cresterea alocatiei de stat pentru copii, in perioada 2009-2012, la suma de minimum 200 lei.
● Cresterea numarului de crese si includerea acestora in nomenclatorul serviciilor sociale, precum si incurajarea infiintarii de crese de catre structurile societatii civile.
● Acordarea de gratuitati in accesul la educatia primara a copiilor din familiile sarace, mai ales din mediul rural (uniforma, rechizite, transport) si din cadrul etniei rome.
● Sprijinirea dezvoltarii retelei de servicii profesionalizate de ingrijire a copiilor la domiciliu.
● Stimularea structurilor societatii civile pentru dezvoltarea activitatii de prestare a serviciilor sociale din domeniul protectiei drepturilor copilului.
● Reducerea numarului de copii aflati in institutii publice sau private prin reintegrarea lor in familia naturala si sprijinirea familiei extinse ca alternativa.

Egalitatea de sanse
● Promovarea participarii active a femeii la luarea deciziei si in structurile de reprezentare publica.
● Diminuarea discriminarilor etnice.
● Cresterea capacitatii institutionale pentru implementarea politicilor de gen, crearea sistemului national de sprijinire si promovare a politicilor privind egalitatea de sanse pe piata muncii bazate pe fondurile structurale.
● Crearea si organizarea sistemului asigurarilor de dependenta pentru persoanele varstnice.
● Dezvoltarea sistemului de consiliere juridica gratuita, precum si a serviciilor de ingrijire a persoanelor varstnice.
● Transformarea unitatilor medico-sociale in centre pentru ingrijirea de lunga durata a persoanelor varstnice dependente.
● Cresterea continua a calitatii vietii persoanelor cu handicap si sprijinirea familiilor apartinatoare.
● Sporirea numarului de locuri de munca adecvate pentru activarea persoanelor cu dizabilitati cu potential lucrativ in vederea incadrarii lor in munca.
● Dezvoltarea centrelor de tip rezidential si a centrelor alternative pentru persoanele cu handicap mintal, cu psihopatologii si afectiuni multiple, prin programe specifice.
● Asigurarea accesului persoanelor cu dizabilitati la suportul fizic, informational si la transportul public, respectiv la accesul in imobile.
● Cresterea eficientei structurilor institutionale si a personalului dedicat problematicii rome, respectiv actualizarea strategiei Guvernului in materie.
● Eliminarea conditiei discriminatorii a femeii pe piata muncii, in viata social-economica, culturala si politica, prin introducerea unei reprezentari minimale a femeilor in Parlament si in primele doua linii ierarhice ale guvernului, incepand cu urmatorul ciclu electoral (2012).
● Aplicarea de politici favorabile femeilor, pentru a le asigura conditii corespunzatoare in vederea adaptarii la schimbarile imediate si viitoare de pe piata muncii.
● Sustinerea participarii active a societatii civile la furnizarea serviciilor sociale si stimularea voluntariatulu



Capitolul 10 - Tineret si sport

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Constructia unui sistem de securitate sociala activa pentru tineri.
2. Sprijinirea angajarii tinerilor in conformitate cu specializarile obtinute pentru a stopa exodul fortei de munca tinere si specializate din tara si pentru ocuparea intr-un grad cat mai ridicat a fortei de munca tinere.
3. Dezvoltarea sportului de masa si a infrastructurii sportive.
4. Valorificarea economica a activitatilor sportive si cresterea rolului managementului sportiv. Romania poate beneficia nu numai din punct de vedere al imaginii pe plan mondial, ci si in plan financiar.
5. Cresterea rolului educatiei fizice si a sportului in scoli.
6. Dezvoltarea resurselor umane din domeniul sportului si sprijinirea sportului de performanta.

Directii de actiune
Tineret
● Construirea de locuinte sociale pentru tineri pe intreg teritoriul tarii, acordate initial in regim de inchiriere.
● Armonizarea infrastructurii si a cadrului juridic si institutional intern cu legislatia si directivele Uniunii Europene in materie de tineret si sport.
● Infiintarea a opt centre pentru tineret in cele opt regiuni de dezvoltare, cu responsabilitati directe in atragerea fondurilor comunitare pe domeniul tineret.
● Sustinerea tinerilor din mediul rural si din familiile cu posibilitati reduse in vederea asigurarii egalitatii de sanse.
● Stabilirea de parteneriate strategice impreuna cu Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si cu unitatile de invatamant mediu si superior.
● Realizarea unui parteneriat cu Ministerul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale in vederea transformarii centrelor regionale de formare profesionala a adultilor (CRFPA) in centre judetene cu acelasi specific (CJFPA), cu o mai mare orientare catre formarea persoanelor tinere.
● Crearea bazei de date la nivel national cu locurile de munca disponibile din Romania.
● Reabilitarea taberelor scolare si adaptarea lor la standardele UE, in fiecare judet, prin parteneriate public-private.

Sport
● Elaborarea strategiei nationale si a unei noi legi in domeniul sportului, armonizata cu prevederile UE in materie.
● Implicarea si cointeresarea autoritatilor administratiei publice locale in crearea, modernizarea si dezvoltarea bazei materiale, precum si a structurilor sportive din plan local si judetean.
● Inventarierea si clarificarea problemelor de proprietate in legatura cu infrastructura sportiva existenta, intabularea proprietatilor de tip public national si public local.
● Clarificarea drepturilor de proprietate, de marca a cluburilor sportive si dezvoltarea componentei de marketing a activitatii asociatiilor si a cluburilor sportive.
● Organizarea de intreceri sportive, sustinute si cofinantate de Guvernul Romaniei.
● Reorganizarea si adaptarea sistemului sportiv pentru persoanele cu handicap, pentru atragerea respectivei categorii de persoane catre aceasta disciplina.
● Depasirea dificultatilor in luarea si asumarea unor decizii cu privire la eficienta economica a activitatilor sportive prin schimburi de experienta intre institutiile abilitate din tara noastra si din celelalte state cu o puternica traditie in domeniul managementului sportiv.
● Introducerea unui numar de minimum trei ore de sport pe saptamana in programa scolara si garantarea accesului tuturor copiilor apti pentru acest gen de activitate la orele de educatie fizica, in conformitate cu normele UE.
● Asigurarea unei traiectorii de tip 'dubla cariera' sportivilor de performanta, prin asigurarea educatiei si calificarii intr-o alta profesie, suplimentar carierei sportive, pentru a sprijini reintegrarea lor in societate.
● Construirea de stadioane si de baze sportive pentru disciplinele olimpice, conform cerintelor Comitetului Olimpic International.
● Dezvoltarea sportului prin coordonarea activitatilor de management sportiv, marketing sportiv si cercetare.
● Infiintarea unor centre moderne de recuperare sportiva.

Capitolul 11 - Competitivitatea, mediul de afaceri si IMM-urile

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Elaborarea si implementarea unei strategii integrate si transparente de valorificare a tuturor factorilor care au impact asupra capacitatii firmelor din Romania de a concura pe piata interna unica si pe pietele extracomunitare.
2. Accelerarea reformelor procompetitive, simplificarea si imbunatatirea cadrului legislativ si administrativ, diminuarea birocratiei si a poverii fiscale.
3. Sustinerea intreprinderilor mici si mijlocii sa devina competitive, conform cu regulile pietei interne unice si fara a distorsiona conditiile concurentiale loiale.
4. Promovarea unui mediu concurential corect, prevenirea si limitarea extinderii practicilor anticoncurentiale.
5. Stimularea dezvoltarii pietei de capital, cu reguli corecte si transparente.

 

Directii de actiune
● Asigurarea unui mediu legislativ predictibil care sa permita planificarea activitatilor operatorilor economici.
● Completarea legislatiei cu noi scheme privind acordarea ajutorului de stat.
● Reducerea semnificativa a birocratiei si parafiscalitatii, eliminarea barierelor administrative.
● Stimularea dezvoltarii unei noi culturi a calitatii prin organizarea coerenta a supravegherii de piata, functionarea infrastructurilor calitatii si protectia consumatorului.
● Sustinerea financiara de catre stat a 'polilor de competitivitate'.
● Dezvoltarea capacitatii competitive a sectorului IMM-urilor si incurajarea capitalului autohton.
● Imbunatatirea accesului IMM la finantare prin programe cu sprijin financiar extern si/sau de la bugetul de stat.
● Elaborarea si finantarea unui program national destinat stimularii spiritului intreprinzator, al implementarii de noi tehnologii, al inovarii ca sursa majora de dezvoltare economica.
● Imbunatatirea accesului la proprietatea intelectuala in vederea cresterii competitivitatii IMM-urilor si stimularea transferului tehnologic transnational. Elaborarea si finantarea unui program national de sustinere a micilor mestesugari in promovarea produselor si conservarea traditiilor autohtone.
● Stimularea exporturilor de produse cu grad inalt de prelucrare si a accesului IMM-urilor pe pietele externe.
● Imbunatatirea modalitatilor de efectuare si corelare a activitatilor de inspectie si control economic prin evitarea paralelismelor si crearea actului unic de control.
● Sprijinirea crearii de departamente specializate in cadrul universitatilor publice in domeniul concurentei, promovarea formarii profesionale continue si sprijinirea sectorului neguvernamental specializat in promovarea culturii concurentiale in mediul de afaceri.
● Garantarea integritatii in relatia cu toti participantii la piata, precum si cu alte institutii sau organizatii care supravegheaza sau opereaza pe piata de capital.
● Consolidarea pietei de capital prin crearea unei piete competitive in regiune prin: cresterea volumului activitatii de investire, diversificarea instrumentelor financiare, atragerea de noi participanti pe piata, crearea unei culturi investitionale pe piata de capital.
● Scaderea costurilor de operare pe piata de capital.
● Incurajarea emitentilor de a se finanta prin intermediul pietei de capital si mentinerea unui dialog permanent cu reprezentantii societatilor comerciale sau autoritatile administratiei publice locale pentru promovarea acestor demersuri.
● Consolidarea activitatii de supraveghere si control si protejarea investitorilor prin:
- cresterea semnificativa a gradului de transparenta a emitentilor admisi la tranzactionare pe o piata reglementata;
- asigurarea conditiilor necesare instituirii unei protectii si a unui tratament echitabil aplicabile tuturor actionarilor;
- cresterea responsabilitatilor si a functiilor organelor de conducere ale emitentilor, in special ale consiliilor de administratie;
- cresterea protectiei actionarilor minoritari prin initiative legislative care sa clarifice procedurile de delistare.
● Dezvoltarea culturii pietei de capital pentru a dubla numarul de investitori activi pana in 2012.

Capitolul 12 - Cercetarea stiintifica, dezvoltarea si inovarea

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Sustinerea domeniilor de varf cu potential pentru performanta.
2. Sporirea numarului de cercetatori cu rezultate stiintifice de nivel international.
3. Cresterea atractivitatii carierelor stiintifice si promovarea tinerilor cercetatori.
4. Incurajarea parteneriatelor si a repatrierii diasporei stiintifice romanesti.
5. Organizarea sistemului de cercetare-dezvoltare-inovare in mod functional.
6. Integrarea cercetarii stiintifice in mediul economic si social.
7. Intarirea capacitatii institutionale si personale pentru atragerea de fonduri internationale, publice si private.
8. Promovarea performantelor stiintei in randurile publicului larg.

 

Directii de actiune
● Cresterea finantarii cercetarii-dezvoltarii, inclusiv din mediul privat, concomitent cu majorarea finantarii publice la nivelul de 1% din PIB in 2012.
● Alocarea resurselor prin competitie exclusiv in functie de criteriile de calitate stiintifica. Evaluarile institutiilor, persoanelor si proiectelor vor fi facute exclusiv in baza unor criterii international recunoscute.
● Introducerea unor politici de resurse umane dinamice si competitive.
● Accesul la posturi sau competitii exclusiv pe baza de performanta profesionala.
● Finantarea multianuala a proiectelor de cercetare, in acord cu practicile europene.
● Facilitarea utilizarii fondurilor castigate pe baza de competitie, inclusiv punerea in practica a principiului 'finantarea urmeaza cercetatorul'.
● Stimularea investitiilor private in cercetare-dezvoltare.
● Punerea in practica a unui plan de actiune de lunga durata privind popularizarea stiintei si tehnicii catre publicul larg, inclusiv pe canale media.
● Rationalizarea institutionala a sistemului.

Capitolul 13 - Infrastructura de transport

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Interconectarea si interoperabilitatea retelei de drumuri din Romania cu reteaua de drumuri europeana.
2. Asigurarea coerentei si continuitatii lucrarilor de infrastructura pe termen lung prin promovarea PACTULUI NATIONAL 'AUTOSTRAZILE ROMANIEI'.
3. Reducerea constanta a numarului de victime din accidentele de circulatie.
4. Marirea perioadei de garantie la lucrarile realizate pentru imbunatatirea infrastructurii de transport.
5. Refacerea retelei de drumuri nationale la un nivel calitativ european, pana in anul 2012.
6. Dezvoltarea infrastructurii feroviare coordonate cu cea rutiera, in conformitate cu cerintele europene.
7. Asigurarea legaturilor intre marile orase cu trenuri intercity.
8. Cresterea vitezei tehnice proiectate pe calea ferata in medie cu 25% si reducerea timpului de circulatie cu 50% fata de cel actual la trenurile de calatori si marfa, precum si eliminarea stationarii trenurilor in frontiera.
9. Innoirea si modernizarea parcului existent de material rulant, modernizarea statiilor de cale ferata pentru cresterea gradului de confort oferit publicului calator.
10. Asigurarea transportului portauto pe calea ferata pentru distante lungi.
11. Crearea unei infrastructuri adecvate in porturile fluviale pentru a face fata cerintelor de exploatare la nivel european.
12. Dezvoltarea capacitatii feroviare in zona fluvio-maritima a Portului Constanta.
13. Dezvoltarea infrastructurii aeroportuare in zonele cu activitate economica importanta.

Directii de actiune
Transport rutier
● Reorganizarea activitatii de constructie si intretinere a infrastructurii de transport rutier prin infiintarea Companiei Nationale de Autostrazi si a Companiei Nationale de Drumuri.
● Modificarea legislatiei privind modalitatile si conditiile de participare la licitatiile pentru lucrarile necesare imbunatatirii infrastructurii de transport, eliminand principiul 'cel mai mic pret castiga', care s-a dovedit pagubos si introducand respectarea termenelor partiale drept conditie de reziliere unilaterala a contractului.
● Modificarea legislatiei privind contestatiile la adjudecarea lucrarilor privind infrastructura de transport prin introducerea unei taxe de contestare ce se pierde in cazul respingerii contestatiei.
● Modificarea legislatiei privind obtinerea diverselor avize pentru lucrarile necesare imbunatatirii infrastructurii de transport astfel incat sa se reduca numarul acestora si durata obtinerii.
● Instituirea unor taxe echitabile pentru utilizarea infrastructurii conform principiului 'platesti cat si cum folosesti'.
● Constituirea unei baze de date cu toate firmele care nu au respectat anumite prevederi contractuale (pretul, calitatea, termenul de finalizare) in vederea depunctarii lor la licitatii.
Autostrazi
● Realizarea PACTULUI NATIONAL 'AUTOSTRAZILE ROMANIEI' pentru asigurarea coerentei si continuitatii in finantarea constructiei de autostrazi.
● Finalizarea coridorului IV paneuropean Nadlac-Constanta (total 855 km) la nivel de autostrada pana in anul 2012, cu exceptia tronsonului Sibiu-Pitesti (120 km) ce va fi realizat prin concesiune cu finalizare in 2013-2014.
● Finalizarea portiunii intre Bors si Targu Mures (254 de km), din Autostrada Transilvania (total 415 km), urmand ca portiunea intre Targu Mures si Brasov (161 km) sa fie finalizata in 2013-2014.
● Finalizarea tronsonului de autostrada Bucuresti - Comarnic (110 km), urmand ca tronsonul Comarnic - Brasov (56 km) sa fie realizat prin concesiune cu finalizare in 2013-2014.
● Realizarea conexiunilor dintre autostrazile A1 si A2, prin realizarea la nivel de autostrada a centurii de tranzit a Bucurestiului, portiunea de nord pana in anul 2012 si portiunea de sud pana in anul 2014.
● Completarea si largirea la 4 benzi, pana in anul 2011, a portiunii de nord (A1- Otopeni - A2) din centura periurbana Bucuresti (existenta) si finalizarea, pana in anul 2013, a portiunii de sud.

● Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Ploiesti - Buzau - Focsani (108 km), parte a coridorului IX paneuropean si la autostrada Focsani - Sabaoani (140 km).
● Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Targu Mures - Iasi (300 km) si la Autostrada Sudului Bucuresti - Alexandria Craiova (170 km).
● Inceperea lucrarilor in 2012 la autostrada Lugoj - Caransebes - Orsova - Drobeta-Turnu Severin - Craiova - Calafat, parte a coridorului paneuropean IV B.
● Construirea unui pod peste Canalul Dunare - Marea Neagra in zona Agigea care sa faca legatura cu autostrada A2 si centura la nivel de autostrada a Municipiului Constanta.
● Realizarea studiilor de fezabilitate, proiectare, exproprieri la coridorul paneuropean IX Focsani - Albita.

Drumuri Nationale
● Asigurarea, pana in anul 2012, a capacitatii portante de 11,5 tone/osie pentru toate drumurile europene.
● Realizarea Programului National Centuri Ocolitoare astfel:
- cu finantare de la bugetul de stat: Ploiesti Vest, Cluj Est si Sud, Oradea, Iasi, Suceava, Satu Mare, Alba Iulia, Teius, Aiud, Turda, Bistrita, Zalau, Alesd, Ramnicu Valcea, Timisoara, Barlad, Arad, Roman, Slatina, Sighetul Marmatiei, Galati, Focsani;
- cu finantare B.I.R.D.: Brasov, Bacau, Targu Mures, Reghin;
- cu finantare JBIC: Centura Timisoara;
- cu finantare ISPA: Adunatii Copaceni, Sibiu (lucrarile ramase), Deva si Orastie (la standard de autostrada), Lugoj, Drobeta-Turnu Severin, Mehadia, Domasnea;
- cu finantare FEDR: Sebes, Alexandria - Caracal, Dej, Filiasi, Targu Frumos, Craiova Sud, Mangalia, Budesti, Falticeni, Buftea, Pucioasa, Targu Jiu, Mihailesti.
● Refacerea a 5000 de km de drumuri nationale la nivel calitativ european.
● Initierea demersurilor pentru realizarea podului peste Dunare la Turnu Magurele-Nicopole si conectivitatea cu Autostrada Sudului.
● Refacerea a 10000 de km de drumuri judetene prin colaborarea Ministerului Infrastructurii si Transporturilor cu consiliile judetene.
● Reconstructia zonelor cu risc ridicat de accidente pentru eliminarea punctelor negre cunoscute in infrastructura rutiera.
● Unificarea activitatilor de control in trafic ale Registrului Auto Roman, Autoritatii Rutiere Romane, Companiei Nationale de Autostrazi, Companiei Nationale de Drumuri, in cadrul Inspectoratului de Control in Transportul Rutier, care va lucra impreuna cu Politia Rutiera.
● Infiintarea Biroului National de Siguranta Rutiera ce va cuprinde un serviciu Info Trafic si un post de Radio Trafic.
● Eliberarea de autorizatii rutiere gratuite de tranzit sau de continuare parcurs, in cazul TIR-urilor care utilizeaza tehnologia RO-LA sau feribot.

Transport feroviar
● Finalizarea pana in anul 2009 a lucrarilor de modernizare a tronsonului de cale ferata Bucuresti - Constanta si pana in anul 2011 a tronsonului Campina - Brasov, portiuni din coridorul IV paneuropean.
● Devansarea termenului de finalizare a lucrarilor de modernizare, din anul 2013 in anul 2012, a tronsonului Curtici - Brasov, parte a Coridorului lV paneuropean, prin impartirea in sectoare scurte.
● Finalizarea proiectarii lucrarilor de modernizare a Coridorului IX paneuropean pana la sfarsitul anului 2009 si inceperea lucrarilor de modernizare in anul 2010(Giurgiu - Bucuresti - Suceava - Vadu Siret).
● Electrificarea si dublarea liniei principale Cluj - Oradea si a magistralei Iasi - Tecuci.
● Reanalizarea lucrarilor la liniile Ramnicu Valcea - Valcele si Bucuresti - Giurgiu, inclusiv a podului afectat de inundatii.
● Modificarea taxei de utilizare a infrastructurii (TUI) prin introducerea platii pe vagon fata de plata pe tren existenta in prezent.
● Introducerea TUI diferentiat pe magistrale si linii principale fata de linii secundare respectiv vagoane marfa - vagoane calatori.
● Reducerea TUI cu pana la 25% pentru trenurile de marfa cu circulatie permanenta si instituirea TUI preferential pentru transportul RO-LA (camioane transportate in vagoane speciale).
● Reconstructia Garii de Nord Bucuresti prin transformarea zonelor adiacente in centru comercial; lucrarile vor fi scoase la licitatie internationala pentru parteneriat public-privat.
● Reabilitarea garilor Cluj, Sibiu, Alba Iulia, Timisoara, Iasi, Craiova, Constanta, Galati, inclusiv dezvoltarea lor in complexe comerciale; lucrarile vor fi realizate prin parteneriat public privat.
● Continuarea procesului de modernizare de telecomenzi si semnalizare feroviara pentru coridoarele IV si IX paneuropene de mare viteza (160 km/h).
● Innoirea si modernizarea parcului de material rulant pentru transportul de calatori prin: achizitia a 100 de rame electrice noi, achizitia a circa 500 de vagoane noi, modernizarea a circa 700 de vagoane si a 300 de locomotive din parcul existent.
● Continuarea programului de achizitii automotoare diesel tip 'Sageata Albastra' cu inca 50 de unitati.
● Asigurarea subventiei la nivelul necesar pentru transportul public de calatori pe calea ferata conform practicilor europene. T Finalizarea pana in anul 2010 a liniei de metrou 1 Mai - Laromet (3,1 km - 2 statii).
● Inceperea lucrarilor la linia 5 de metrou: Ghencea - Drumul Taberei - Eroilor - Universitate - Pantelimon cu finalizarea primului tronson Ghencea - Eroilor pana in 2012.
● Achizitionarea a inca 26 de trenuri (156 de vagoane) pentru modernizarea parcului de vagoane de metrou.
● Modernizarea instalatiilor de siguranta a circulatiei si de ventilatie de la metrou, componente ale sistemului de protectie in cazuri speciale.
● Deschiderea unei statii de transfer RO-LA in sudul municipiului Bucuresti pentru preluarea traficului rutier de marfa ce intra in tara prin Vama Giurgiu.

Transport naval
● Implementarea proiectului privind imbunatatirea conditiilor de navigatie pe Dunare pe sectorul Calarasi - Braila.
● Consolidarea malurilor si modernizarea instalatiilor la Canalul Dunare - Marea Neagra si Poarta Alba - Midia Navodari.
● Implementarea fazei a doua a sistemului RORIS (River Information System) de urmarire si dirijare a traficului fluvial de nave si marfuri pe sectorul romanesc al Dunarii si constructia centrului de editare a hartii electronice a Dunarii si de colectare a datelor pentru sistemul RORIS.
● Elaborarea legislatiei pentru implementarea programului Comisiei Europene privind dezvoltarea transportului pe caile navigabile interioare (NAIADES).
● Sporirea capacitatii de operare a marfurilor prin construirea molului 3 in portul Constanta Sud Agigea.
● Implementarea proiectului 'Aparari de maluri pe Canalul Sulina'.
● Prelungirea digului de larg al Portului Constanta pentru asigurarea conditiilor optime de operare si stationare a navelor la cheu in Constanta Sud - Agigea.
● Simplificarea formalitatilor de control al navelor fluviale.
● Imbunatatirea conditiilor tehnice si a eficientei liniei de feribot Constanta-Poti/Batumi.

Transport aerian
● Asigurarea unui management competitiv prin infiintarea Companiei Nationale Aeroportuare Bucuresti (Otopeni si Baneasa) si a Companiei Nationale Aeroportuare Banat (Timisoara - Arad).
● Finalizarea terminalului de pasageri de la Aeroportul International Henri Coanda Bucuresti pentru atingerea unei capacitati de 5 milioane de pasageri pe an.
● Acordarea de sprijin tehnic si financiar pentru aeroporturile care deservesc zone cu potential economic ridicat (Suceava, Iasi, Cluj, Craiova, Baia Mare, Tulcea).
● Acordarea de asistenta tehnica autoritatilor locale din judetele Brasov, Alba, Galati, Braila si Bistrita pentru construirea de noi aeroporturi.
● Cresterea eficientei activitatii Companiei TAROM pentru consolidarea pozitiei de membru in alianta Sky Team, in vederea listarii la bursa si privatizarii.
● Consolidarea pozitiei regiei autonome ROMATSA in cadrul programului Cer Unic European prin realizarea unui bloc multifunctional de dirijare a traficului aerian impreuna cu Bulgaria.
● Separarea functiei de supervizare a activitatii de aviatie in general de activitatile de furnizare de servicii in cadrul Autoritatii Aeronautice Romane.
 

Capitolul 14 - Societatea Informationala

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Cresterea gradului de acces al populatiei la serviciile publice informatizate la un nivel de 20%.
2. Cresterea la 45% a procentului locuintelor cu acces la Internet.
3. Cresterea la 60% a procentului firmelor care utilizeaza Internetul ca principal mijloc de interactiune cu institutiile statului.
4. Extinderea numarului de localitati rurale care au acces la retele de comunicatii de banda larga.
5. Crearea conditiilor pentru realizarea unui stat functional, modern, performant si interactiv, prin regandirea proceselor si procedurilor asociate actului de guvernare pe baza utilizarii tehnologiei informatiei si comunicatiilor.
6. Redefinirea, implementarea si asigurarea mecanismelor de functionare ale Serviciului Universal de acces la mijloacele de comunicare si informare.

Directii de actiune
● Crearea unui cadru institutional si legal coerent pentru dezvoltarea societatii informationale.
● Promovarea experientei si propunerilor romanesti in domeniul reglementarilor in institutiile europene, precum si transferul experientei spre tari ce urmeaza calea integrarii europene.
● Incurajarea demersurilor comune de cooperare in zona sud-est europeana pentru crearea unei piete puternice de Tehnologia Informatiilor si Comunicatiilor (TIC).
● Cooperarea cu alte autoritati pentru introducerea de prevederi referitoare la infrastructura de comunicatii in standardele de urbanism, in autorizarea pentru construire si in alte categorii de standarde.
● Sustinerea neutralitatii tehnologice in dezvoltarea infrastructurii de comunicatii nationale si incurajarea dezvoltarii Internetului de banda larga ca principal suport de transmisie si convergenta.
● Realizarea unei platforme informationale nationale care sa puna intr-o corespondenta dinamica si directa informatiile referitoare la cetatenii, firme si proprietati imobiliare.
● Continuarea si extinderea proiectului 'Economia bazata pe cunoastere', finantat de Banca Mondiala, prin cresterea numarului de localitati rurale care au acces la reteaua de comunicatii de banda larga.
● Dezvoltarea si asimilarea de standarde, norme si metodologii, precum si dezvoltarea si intretinerea nomenclatoarelor de interes general care sa asigure in mod unitar proiectarea, realizarea, implementarea si operarea serviciilor publice informatizate, prin care se vor asigura interoperabilitatea si interactivitatea acestora.
● Construirea unor 'orase ale societatii informationale', ca modele-pilot pentru testarea utilizarii TIC in toate activitatile economice, sociale si culturale ale comunitatii prin organizarea unei competitii nationale in vederea obtinerii de fonduri (nationale, europene, locale si private).
● Generalizarea accesului la servicii integrate de voce (cu mobilitate), date si imagini (inclusiv televiziune digitala) pentru cetatenii Romaniei.
● Realizarea unei platforme nationale pentru informare si actiune, in caz de dezastre, care sa asigure interventia rapida si specializata a autoritatilor.
● Sustinerea dezvoltarii infrastructurii TIC in invatamantul public de toate nivelele si asigurarea sanselor egale la informare pentru toti copiii scolari din Romania.
● Sustinerea dezvoltarii si utilizarii de continut informatic dedicat pentru toate materiile de invatamant in cadrul procesului de educatie publica.
● Asigurarea infrastructurii pentru accesul securizat la informatiile medicale personale pentru serviciile medicale, oriunde si oricand pe teritoriul Romaniei.
● Promovarea pe scara larga a mecanismelor electronice de plata.
● Promovarea interactiunii autoritatilor publice cu cetatenii si mediul de afaceri prin servicii de e-guvernare.
● Promovarea schimbului electronic de documente, astfel incat acesta sa devina principalul mijloc de transmitere a informatiei in administratia publica.
 

Capitolul 15 - Agricultura si dezvoltare rurala.

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Asigurarea securitatii alimentare a tarii prin cresterea productiei agricole.
2. Cresterea exportului de produse agroalimentare si echilibrarea balantei comerciale agricole.
3. Sustinerea financiara si fiscala a agriculturii prin programe multianuale.
4. Eficientizarea structurilor de piata agricole si agroalimentare.
5. Accelerarea procesului de dezvoltare rurala.
6. Modernizarea si extinderea sistemului de imbunatatiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbarile climatice.
7. Extinderea suprafetelor de paduri in Romania si dezvoltarea pisciculturii.
8. Sustinerea cercetarii agricole si formarii profesionale.
9. Reforma structurilor administrative cu atributii in domeniul agriculturii.

 

Directii de actiune

Asigurarea securitatii alimentare a tarii prin cresterea productiei agricole
● Specializarea productiei agricole si aplicarea de politici diferentiate pe tipuri de ferme si zone de favorabilitate.
● Stimularea comasarii voluntare a terenurilor si a exploatarii lor eficiente.
● Sprijinirea crearii de ferme comerciale moderne, de unitati de industrie alimentara si cresterea competitivitatii acestora.
● Promovarea produselor cu randamente si calitate ridicata obtinute prin extinderea productiilor ecologice.
● Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei si cresterea ponderii acesteia in totalul productiei agricole, imbunatatirea pasunilor, a pomiculturii, legumiculturii si viticulturii - sectoare mult ramase in urma.
● Stimularea integrarii productiei vegetale cu cea animala pentru obtinerea unui spor de productie substantial, care sa asigure consumul intern si reducerea importurilor pe fiecare produs in parte.
● Ameliorarea raselor de bovine cu sprijin din partea statului in vederea obtinerii productiilor de carne si lapte.
● Stimularea prin programe economice speciale a zonei montane, Deltei Dunarii si a altor zone defavorizate.
● Aplicarea unui program de monitorizare a calitatii alimentelor, conform normelor specifice.
● Exercitarea unui control sanitar-veterinar si fitosanitar in conformitate cu reglementarile stabilite cu autoritatile corespondente din Uniunea Europeana.

 

Cresterea exporturilor de produse agroalimentare si echilibrarea balantei comerciale agricole
● Masuri de sustinere a politicilor de marketing ale producatorilor autohtoni pentru pietele externe.
● Crearea unui sistem informatic eficient referitor la piata externa accesibil producatorilor romani.
● Acordarea de sprijin financiar pentru sustinerea si promovarea brandurilor romanesti.
● Sprijinirea asocierii intreprinzatorilor autohtoni si afilierea lor la structuri din afara tarii.
● Sustinerea promovarii produselor traditionale romanesti pentru export.

 

Sustinerea financiara si fiscala a agriculturii prin programe si bugete multianuale
● Aplicarea de scheme eficiente de finantare a agriculturii pentru absorbtia integrala a fondurilor europene si asigurarea cofinantarii de la bugetul de stat, prin proiecte tip 'Fermierul' si 'Sapardul romanesc'.
● Infiintarea fermelor agricole comerciale, precum si realizarea proiectelor in agroturism, restructurarea fermelor de subzistenta si instalarea tinerilor fermieri.
● Reducerea accizei la motorina pentru lucrarile agricole la pragul minim din UE, de 21 euro/tona, concomitent cu instituirea de masuri care sa previna si sa sanctioneze schimbarea destinatiei.
● Cresterea subventiei, din resurse proprii, pentru domeniile prioritare, la un nivel similar cu celelalte tari ale UE, pana la momentul de convergenta cu programul european de subventie.
● Promovarea unei politici de stimulare pentru producatorii care produc total sau partial pentru piata.
● Subventionarea semintelor selectionate, a materialului saditor si a materialului seminal genetic ameliorat.
● Acordarea de subventii pentru imbunatatirea calitatii materialului genetic folosit pentru reproducere in domeniul zootehniei.
● Nivelul mediu al subventiilor pentru toate tipurile de sprijin acordate sectorului agricol va fi anual de 1.500 lei/hectar.
● Revizuirea Legii nr. 381/2002 privind acordarea despagubirilor in caz de calamitati naturale in agricultura, in vederea accelerarii acordarii acestora, precum si reglementarea relatiilor cu societatile de asigurare.
● Suportarea de la buget a costurilor de marcare si identificare a animalelor, precum si a tratamentelor antiepizootice.
● Crearea unui sistem unitar de accesare si garantare a creditelor pentru productie si a creditelor pentru investitii.

Eficientizarea structurilor de piata agricole si agroalimentare
● Organizarea pietelor agricole si alimentare in baza reglementarilor europene:
- stimularea organizarii asociatiilor profesionale, facilitarea accesului grupurilor de producatori la comertul organizat, stimularea pietelor locale de vanzare directa de la producator;
- stimularea comertului prin bursa cerealelor;
- reglementarea in domeniul certificatelor de depozit, astfel incat acestea sa fie functionale si tranzactionabile;
- atragerea bancilor private in finantarea fermierilor pe baza acestor certificate si a garantiei cu terenuri agricole.
● Agrearea unui moratoriu pentru mentinerea preturilor alimentelor de baza in limite rezonabile, inclusiv prin aplicarea codului de bune practici pentru comertul cu produse agroalimentare incheiat cu marile retele de magazine.
● Luarea de masuri pentru consolidarea pietei funciare si transformarea terenului intr-un bun valoric prin:
- finalizarea retrocedarilor si a reformei proprietatii funciare, inclusiv a celor din administrarea domeniilor statului;
- privatizarea terenurilor ramase dupa aceasta actiune, justa despagubire si la timp in cazurile obiective in care retrocedarea nu se poate face in natura;
- introducerea cadastrului unitar si subventionarea taxelor notariale in vederea incheierii procesului de identificare a parcelelor;
- intabularea tuturor suprafetelor agricole si forestiere, inclusiv a celor rezultate din iesirea din indiviziune;
- emiterea in regim de urgenta a reglementarilor privind conditiile de expropriere pentru lucrarile de interes national;
- dublarea rentei viagere pentru cei care arendeaza terenurile si majorarea la 150 euro/ha pentru instrainarea terenului.

 

Accelerarea procesului de dezvoltare rurala
● Refacerea si dezvoltarea infrastructurii de baza, respectiv drumuri, apa, canalizare si gestionare a deseurilor.
● Extinderea serviciilor medicale in mediul rural, prin crearea de cabinete pentru medici de familie si acordarea de stimulente pentru a se stabili in mediul rural.
● Stimularea diversificarii activitatilor economice, altele decat cele agricole, si a serviciilor din mediul rural.
● Sustinerea construirii de spatii de depozitare (silozuri pentru produse agricole).
● Sustinerea instalarii tinerilor fermieri in mediul rural.
● Renovarea satelor si conservarea traditiilor si obiceiurilor locale.
● Stimularea activitatilor de turism specializat in mediul rural.
● Reabilitarea, intretinerea si promovarea siturilor naturale si istorice.
● Program pentru adaptarea fortei de munca si a administratiei publice de la sate la schimbarile actuale, pentru instruirea in meserii traditionale si servicii si modernizarea administratiei publice locale finantate din Fondul Social European.

 

Modernizarea si extinderea sistemului de imbunatatiri funciare, adaptarea agriculturii la schimbarile climatice
● Elaborarea unui program national de imbunatatiri funciare:
- interventii pentru situatii de forta majora;
- regandirea unor sisteme de irigatii cu orientarea acestora spre sistemul de udare gravitationala, folosind potentialul hidroenergetic al tarii;
- asigurarea sursei de irigat pana la statiile de distributie.
● Repararea si punerea in functiune a sistemului de irigatii pentru o suprafata de 1,5 milioane ha.
● Reabilitarea digurilor de la Dunare, intretinerea si repararea amenajarilor de desecari-drenaj si a celor de combatere a eroziunii solului.
● Folosirea mai eficienta a ingrasamintelor, pentru a imbunatati gradul de utilizare a acestora si a reduce impactul asupra mediului.
● Stimularea culturilor energetice pentru valorificarea potentialului productiv al terenurilor.

 

Extinderea suprafetelor de paduri in Romania si dezvoltarea pisciculturii
● Stoparea declinului suprafetelor impadurite si extinderea suprafetei de paduri la 30% din suprafata Romaniei, in urmatorii 4 ani.
● Impadurirea terenurilor cu potential agricol redus si crearea de perdele forestiere de protectie pe 5% din suprafetele agricole din zonele expuse secetei si desertificarii.
● Impiedicarea despaduririlor si taierii ilegale de masa lemnoasa prin adoptarea de urgenta a unui pachet legislativ pentru reducerea taierii ilegale de masa lemnoasa si infiintarea unei unitati pentru paza padurilor si a parcurilor naturale.
● Adaptarea la nevoile interne a Programului pentru pescuit si acvacultura.

Sustinerea cercetarii agricole si formarii profesionale
● Aplicarea Programului national de cercetare-dezvoltare agricola, impreuna cu partenerii implicati, in jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezistenta la seceta, boli, daunatori etc.
● Gestionarea programelor de cercetare si inovare pe baza de rezultate, pentru dezvoltarea durabila a sectoarelor agroindustriale si silvice.
● Reconversia profesionala a populatiei din mediul rural, in meserii conexe spatiului rural.
● Adaptarea procesului de invatamant profesional si mediu agricol la nevoile agriculturii si subordonarea acestuia ministerului de specialitate.

 

Reforma administrativa a agriculturii
● Descentralizarea administratiei agricole si reorganizarea structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii pe principiile Politicii Agricole Comune.
● Infiintarea camerelor agricole si crearea caselor de credit rural.
● Cresterea gradului de profesionalizare a structurilor de administrare a fondurilor UE, pentru a asigura absorbtia lor integrala.



Capitolul 16 - Politica de dezvoltare regionala

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea cresterii competitivitatii si prin revitalizarea zonelor defavorizate.
2. Dezvoltarea echilibrata regionala prin corelarea politicilor publice nationale de dezvoltare sectoriala cu politicile publice de dezvoltare locala: infrastructura si transporturi, cresterea ocuparii fortei de munca, dezvoltare rurala, educatie si sanatate, mediu.

 

Directii de actiune
● Elaborarea unui cadru normativ procedural care sa defineasca componentele diferitelor nivele de decizie strategica, identificarea, antrenarea si solidarizarea actorilor locali pe o baza parteneriala pentru sprijinirea si realizarea efectiva a proiectelor locale si regionale, evaluarea resurselor locale umane, fizice, naturale, economice, financiare etc.
● Dezvoltarea corelata a zonelor urbane si rurale prin cooperare intre autoritatile locale, judetene, consiliile regionale si agentiile de dezvoltare regionala pentru a integra planurile de dezvoltare locala in cele regionale si monitorizarea implementarii acestora.
● Promovarea parteneriatului public-privat in scopul diminuarii dezechilibrelor regionale.
● Elaborarea unui set de criterii de analiza si evaluare a autoritatilor administratiei publice locale in vederea identificarii si reducerii dezechilibrelor dintre acestea, prin sprijinirea absorbtiei fondurilor structurale, alocarii schemei de ajutor de stat etc.
● Asigurarea, pentru autoritatile administratiei publice locale, de la bugetul de stat, a sumelor necesare pregatirii si cofinantarii proiectelor.
● Intensificarea cooperarii transfrontaliere si transnationale la nivelul regiunilor si stimularea dezvoltarii unor proiecte interregionale in domeniul infrastructurii, amenajarii teritoriului si lucrarilor hidrografice, cu predilectie prin accesarea fondurilor europene.
● Dezvoltarea resursei umane si punerea in valoare a potentialului de cooperare cu sectorul privat si cu sistemul educational local.
● Folosirea experientei institutiilor bancare europene in pregatirea proiectelor prin utilizarea in mai mare masura a initiativelor comunitare cunoscute ca 'cele trei initiative J': JASPERS - Asistenta comuna pentru sprijinirea proiectelor in regiunile Europei; JEREMIE - Resurse europene comune pentru microintreprinderi si intreprinderi mijlocii; JESSICA - Sprijin european comun pentru investitii durabile in zonele urbane.
● Adaptarea legislatiei specifice in scopul mobilizarii potentialului bancar si al fondurilor de garantare pentru a sprijini programele de dezvoltare atat din punct de vedere financiar, cat si al expertizei in management.

Capitolul 17 - Turism

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Asigurarea conditiilor pentru realizarea unui turism atractiv si competitiv la nivel international - prioritate strategica a dezvoltarii Romaniei pe termen lung.
2. Crearea si modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice prin parteneriat intre ministere si autoritati locale.
3. Conservarea si reabilitarea obiectivelor turistice care fac parte din patrimoniul cultural universal si national si modernizarea infrastructurii conexe.
4. Dezvoltarea turistica adaptata la specificul regional si la cererea de servicii turistice de masa si de nisa, la standarde calitative competitive.
5. Promovarea Romaniei ca destinatie turistica prin campanii eficiente de brand si marketing turistic.

 

Directii de actiune
● Restructurarea institutionala si infiintarea unei organizatii specializate pentru politica de marketing in turism.
● Asigurarea cadrului legislativ simplificat si eficient al turismului in vederea stimularii investitiilor in domeniu si a extinderii sezonului turistic.
● Elaborarea programului multianual de promovare a turismului romanesc.
● Aplicarea unui nou sistem de autorizare a facilitatilor de cazare.
● Lansarea Programului de dezvoltare zonala a turismului, coordonat cu programele sustinute de autoritatile locale.
● Infiintarea de parcuri turistice.
● Reducerea numarului de formalitati si taxe.
● Dezvoltarea turismului rural si acordarea de facilitati fiscale pentru promovarea turismului.
● Elaborarea de planuri specifice de actiune pentru turismul regional, pe litoralul romanesc, in Delta Dunarii, turismul montan etc., respectiv pentru turismul de afaceri, ecumenic, medical, balnear, cultural etc.
● Cresterea gradului de accesibilitate a pachetelor de servicii turistice pentru pensionari, studenti, elevi si adulti activi cu venituri modeste.
● Dezvoltarea sistemului de invatamant vocational turistic astfel incat sa corespunda cerintelor pietei

Capitolul 18 - Energie si resurse minerale

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiectivul strategic
Asigurarea securitatii energetice a tarii, bazata pe un sistem eficient de aprovizionare, producere, transport si distributie, care asigura alimentarea continua a tuturor consumatorilor in conditii de accesibilitate, disponibilitate si de suportabilitate a preturilor.

Obiective de guvernare in domeniul energiei
1. Actualizarea strategiei energetice a Romaniei in toate componentele ei: purtatori de energie, generare, transport, distributie, economisire si eficienta energetica, protectia mediului.
2. Eliminarea discordantelor din legislatia primara si secundara in domeniul energiei.
3. Dezvoltarea unei piete interne de energie, transparenta, nediscriminatorie si competitiva, pilon al dezvoltarii pietei regionale.
4. Organizarea transparenta si eficienta a pietelor de gaze, carburanti, carbune si combustibil nuclear.
5. Asumarea obiectivelor europene in domeniul energiei de crestere a eficientei energetice cu 20%, de atingere a cotei de 20% a surselor de energie regenerabile in consumul total de energie si de reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera - la nivelul anului 2020, precum si siguranta in aprovizionare cu resurse energetice ca o obligatie a Guvernului (programul '20/20/20').
6. Pastrarea resurselor primare de energie in patrimoniul statului, exploatarea lor eficienta si valorificarea in conditii de piata.

 

Directii de actiune
● Cresterea securitatii energetice a tarii prin:
- modernizarea sistemelor de transport si distributie, dezvoltarea interconexiunilor si diversificarea surselor de import de materii prime energetice;
- cresterea ponderii productiei de energie electrica bazata pe un mix optim de energie compus din: carbune, nuclear si hidro ce va asigura o incarcare in baza, economica si de durata la care se adauga productia de energie din surse regenerabile.
● Reorganizarea, retehnologizarea si eficientizarea societatilor comerciale din sectorul energetic de stat.
● Promovarea proiectelor de investitii in domeniul energiei regenerabile (energia eoliana, solara, biomasa, geotermala, inclusiv deseurile urbane).
● Elaborarea planului multianual de investitii pentru achizitionarea tehnologiilor necesare captarii si stocarii CO(2), pentru depozitarea deseurilor radioactive, gestionarea si valorificarea celorlalte deseuri in scopul protectiei mediului.
● Reducerea intensitatii energetice a economiei romanesti prin masuri stimulatorii pentru reorientarea spre activitati economice cu consumuri scazute si cu valoare adaugata ridicata.
● Optimizarea capacitatilor de productie existente in functie de: gradul de uzura a instalatiilor, facilitati existente, integrarea acestora in sistemul energetic european, costuri de mentenanta si investitii.
● Protejarea consumatorilor vulnerabili printr-o legislatie adecvata.
● Sustinerea industriei romanesti din domeniul energetic si participarea cercetarii, proiectarii si a mediului de afaceri autohton in proiecte de dezvoltare a domeniului energetic, prin facilitati care sa nu afecteze mediul concurential.
● Stimularea cercetarii pentru realizarea tehnologiilor necesare atingerii obiectivelor prevazute a fi atinse prin programul '20/20/20'.
● Finalizarea unitatilor nucleare 3 si 4 de la CNE Cernavoda.
● Finalizarea proiectelor hidro aflate in diverse faze de executie din surse financiare proprii, precum si in parteneriat public-privat.
● Promovarea cogenerarii de inalta eficienta si eficientizarea sistemelor de termoficare existente.
● Cresterea rolului autoritatilor locale in solutionarea noilor provocari ale domeniului energetic prin cresterea calitatii serviciilor energetice in domeniile iluminatului public, transport in comun, aer conditionat si alimentare cu energie termica, precum si in promovarea surselor regenerabile de energie.
● Intensificarea electrificarii localitatilor izolate: case si catune.
● Realizarea de studii de fezabilitate care sa identifice oportunitatea constructiei unei noi hidrocentrale pe Dunare si a unei noi centrale nucleare.

 

Eficientizarea sistemului energetic prin:
● Modernizarea capacitatilor de productie, transport si distributie existente, in functie de viabilitatea lor economica.
● Finalizarea investitiilor incepute, precum si constructia unor capacitati noi de productie, transport si distributie.
● Elaborarea si implementarea operativa a programelor de postprivatizare.
● Modificarea legislatiei in sensul obligarii producatorilor de a oferi exclusiv prin intermediul pietei libere intreaga cantitate de energie produsa.
● Cresterea capacitatii de interconectare cu sistemele energetice regionale la 20% din puterea instalata.

Protectia mediului si valorificarea surselor de energie regenerabila
● Valorificarea potentialului surselor de energie regenerabila prin dezvoltarea cu precadere a proiectelor bazate pe biocombustibil (inclusiv deseuri urbane), energie solara, eoliana, precum si stimularea productiei de energie regenerabila.
● Reabilitarea termica a cladirilor, introducerea graduala a certificatelor energetice si a conceptului de 'casa pasiva' (independenta energetica), precum si a conceptului 'cladire zero energie'.

 

Autoritatea de reglementare
● Reorganizarea autoritatilor de reglementare in domeniul energiei, astfel incat sa raspunda actualei etape de dezvoltare a pietei.
● Adoptarea unor metodologii de calcul a preturilor si tarifelor care sa permita reflectarea reala a influentei serviciilor in structura costurilor in deplin respect fata de consumator si fata de principiile transparentei.

Pregatirea pentru situatiile de criza energetica:
● Elaborarea unui program pe termen lung in vederea importului de materii prime energetice, inclusiv de gaze naturale lichefiate.
● Dezvoltarea infrastructurii si asigurarea stocurilor strategice interne, a interconexiunilor si cooperarii cu sistemele energetice regionale si stabilirea unor proceduri clare pentru depasirea situatiilor de criza energetica.
● Participarea la instituirea si functionarea mecanismului european de reactie rapida.

 

Obiectiv de guvernare in domeniul resurselor minerale:
1. Satisfacerea necesarului de produse miniere la preturi competitive, in conditii de siguranta si cu respectarea principiilor de dezvoltare durabila.

 

Directii de actiune
● Valorificarea produselor miniere in conditiile pietei libere concurentiale intre furnizorii interni sau externi.
● Reconsiderarea perimetrelor de exploatare, in vederea concentrarii extractiei pe zonele cele mai productive si realizarea productiei miniere la costuri competitive.
● Modernizarea, reabilitarea si retehnologizarea minelor viabile, astfel incat sa faciliteze transferul licentelor de exploatare catre operatori privati.
● Promovarea parteneriatului public-privat pentru asigurarea surselor de finantare necesare, precum si promovarea unui management orientat catre piata si eficienta economica.
● Perfectionarea si completarea cadrului institutional si de reglementari, care sa asigure monitorizarea indeplinirii responsabilitatilor ce revin titularilor de licenta in domeniul protectiei mediului.
● Cresterea gradului de securitate a muncii la exploatarea subterana a huilei, precum si ameliorarea starii de sanatate a personalului angajat in activitatile de exploatare miniera in general.
● Crearea unui sistem national integrat de monitorizare a impactului de mediu produs de activitatile industriale miniere ca instrument eficient de prevenire, planificare si raspuns in situatiile de urgenta.

Capitolul 19 - Protectia mediului inconjurator

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Cresterea.
2. Reducerea decalajului existent fata de alte state membre ale UE, cat si intre regiunile de dezvoltare cu privire la infrastructura de mediu.
3. Diminuarea riscului la dezastre naturale si cresterea gradului de siguranta a cetatenilor.
4. Conservarea biodiversitatii si a patrimoniului natural; valorificarea potentialului turistic si economic in conformitate cu planurile de management adecvate.
5. Introducerea principiilor dezvoltarii durabile in sistemul educational si sustinerea cercetarii aplicate in tehnologii curate.
6. Cresterea gradului de transparenta a institutiilor de mediu in relatia cu cetatenii.
7. Limitarea efectelor negative ale schimbarilor climatice.
8. Stimularea initiativelor si investitiilor in domeniul protectiei mediului prin instrumente economice si fiscale; cresterea gradului de absorbtie a fondurilor europene.
9. Utilizarea eficienta a resurselor naturale si minerale; apropierea treptata de nivelul mediu de performanta al tarilor UE.
10. Extinderea cooperarii internationale prin participarea la programe si proiecte transfrontaliere, o mai buna prezenta a Romaniei in organismele reprezentative la nivel european si international.

 

Directii de actiune
Calitatea vietii si mediului
 

Mediul si sanatatea populatiei
● Corelarea politicilor de mediu cu politicile in domeniul sanatatii publice.
● Elaborarea si implementarea unui program national de actiune pentru sanatate si mediu cu finantarea prioritara a investitiilor in zonele critice.

Managementul deseurilor si salubrizarea localitatilor
● Revizuirea Strategiei nationale de gestiunea deseurilor, elaborarea, aprobarea si monitorizarea implementarii Planului national de gestiunea deseurilor pentru perioada 2009 - 2013.
● Corelarea finantarilor in infrastructura de mediu prin Programul operational sectorial de mediu.
● Valorificarea deseurilor urbane pentru producerea de energie 'verde' si a deseurilor industriale inerte in constructii si infrastructura de transport.

Accesul la surse sigure de alimentare cu apa potabila
● Realizarea retelelor de alimentare cu apa potabila pentru 80% din populatia Romaniei si asigurarea pentru 69% din populatie a canalizarii si epurarii apelor uzate menajere.
● Asigurarea surselor de alimentare cu apa in zonele deficitare.
● Asigurarea alimentarii cu apa potabila la standarde europene prin reabilitarea si/sau modernizarea statiilor de tratare si retelelor de distributie a apei potabile.

Calitatea aerului, radioactivitatea si zgomotul
● Operationalizarea si extinderea Sistemului national de monitorizare a calitatii aerului si Sistemului national de monitorizare a radioactivitatii.
● Implementarea planurilor de reducere a emisiilor de poluanti in atmosfera.
● Implementarea sistemelor de management pentru fluidizarea traficului in mediul urban.
● Reducerea nivelului de zgomot si vibratii in zonele rezidentiale.
● Introducerea de instrumente fiscale pentru stimularea innoirii parcului auto national.

Ameliorarea mediului urban
● Extinderea suprafetelor verzi cu rol de agrement si imbunatatirea microclimatului.
● Planificarea amenajarii urbane si elaborarea Regulamentului de urbanism bazat pe principii ecologice.
● Promovarea transportului public urban si a transportului urban 'verde'.
● Reabilitarea zonelor poluate si refacerea mediului in zonele industriale abandonate.

 

Alimentatie sanatoasa
● Sustinerea unei agriculturi ecologice.
● Incurajarea utilizarii ingrasamintelor naturale si reducerea folosirii pesticidelor.
● Intarirea controlului in domeniul utilizarii si trasabilitatii organismelor modificate genetic si pesticidelor.

Limitarea efectelor negative ale substantelor chimice periculoase
● Implementarea Regulamentului european privind inregistrarea, evaluarea si autorizarea substantelor chimice periculoase.

 

Schimbarile climatice si eficienta energetica
● Reducerea progresiva a emisiilor de gaze cu efect de sera conform angajamentelor asumate.
● Revizuirea Strategiei energetice nationale in conformitate cu Planul de actiune privind securitatea si solidaritatea energetica a Uniunii Europene.
● Incurajarea reducerii consumurilor energetice prin utilizarea unor tehnologii eficiente energetic, izolarea termica a locuintelor si sustinerea utilizarii autovehiculelor cu grad redus de poluare.
● Sustinerea producerii de energie ieftina si nepoluanta din surse regenerabile.
● Identificarea si implementarea masurilor fezabile de stocare geologica a dioxidului de carbon.
● Sustinerea Programului National de Impadurire destinat zonelor defrisate si extinderea suprafetei impadurite a Romaniei pe terenurile degradate.

 

Mecanisme economice si fiscale pentru sustinerea si stimularea investitiilor in infrastructura de mediu si conformarea la legislatia de mediu
● Reabilitarea, reanalizarea si delimitarea exacta a siturilor Natura 2000 si a ariilor protejate.
● Stimulente economice si financiare pentru investitiile in domeniul gestiunii deseurilor si in special pentru valorificarea acestora.

 

Capacitate institutionala, coerenta legislativa si descentralizare
● Preluarea treptata de catre administratia publica locala a unor competente si responsabilitati in domeniul protectiei mediului.
● Optimizarea procesului de reglementare a activitatilor economice si sociale.
● Elaborarea de standarde ocupationale si evaluarea competentelor personalului care lucreaza in acest domeniu conform Strategiei de la Lisabona.

 

Managementul durabil al resurselor naturale si conservarea biodiversitatii
Biodiversitatea si ariile protejate
● Conservarea patrimoniului natural, pastrarea traditiilor locale si imbunatatirea conditiilor de viata in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii.
● Reabilitarea si refacerea retelei de canale in Delta Dunarii.
● Protectia si reabilitarea litoralului romanesc al Marii Negre.
● Punerea in aplicare a Planului de gospodarire integrata a zonei costiere.
● Consolidarea Agentiei Nationale pentru Arii Protejate si cresterea rolului acesteia in managementul eficient al zonelor protejate.
● Sustinerea proiectelor de modernizare a gradinilor zoologice pentru indeplinirea standardelor de mediu.
● Imbunatatirea sistemului de reglementare a comertului cu specii de flora si fauna salbatica.

 

Utilizarea eficienta a resurselor naturale si minerale
● Elaborarea si implementarea programului de achizitii 'verzi' in sectorul public.
● Cresterea gradului de valorificare a deseurilor de toate tipurile si stimularea pietei produselor secundare rezultate.
● Reducerea cantitatilor de apa prelevata din sursele de apa de suprafata si subterane prin cresterea gradului de recirculare in industrie si dezvoltarea sistemului de monitorizare a apelor subterane.

 

Educatie, cercetare, societate civila si colaborare internationala
● Introducerea in programa scolara a temelor de mediu si dezvoltare durabila, stimularea cercetarii aplicative in domeniul tehnologiilor curate si promovarea unor campanii nationale de educare si sensibilizare pentru ecologie si dezvoltare durabila.
● Participarea si colaborarea la nivel european si international la elaborarea politicilor de mediu si gospodarirea apelor.

Prevenirea si eliminarea efectelor calamitatilor naturale pentru cresterea gradului de siguranta a cetatenilor
● Implementarea strategiei nationale de aparare impotriva inundatiilor.
● Amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii efectelor inundatiilor.
● Adoptarea unor solutii moderne de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor.
● Imbunatatirea prognozelor, cresterea timpilor de reactie a populatiei si a autoritatilor implicate, precum si imbunatatirea exploatarii coordonate a acumularilor prin definitivarea implementarii unor proiecte specifice.
● Aprobarea Planului de contingenta pentru interventii la poluarea accidentala a apelor fluviului Dunarea.

Capitolul 20 - Politica fiscal-bugetara

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Asigurarea conditiilor necesare realizarii unei cresteri economice sustenabile si mentinerea stabilitatii macroeconomice.
2. Imbunatatirea competitivitatii economice, in conditiile unui mediu concurential stimulativ.
3. Cresterea eficientei politicii fiscal-bugetare si imbunatatirea predictibilitatii.
4. Mentinerea cotei unice de impozitare directa de 16% a veniturilor si asigurarea echitatii in repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensatii si deduceri fiscale.
5. Implementarea unui sistem fiscal-bugetar sustenabil, care sa asigure consolidarea fiscala, in concordanta cu obiectivele Programului de Convergenta, precum si diminuarea deficitului de cont curent al balantei de plati externe.
6. Armonizarea functionala a politicii fiscal-bugetare cu politica monetara, pe baza strategiei de adoptare a monedei euro la 1 ianuarie 2014.

 

Directii de actiune

Masuri fiscal-bugetare cu caracter general
● Restructurarea cheltuielilor publice, in sensul diminuarii cheltuielilor curente de administrare, si orientarea fondurilor astfel rezultate catre investitii si protectie sociala.
● Asigurarea caracterului multianual al bugetului, in acord cu un cadru de cheltuieli pe termen mediu.
● Cresterea eficacitatii administrarii fiscale prin cresterea gradului de colectare a veniturilor publice.
● Asigurarea conditiilor pentru absorbtia integrala si eficienta a fondurilor structurale si de coeziune europene - principala sursa externa de finantare a cresterii economice.
● Alocarea resurselor bugetare catre ordonatorii principali de credite pe programe prioritare.
● Inasprirea gradului de sanctionare pentru evaziune fiscala, concomitent cu cresterea graduala a functiei preventive a controlului fiscal-bugetar, in scopul diminuarii economiei necontabilizate.
● Stimularea economisirii private.
● Asigurarea sustenabilitatii datoriei publice interne si utilizarea datoriei publice externe ca sursa de crestere economica.
● Folosirea maximala a schemelor legale de ajutor de stat, in scopul activarii factorilor interni de antrenare a cresterii economice.
● Promovarea parteneriatului public-privat in vederea realizarii proiectelor publice.
● Asigurarea unui tratament simetric al operatorilor economici si al statului, din perspectiva obligatiilor reciproce.
● Simplificarea sistemului de taxe, impozite si tarife parafiscale, inclusiv posibilitatea introducerii de cote de TVA reduse pentru anumite produse si servicii, in conformitate cu practica europeana.
● Simplificarea modului de administrare a impozitelor si taxelor in beneficiul contribuabilului.
● Realizarea de studii de impact prealabile pentru orice norma privind reglementarea/dereglementarea in politica fiscalbugetara.
● Respectarea principiilor de echitate fiscala in acordarea deductibilitatilor si actualizarea acestora in raport cu evolutia preturilor.
● Impozitarea suplimentara a castigului care nu este efectul unui merit specific evident al operatorului economic, ci este generat de factori conjuncturali externi.
● Imbunatatirea sistemului de evaluare a redeventelor pentru resursele minerale publice exploatate privat, cat si pentru terenurile publice date in concesiune.
● Cresterea performantelor financiare ale intreprinderilor publice (regii, societati si companii nationale) prin organizarea lor sub forma unor centre de profit, cat si prin introducerea managementului privat, prin persoane juridice, pe baza de contract.
● Scutirea angajatorilor de cheltuielile cu contributiile sociale pentru salariile angajatilor cu dizabilitati.
● Transpunerea sistemului practicat in anumite state UE prin care angajatorii persoanelor cu dizabilitati primesc subventii de la stat pentru a compensa incapacitatea de munca.

 

Impozite/taxe/contributii pe veniturile individiuale
● Mentinerea cotei unice de impozitare directa de 16% a veniturilor si asigurarea echitatii in repartizarea sarcinii fiscale pentru persoanele cu venituri mici, prin acordarea de compensatii si deduceri fiscale.
● Reglementarea prin Codul fiscal a contributiilor de asigurari sociale (CAS, CASS, somaj, accidente de munca si boli profesionale) si egalizarea bazei impozabile prevazute pentru calculul contributiilor cu cea utilizata la calculul impozitului pe salarii.

 

Impozitul pe profit
● Mentinerea cotei unice de 16% la impozitul pe profit.
● Scutirea de impozitul pe profitul reinvestit in echipamente si tehnologie.
● Introducerea sistemului forfetar de impozitare pentru anumite activitati si societati.

 

Alte impozite directe
● Eliminarea temporara a impozitului pe veniturile din dobanzile la depozitele bancare, inclusiv ale nerezidentilor, in vederea stimularii economisirii.
● Majorarea impozitelor pe cladiri, automobile si ambarcatiuni de lux.
● Stabilirea unui impozit unitar pe castigurile bursiere.

Taxe si impozite indirecte/contributii
● Perceperea unei TVA de 19% si la tranzactiile imobiliare efectuate in scopuri comerciale de catre persoane fizice.
● Reintroducerea masurilor simplificate la TVA pentru tranzactiile cu bunuri imobile si introducerea masurilor simplificate la importul de echipamente necesare investitiilor proprii ale contribuabililor.
● Impozitarea cu 16% a castigurilor din tranzactiile imobiliare in scopuri comerciale si mentinerea actualului sistem de impozitare pentru tranzactiile imobiliare care nu au scop comercial.

Mixul de politici macroeconomice
● Asigurarea comunicarii, consultarii si armonizarii permanente intre Guvern si Banca Nationala a Romaniei cu privire la cresterea si stabilitatea macroeconomica, respectiv cu privire la realizarea obiectivelor de intrare in Mecanismul Ratelor de Schimb II.
● Asigurarea unei cresteri economice bazate pe corelatia dintre productivitatea muncii si salariile reale.
● Asigurarea transparentei mixului dintre politicile fiscalbugetare si cele monetare, in scopul asigurarii predictibilitatii pe termen mediu pentru mediul de afaceri.

Capitolul 21 - Protectia consumatorului

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Combinarea protectiei directe a statului cu cea oferita de formele de protectie asociativa.
2. Stimularea capacitatii de autoprotectie individuala si asociativa a consumatorilor, astfel incat aceasta sa devina calea principala de protectie.
3. Eficientizarea activitatii statului in materie de protectie directa si indirecta a consumatorilor prin cercetarea pietei, prin informarea si educarea consumatorilor.

 

Directii de actiune
● Imbunatatirea cadrului legislativ si armonizarea cu legislatia europeana.
● Monitorizarea implementarii Strategiei Europene in domeniul Protectiei Consumatorilor 2007 - 2013.
● Reorganizarea ANPC in Agentia Nationala pentru Protectia Consumatorilor, Prevenirea si Combaterea Concurentei Neloiale, ca autoritate administrativa independenta, abilitata sa aplice legea protectiei consumatorilor si legea concurentei neloiale, sa contribuie la informarea, consilierea si educarea consumatorilor.
● Interzicerea, prin lege, a penalitatilor asimetrice dintre client si prestatorul de servicii publice (telefonie, cablu, electricitate, imobiliare etc.) si alte servicii de interes general (internet) pentru abaterile contractuale si garantarea compensarii prejudiciilor suferite de beneficiar.
● Dezvoltarea miscarii consumatorilor prin: efectuarea de teste comparative, de studii si cercetari in domeniu; informarea, consilierea si educarea consumatorilor; sprijinirea procesului de structurare a consumatorilor pe orizontala si pe verticala prin infiintarea de asociatii in toate judetele si orasele tarii, respectiv federatii la nivel national.
● Crearea unui sistem informatic cu privire la produsele si serviciile cu risc ridicat pentru viata si sanatatea consumatorilor.
● Colaborarea institutiilor statului cu structurile societatii civile in domeniul protectiei consumatorului.
● Introducerea educatiei consumatorilor in procesul de invatamant ca abordare interdisciplinara.
● Campanii de informare si educare a consumatorilor cu privire la posibilele efecte negative ale consumului de produse si servicii periculoase.
● Infiintarea unor organisme de mediere si arbitraj in colaborare cu camerele de comert si industrie, organizatii patronale si asociatii profesionale, de nivel national.
● Stabilirea de relatii de colaborare cu institute de cercetare, laboratoare de expertizare si certificare, inclusiv din strainatate, pentru realizarea de studii, cercetari si teste comparative.
● Incurajarea constituirii de centre regionale ale consumatorilor, care sa faca parte din reteaua centrelor europene ale consumatorilor (ECC- Network) si care sa poata semnala si lua atitudine direct fata de devierile locale de la standardele de calitate a produselor comercializate si a serviciilor prestate.
 

Capitolul 22 - Reforma administratiei publice

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Continuarea reformei in administratia publica bazata pe cresterea autonomiei colectivitatilor locale prin realizarea atat a autonomiei decizionale, cat si a celei financiare si patrimoniale, concomitent cu declansarea reala a procesului de descentralizare, cu respectarea principiului subsidiaritatii.
2. Restructurarea profunda a administratiei publice centrale si locale, urmarindu-se realizarea unui model organizational eficient al structurilor administrative, in paralel cu reducerea drastica a cheltuielilor publice.
3. Reducerea birocratiei si eficientizarea serviciilor publice.

 

Directii de actiune
Descentralizarea administrativa
● Definitivarea unui calendar riguros privind descentralizarea serviciilor publice. Aplicarea unor reglementari care sa permita gestionarea descentralizarii intr-o maniera transparenta si stabila.
● Implementarea masurilor de descentralizare a competentelor catre autoritatile administratiei publice locale, astfel:
 

- In domeniul invatamantului preuniversitar de stat:
● descentralizarea, la nivelul comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor, a competentelor privind organizarea si functionarea retelelor scolare si numirea/eliberarea din functie a directorilor, iar la nivelul unitatilor de invatamant a celor referitoare la managementul resurselor umane;
● participarea reprezentantilor comunitatii locale la procesul de decizie in unitatile de invatamant va fi la un nivel egal cu reprezentarea cadrelor didactice;
● finantarea cheltuielilor curente ale scolilor se va realiza in functie de standarde de cost per elev, acoperite integral de la bugetul de stat;
 

- In domeniul sanatatii publice: transferarea catre autoritatile locale a competentelor privind managementul spitalelor comunale, orasenesti, municipale, respectiv judetene.
 

- In domeniul ordinii publice: consolidarea rolului autoritatilor locale prin infiintarea politiei locale, cu competente inclusiv in domeniul circulatiei pe drumurile publice din interiorul localitatilor.
 

- In domeniul culturii: descentralizarea institutiilor de cultura ramase in subordinea Ministerului Culturii si Cultelor si ai caror beneficiari sunt cu preponderenta comunitatile locale.
 

- In domeniul asistentei sociale: imbunatatirea cadrului de finantare si monitorizare a serviciilor sociale deja descentralizate, prin stabilirea de standarde de cost si de calitate.
 

- In domeniul transporturilor: descentralizarea porturilor fluviale ramase in subordinea Ministerului Transporturilor, inspectia rutiera si metroul.
 

- Descentralizarea unor activitati de promovare turistica si a plajelor maritime si fluviale.
 

- Serviciile deconcentrate vor pastra doar atributiile care privesc controlul, inspectia si monitorizarea domeniului in care activeaza. Competentele prefectilor vor fi redefinite pe masura realizarii procesului de descentralizare.
 

- In privinta gestiunii patrimoniului: transferarea in proprietatea comunelor, oraselor, municipiilor si a judetelor de terenuri si cladiri aflate actualmente in administrarea unor ministere sau institutii din administratia publica centrala, precum si societati comerciale cu capital de stat (ex. Agentia Domeniilor Statului, Regia Autonoma Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat, aerocluburi, centre sportive scolare, unitati militare si exploatatii miniere dezafectate etc.).
- Reglementarea relatiilor patrimoniale dintre unitatile administrativ-teritoriale si operatorii retelelor de distributie a energiei electrice si gazelor naturale in beneficiul comunitatilor locale.
- Simplificarea procedurilor privind exproprierea pentru cauze de utilitate publica.
- Elaborarea de catre autoritatile centrale a tuturor reglementarilor si politicilor publice nationale; actele administrative ale autoritatilor administratiei publice locale vor respecta cadrul, normele, criteriile si standardele stabilite prin reglementarile si politicile publice nationale. In termen de 6 luni se vor elabora standarde de cost necesare asigurarii unor servicii publice locale de calitate.
- Elaborarea de catre autoritatile centrale a tuturor politicilor nationale care privesc administratia publica locala impreuna cu structurile asociative ale autoritatilor administratiei publice locale.

 

Descentralizarea financiara
● Modificarea Legii finantelor publice locale astfel incat sa se asigure atat finantarea cheltuielilor de functionare pentru serviciile publice din responsabilitatea autoritatilor locale, in functie de standarde de cost per beneficiar/unitate de masura, cat si finantarea cheltuielilor de dezvoltare, inclusiv a celor aferente programelor sau proiectelor de investitii la nivel local, zonal, judetean si regional.
● Includerea in legile anuale ale bugetului de stat a unor anexe distincte care sa contina estimarile pentru urmatorii 4 ani ale sumelor ce se vor aloca bugetelor locale, astfel incat autoritatile locale sa poata promova proiecte si programe multianuale si sa aiba garantia implementarii lor.
● Coordonarea unitara a tuturor programelor de investitii de infrastructura publica locala si a altor proiecte prioritare; constituirea, in acest sens, a unui Fond unic national de dezvoltare finantat de la bugetul de stat. Utilizarea resurselor Fondului inclusiv pentru suplimentarea resurselor necesare derularii unor programe/proiecte care beneficiaza de finantare din fonduri europene si pentru prefinantarea si cofinantarea acestora. Reglementarea procedurilor de monitorizare si raportare a utilizarii fondurilor alocate in corelatie cu indicatorii asumati pentru fiecare program/proiect si penalizarea beneficiarilor care nu au respectat prevederile alocarilor.
● Cresterea autonomiei financiare a unitatilor administrativ-teritoriale prin cresterea si asigurarea stabilitatii resurselor financiare proprii ale acestora prin:
- acordarea dreptului autoritatilor locale de a modifica nivelul impozitelor si taxelor locale in functie de necesitatile locale si gradul de suportabilitate al populatiei;
- calcularea valorii impozabile a cladirilor si terenurilor din intravilanul localitatilor prin raportarea la valoarea de piata a acestora, acolo unde acestea sunt vadit mai mari decat cele care sunt stabilite prin formula actuala de calcul;
- revizuirea cotelor defalcate din impozitul pe venit in functie de noile competente transferate autoritatilor locale in cursul procesului de descentralizare;
- alocarea integrala la bugetele locale a sumelor provenite din amenzile aplicate persoanelor juridice, intocmai ca in cazul celor provenite din amenzile aplicate persoanelor fizice;
- dimensionarea sumelor defalcate pentru finantarea serviciilor descentralizate in functie de standarde de cost per beneficiar/ unitate de masura, mai ales in invatamant, servicii sociale, sanatate si intretinerea drumurilor publice;
- abrogarea prevederilor prin care au fost centralizate impozitul pe tranzactiile imobiliare si taxele judiciare de timbru.

 

Gestiunea resurselor umane
● Adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a functionarilor publici si elaborarea unor reglementari similare pentru personalul contractual, functionarii publici cu statut special, cadrele didactice si personalul sanitar.
● Revizuirea modalitatii de remunerare a alesilor locali in relatie cu statutul de demnitar al acestora.
● Dezvoltarea si implementarea unui sistem de recrutare, evaluare si promovare bazat pe merit si competenta in functia publica, in vederea cresterii eficientei functionarilor publici in prestarea serviciilor publice.
● Formarea continua a functionarilor publici din administratia publica centrala si locala in vederea cresterii performantelor profesionale.
● Ameliorarea imaginii functiei publice, prin cresterea transparentei actului administrativ si luarea unor masuri anticoruptie mai ferme, vizibile pentru opinia publica.



 

Eficientizarea achizitiilor publice
● Imbunatatirea conditiilor pietei interne, inclusiv a pietei achizitiilor publice.
● Asigurarea unor conditii de concurenta efectiva pe piata achizitiilor publice si descurajarea tehnicilor de monopol mascat, prin reglementarea detaliata si transparenta a conditiilor de participare in cadrul achizitiilor publice.
● Eficientizarea procedurilor de achizitie publica, prin scurtarea termenelor de realizare a procedurilor de atribuire a contractelor de achizitii publice.
● Perfectionarea si modificarea legislatiei privind achizitiile publice prin dispozitii suplimentare privind subcontractarea, in vederea incurajarii participarii intreprinderilor mici si mijlocii la contractele de achizitii publice.
● Incurajarea concurentei corecte si deschise pe piata achizitiilor publice in scopul eliminarii intarzierilor in atribuirea contractelor de achizitie publica.
● Imbunatatirea legislatiei privind achizitiile publice cu clarificari privitoare la tehnicile de achizitie centralizata.
● Perfectionarea si modificarea legislatiei privind achizitiile publice, astfel incat sa se ajunga pe cat posibil la inlaturarea problemelor conflictuale intre autoritatile contractante si operatorii economici, in vederea reducerii la minimum a perioadei dintre identificarea nevoii si realizarea achizitiei publice.

 

Cresterea transparentei si eficientei actului administrativ
● Cresterea gradului de corelare in procesul decizional si in formularea politicilor publice.
● Cresterea transparentei in procesul de formulare si implementare a politicilor publice si institutionalizarea participarii structurilor asociative ale autoritatilor publice locale la actul de guvernare, inclusiv prin participarea reprezentantilor acestora, in calitate de invitati, la sedintele de Guvern.
● Calitatea si legitimitatea politicilor publice vor fi asigurate prin consultarea cetatenilor si societatii civile in faza de conceptie, elaborare si implementare a politicilor publice.
● Procedurile de lucru in administratie se vor imbunatati prin completarea/restructurarea cadrului legislativ existent cu Codul de proceduri administrative si Codul administrativ.
● Introducerea unui sistem de indicatori de monitorizare si evaluare a furnizarii serviciilor publice si functionarii tuturor institutiilor din administratia publica centrala si locala, inclusiv gestiunea resurselor umane si executia bugetara.
● Introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice.
● Reducerea birocratiei, reducerea costurilor de functionare a sistemului administratiei publice si extinderea accesului cetatenilor la informatiile publice de interes national si local si servicii electronice prin implementarea sistemelor de guvernare

electronica (informatizarea administratiei publice centrale si locale).

 

Proprietate si cadastru
● Clarificarea regimului proprietatii. Finalizarea cat mai rapida a procesului de retrocedare a proprietatilor.
● Inscrierea corecta a proprietatii in cartea funciara sub aspect tehnic si juridic, in baza realitatii din teren.
● Clarificarea legislatiei in domeniile cadastrului, cartilor funciare, exproprierilor pentru cauza de utilitate publica, urbanismului si amenajarii teritoriului.
● Realizarea infrastructurii de date spatiale in vederea asigurarii suportului informational necesar adoptarii unor decizii fundamentate cu privire la stabilirea limitelor unitatilor administrativ-teritoriale, infrastructura, situatii de urgenta, urbanism si amenajarea teritoriului, protectia mediului, prevenirea dezastrelor naturale etc.
● Elaborarea de politici privind managementul teritoriului.

apitolul 23 - Justitie si politici anticoruptie

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Obtinerea de rezultate in lupta impotriva coruptiei.
2. Asigurarea stabilitatii si coerentei legislative.
3. Imbunatatirea politicii de resurse umane in magistratura.
4. Reducerea duratei proceselor.

 

Directii de actiune
Lupta impotriva coruptiei, asigurarea integritatii profesionale a magistratilor
● Consolidarea institutionala si functionala a Directiei Nationale Anticoruptie si a Agentiei Nationale de Integritate.
● Intarirea capacitatii institutionale, a rolului si a independentei Inspectiei Judiciare din cadrul CSM.
● Continuarea formarii profesionale a personalului implicat in solutionarea cauzelor de coruptie, criminalitate organizata si criminalitate economico-financiara.
● Stabilizarea si perfectionarea cadrului legislativ astfel incat sa nu impieteze asupra anchetelor in curs de desfasurare si sa asigure un echilibru intre protejarea drepturilor si libertatilor individuale si asigurarea eficientei urmaririi penale.

Asigurarea stabilitatii si coerentei legislative
● Corelarea si armonizarea actelor normative.
● Republicarea automata a actelor normative ulterior modificarii acestora.
● Informatizarea completa a sistemului legislativ, inclusiv accesul justitiabililor la dosarele in care sunt parte.
● Accesul gratuit electronic la baza de date oficiala continand toate actele normative in vigoare.
● Aplicarea si interpretarea coerenta legislativa in cazul conflictului in timp al normelor ori al conflictului intre norme superioare si inferioare.
● Adoptarea proiectelor de modificare a codurilor (civil, penal, procedura penala si procedura civila).
● Renuntarea la excesul in utilizarea mecanismului legiferarii in regim de urgenta, inclusiv definirea legala amanuntita si limitativa a domeniilor in care se poate reglementa prin ordonante de urgenta.

 

Imbunatatirea politicii de resurse umane in magistratura
● Modificarea dispozitiilor legale privitoare la organizarea judiciara si statutul magistratilor prin :
- stabilirea unei cote legale maxime (1/3) din numarul posturilor vacante anual care sa fie ocupate prin proceduri de recrutare extraordinare;
- stabilirea competentei unei singure institutii (INM) pentru recrutare, indiferent de procedura de recrutare;
- redefinirea probelor la concursurile si examenele de admitere in magistratura sau de promovare in functii de executie sau de conducere;
- eliminarea dispozitiilor legale care impiedica atingerea obiectivelor evaluarii individuale.
● Sustinerea financiara pentru:
- participarea magistratilor romani la stagii de pregatire sau schimburi intre autoritatile judiciare la nivel european;
- acordarea, anual, pe baze competitive, a 10-15 burse de studiu de cate 6-12 luni pentru magistrati;
- programele propuse de asociatiile profesionale ale magistratilor.
● Acordarea de asistenta CSM pentru finalizarea bazei de date privitoare la cariera magistratilor pentru o mai buna fundamentare a deciziilor in acest domeniu.

 

Cresterea eficientei sistemului judiciar si reducerea duratei proceselor
● Crearea de instante noi in orasele mari.
● Schimbarea rolului grefierului cu studii juridice.
● Instituirea unor departamente specializate in cadrul instantelor care sa se ocupe de procedura de citare.
● Limitarea actiunilor in judecata introduse abuziv.
● Modificarea procedurii civile in sensul reducerii la minimul necesar a infatisarii partilor in fata instantei.
● Imbunatatirea legii privind activitatea executorilor judecatoresti.
 

Capitolul 24 - Ordine publica si siguranta cetateanului

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Cresterea gradului de siguranta si protectie pentru cetateni, combaterea infractionalitatii, a terorismului si criminalitatii transfrontaliere, combaterea traficului si consumului de droguri.
2. Restabilirea autoritatii structurilor de aplicare a legii, descentralizarea si reforma institutionala necesara consolidarii serviciilor comunitare si a celor de ordine publica din Romania, precum si realizarea interoperabilitatii acestora.

 

Directii de actiune
● Adoptarea unei strategii coerente si sustinute de alocare a resurselor financiare in vederea dotarii moderne a structurilor de aplicare a legii.
● Completarea deficitului de personal punand accent pe cresterea personalului operativ in vederea unei prezente sporite in teren a politiei.
● Adoptarea masurilor necesare pentru o salarizare decenta a lucratorilor din politie si jandarmerie, care sa mareasca gradul de implicare a agentilor de politie in munca operativa si sa previna faptele de coruptie.
● Imbunatatirea raportului dintre cantitatea resurselor alocate si rezultatele obtinute in ce priveste siguranta cetateanului si a comunitatilor.
● Adoptarea unor programe operative specifice pentru zonele predispuse la un nivel inalt de infractionalitate.
● Adoptarea unui program coerent si continuu de pregatire, instruire, perfectionare si antrenament in functie de specificul atributiilor.
● Stabilirea si aplicarea unui program special pentru combaterea infractionalitatii la sate si dimensionarea personalului operativ pentru aceste zone in functie de necesitatile reale.
● Imbunatatirea nivelului de pregatire a personalului care se angajeaza prin redimensionarea numarului de locuri in institutiile de invatamant din cadrul ministerului.
● Combaterea traficului si consumului de droguri prin programe de educatie comunitara, dezvoltarea unor programe de mediere comunitara care sa sustina integrarea minoritatilor in societate, a persoanelor defavorizate, marginalizate si a celor care traiesc in medii cu risc de infractionalitate ridicat.
● Promovarea unor programe de consiliere, asistenta si educatie pentru persoanele cu probleme de agresivitate, precum si pentru cei care se asociaza in vederea savarsirii de infractiuni.
● Stimularea angajarii minoritatilor in structurile de ordine publica.
● Sporirea masurilor de protectie a copiilor atat in zona in care acestia invata, cat si in zonele recreative prin consolidarea Politiei Scolilor.
● Adoptarea masurilor necesare pentru asigurarea asistentei juridice si a reprezentarii in instanta pentru personalul operativ.
● Promovarea unor programe eficiente impreuna cu autoritatile locale si societatea civila in vederea prevenirii si combaterii accidentelor rutiere.
● Dezvoltarea simtului civic si de apartenenta la comunitatea locala prin promovarea de programe care sa includa cetatenii in procesul de luare a unor decizii in privinta masurilor de siguranta publica.
● Cresterea eficientei activitatilor de prevenire si combatere a coruptiei interne prin adoptarea unui plan de masuri care sa diminueze factorii de risc care favorizeaza coruptia si prin restructurarea si imbunatatirea activitatii structurilor interne care gestioneaza aceasta activitate.
● Eficientizarea si intensificarea cooperarii politienesti in cadrul sistemului Uniunii Europene si realizarea de actiuni comune in Romania si in celelalte state membre.
● Intensificarea cooperarii si schimbului de date si informatii cu toate institutiile de aplicare a legii.
● Actiuni de combatere a traficului cu fiinte umane si de constientizare a pericolului pe care il reprezinta acest fenomen.
● Protejarea cetatenilor romani aflati in spatiul comunitar impotriva exploatarii de catre retelele de criminalitate organizata; identificarea si facilitarea repatrierii cetatenilor aflati in astfel de situatii.
● Aderarea la Spatiul Schengen in luna martie 2011, prin implementarea Sistemului Informatic Schengen si prin finalizarea Sistemului Integrat de Securizare a Frontierei, cu cele patru filtre complementare.
● Profesionalizarea institutiilor responsabile in domeniul migratiei (legale si ilegale) si azilului; dezvoltarea capacitatii administrative a Oficiului Roman pentru Imigrari.
● Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national prin:
- imbunatatirea schimbului de date si informatii intre autoritatile cu atributii la frontiera;
- sprijinul reciproc si desfasurarea de actiuni comune de catre politia de frontiera si autoritatile cu atributii privind gestionarea si controlul incadrarii in munca a strainilor;
- integrarea datelor biometrice in documentele de calatorie, in scopul cresterii gradului de securitate al acestora;
- realizarea unei strategii pentru acoperirea prin migratie legala selectiva a deficitului de forta de munca, impreuna cu autoritatile guvernamentale responsabile;
- sustinerea activa a unei politici strategice a Uniunii Europene pentru frontierele externe estice, in conformitate cu principiul solidaritatii.
● Imbunatatirea managementului situatiilor de urgenta si a protectiei civile prin intocmirea hartilor de risc in colaborare cu autoritatile locale si cu alte institutii de resort, inclusiv introducerea unor sisteme standard de alarmare in cazul producerii situatiei de urgenta.
● Intocmirea unui plan realist de dotare a inspectoratelor pentru situatii de urgenta si a autoritatilor locale cu logistica necesara in functie de specificul zonei.

Capitolul 25 - Politica externa

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Consolidarea rolului Romaniei in UE ca membru activ si influent.
2. Sustinerea integrarii Republicii Moldova in UE pe baza principiilor democratice de tip european.
3. Asigurarea unei vecinatati stabile, democratice si prospere.
4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA.
5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale Romaniei in plan bilateral si multilateral.
6. Promovarea intereselor de securitate ale statului roman.
7. Promovarea intereselor economice si comerciale ale statului roman si ale firmelor romanesti.
8. Sustinerea si protejarea drepturilor si intereselor tuturor cetatenilor romani, indiferent unde s-ar afla.

 

Directii de actiune
1. Consolidarea rolului Romaniei in UE ca membru activ si influent
● Actiune dinamica politico-diplomatica pentru punerea in valoare a statutului Romaniei, al saptelea stat ca dimensiune si potential in UE.
● Depasirea etapei monitorizarilor post-aderare, prin reformele de ordin intern si actiune diplomatica eficienta la nivelul UE.
● Sustinerea unei solutii rapide pentru intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona si prezervarea avantajelor.
● Promovarea unei relatii transatlantice politice, economice, de securitate si culturale privilegiate.
● Pregatirea institutionala a diplomatiei romanesti pentru participarea activa in viitorul serviciu diplomatic extern al UE.
● Asigurarea unui tratament nediscriminatoriu pentru lucratorii romani in spatiul UE (libera circulatie a fortei de munca).

 

2. Sustinerea integrarii Republicii Moldova in UE pe baza principiilor democratice de tip european
● Sustinerea integrarii Republicii Moldova in UE, astfel incat locuitorii de pe ambele maluri ale Prutului sa se regaseasca, in perspectiva, in marea familie europeana.
● Incurajarea investitiilor romanesti, inclusiv prin constituirea unui fond de garantii pentru investitorii romani.
● Sustinerea implicarii si prezenta mai consistenta a UE in solutionarea politica a conflictului transnistrean, cu respectarea principiilor suveranitatii si integritatii teritoriale a Republicii Moldova.
● Republica Moldova va fi unul dintre principalii beneficiari ai proiectelor de asistenta pentru dezvoltare acordata de Romania.

 

3. Asigurarea unei vecinatati stabile, democratice si prospere
● Sustinerea perspectivei europene si euroatlantice a statelor din Balcanii de Vest si garantarea unui traseu european predictibil Serbiei, pentru asigurarea extinderii stabilitatii si prosperitatii in spatiul ex-iugoslav.
● Sustinerea Turciei in drumul ei catre Uniunea Europeana si consolidarea cooperarii dintre UE si NATO, pe de o parte, si statele din regiunea Marii Negre, Ucraina, Georgia, Armenia si Azerbaidjan, pe de alta parte.
● Articularea Parteneriatului Estic cu celelalte prioritati regionale ale Romaniei.
● Implementarea Sinergiei Marii Negre, in vederea transformarii acestei zone intr-un spatiu de stabilitate, securitate, prosperitate si democratie.
● Participarea Romaniei la initierea si dezvoltarea unor mecanisme eficiente de prevenire si solutionare a conflictelor in regiunea Marii Negre.
● Vizam consacrarea regiunii Marii Negre ca spatiu european de importanta strategica pentru NATO si UE.
● Aprofundarea relatiilor politice si economice cu Asia Centrala, inclusiv prin consolidarea initiativelor comunitare in aceasta zona.
● Valorificarea potentialului economic si de transport fluvial al Dunarii (legatura Dunare-Main-Rin; legatura intre Marea Neagra si Marea Nordului), inclusiv din perspectiva implicatiilor asupra mediului. Promovarea coridorului paneuropean 7 de transport, atragerea de investitii in zona pe care o administram (complementar fondurilor comunitare) pentru ca acest coridor sa devina un coridor de transport performant.

 

4. Promovarea parteneriatului strategic cu SUA
● Diversificarea formelor de consultare politica bilaterala, in paralel cu dezvoltarea relatiilor economice bilaterale si cresterea investitiilor americane in Romania.
● Readucerea in atentie a problemei aderarii Romaniei la programul scutirii de vize.

 

5. Promovarea parteneriatelor de cooperare ale Romaniei in plan bilateral si multilateral
● Valorificarea relatiilor bilaterale privilegiate (Franta, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania) in promovarea de initiative comune.
● Promovarea, in continuare, a deschiderii in relatiile bilaterale cu Federatia Rusa, in special in domeniul economic. Contributia activa la relatiile UE-Rusia.
● Relatiile politice traditionale de parteneriat cu China trebuie fructificate in primul rand economic. Vor fi stimulate investitiile chineze in Romania si vor fi promovate, in acelasi timp, interesele comerciale romanesti in China.
● Romania va actiona pentru recuperarea pietelor externe pierdute dupa 1989, printr-o diplomatie economica profesionista, in parteneriat cu mediul de afaceri. Ne propunem sa colaboram cu pionierii tehnologiilor de varf - Japonia, Coreea de Sud, Israel, dar si cu puterile emergente, cu enorme piete interne India, Brazilia etc.
● Vom valorifica bunele relatii cu statele arabe, in scopul promovarii intereselor economice, dar si in spiritul facilitarii dialogului intre civilizatii si promovarii pacii.
● Reconfigurarea relatiilor cu tarile din America Latina si Africa, in cadrul coordonatelor de actiune politica promovate la nivel comunitar si in spiritul potentialului traditional al relatiilor bilaterale.
● Implicarea sporita in procesul de reformare si eficientizare a institutiilor din sistemul ONU, inclusiv Consiliul de Securitate, sistemul OSCE, Consiliul Europei si organizatiile regionale.
● Continuarea campaniei pentru aderarea la OCDE.
● Actiunea sistematica pentru preluarea unor pozitii importante de conducere in organizatiile internationale.

 

6. Promovarea intereselor de securitate ale statului roman
● In linie cu Strategia de Securitate Nationala a Romaniei, consolidarea profilului Romaniei ca membru activ si influent al NATO, concomitent cu sustinerea rolurilor complementare ale UE si NATO in domeniul securitatii internationale.
● Implicarea activa in dezvoltarea actiunilor UE in domeniile politicii externe, de securitate si aparare comune (PESC si PESA), in special in domeniile de expertiza confirmata a Romaniei in zonele din vecinatate si in privinta frontierei externe. Reconfigurarea contributiilor in functie de solicitarile si conditiile concrete din teatrele de operatiuni unde suntem prezenti.
● Prezenta activa a UE in zona est-europeana si in cea caspica, ca element cheie pentru generarea unor solutii politice la conflictele inghetate din regiune.
● Onorarea angajamentelor militare in Irak si Afganistan, concomitent cu mutarea mai rapida a centrului de greutate pe dezvoltarea capacitatilor civile de reconstructie post-conflict, in coordonare cu aliatii, inclusiv pentru stabilirea si implementarea unui calendar de retragere graduala din teatrele de operatiuni.

 

7. Promovarea intereselor economice si comerciale ale statului roman si ale firmelor romanesti
● Actiuni politico-diplomatice pentru sustinerea promovarii exporturilor romanesti si atragerea de investitii straine.
● Sustinerea implementarii proiectului coridorului energetic Marea Caspica - Marea Neagra, prevazut de Strategia UE pentru Asia Centrala, in vederea valorificarii potentialului de tranzit al Romaniei, inclusiv prin transformarea portului Constanta intr-un important punct nodal si logistic.
● Securitate energetica: Trecerea la etapa de implementare a proiectelor Nabucco, PEOP si terminalul LNG de la Constanta.

 

8. Sustinerea si protejarea drepturilor si intereselor tuturor cetatenilor romani, indiferent unde s-ar afla
● Pastrarea si dezvoltarea identitatii religioase, lingvistice, culturale si politice a membrilor comunitatilor romanesti din afara granitelor.
● Intensificarea eforturilor de promovare a culturii romanesti in spatiul UE; continuarea programului de valorizare a contributiei culturii romane la patrimoniul cultural european comun.
● Sustinerea unui dialog intercultural cu spatii din afara continentului european (Orientul Mijlociu si Extremul Orient, America Latina, Africa).
● Implicarea sporita a structurilor nonguvernamentale ca element important al retelei institutionale de promovare a culturii romanesti in strainatate.
● Consolidarea parteneriatelor MAE cu Ministerul Culturii si Cultelor, Patriarhia Romana, Institutul Cultural Roman, Academia

 

Romana si asociatii ale romanilor de peste hotare.
● Simplificarea procedurilor consulare, reducerea birocratiei si asigurarea unor servicii de calitate.
● Extinderea retelei consulare (inclusiv prin utilizarea consulatelor mobile) atat in UE, cat si in spatiul extracomunitar.
● Reducerea taxelor consulare percepute cetatenilor romani in strainatate.
● Constituirea unui fond special pentru situatii de urgenta aflat la dispozitia consulatelor Romaniei.

Capitolul 26 - Afaceri europene

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Adjudecarea, in cea mai mare proportie posibila, a beneficiilor, indeosebi de natura financiara, care decurg din calitatea de stat membru.
2. Participarea activa la proiectarea marilor procese institutionale care concura la constructia europeana.
3. Participarea activa la functionarea democratica si eficienta a institutiilor, structurilor si organismelor UE.

 

Directii de actiune
Cadrul institutional
● Restructurarea Departamentului Afacerilor Europene si a mecanismului interinstitutional de stabilire a pozitiilor Romaniei in cadrul Uniunii Europene pentru o coordonare eficienta a acestora.
Politici europene
● Procesul de extindere: dezvoltarea pe orizontala a UE trebuie facuta numai cu conditia asigurarii prealabile a cadrului institutional de functionare a UE; in aceste conditii, Romania va sprijini toate statele candidate pentru a indeplini criteriile de la Copenhaga cu privire la pregatirea pentru aderare.
● Procesul de largire: extinderea politicilor comunitare la nivelul tuturor statelor membre reprezinta o conditie sine qua non pentru activarea efectului de sinergie la nivelul comunitatii europene; in acest context, Romania sustine ideea extinderii zonei euro la nivelul UE.
● Procesul de adancire: dezvoltarea pe verticala, institutionala, constituie garantia stabilitatii si functionarii eficiente a comunitatii europene; in acest context, Romania sustine ratificarea Tratatului de la Lisabona de catre toate statele membre, pana la data alegerilor pentru Parlamentul European din anul 2009.
● Definirea unor pozitii clare ale Romaniei in ceea ce priveste:
- reforma veniturilor proprii;
- reconfigurarea prioritatilor privind cheltuielile bugetare indeosebi in directia cresterii coeziunii economice, sociale si teritoriale.
● Politica de coeziune: Mentinerea actualelor obiective ale politicii de coeziune a UE si renegocierea acestora pentru perioada 2014-2020 prin care Romania sa primeasca fondurile necesare sustinerii dezvoltarii economice si sociale.
● Libera circulatie a persoanelor: Sustinem recomandarea Comisiei Europene catre statele membre de a nu impune restrictii privind accesul lucratorilor din noile state membre pe piata fortei de munca. Mobilitatea lucratorilor este un factor pozitiv care determina cresterea economica, iar statele care nu au aplicat restrictii s-au bucurat de beneficiile economice ale migratiei fortei de munca. Sustinem interesele romanilor care lucreaza in Europa si militam pentru drepturile acestora.
● Cooperarea la Marea Neagra: Ne vom asuma un rol activ in regiune, alaturi de celelalte state membre ale UE, in solutionarea unor probleme majore precum lupta impotriva terorismului, securitatea si diversificarea energetica, consolidarea institutionala, dezvoltarea economica si extinderea comunitatii democratice.
● Politica comuna in domeniul migratiei: Migratia trebuie sa devina o politica comuna a UE, ceea ce nu inseamna ca statele membre nu vor mai trebui sa aiba anumite instrumente la dispozitie pentru a stopa imigratia ilegala si traficul de persoane si de asemenea pentru a decide in ce fel de sectoare economice ar trebui sa permita angajarea persoanelor cu inalte calificari provenite din tari terte.
● Integrarea comunitatii rome: Sustinem necesitatea unei strategii la nivel european de incluziune a romilor. Principiul egalitatii de sanse trebuie sa stea la baza acestor politici ca o garantie pentru eliminarea statutului de cetateni de mana a doua. Romania va milita si pentru crearea unei agentii europene in domeniul incluziunii romilor, eventual gazduita chiar de tara noastra.
 

Capitolul 27 - Cultura si culte

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Oprirea procesului de degradare a patrimoniului cultural national; restaurarea, protejarea si promovarea acestuia prin dezvoltarea proiectelor integrate si a retelelor de cooperare culturala, avand in vedere potentialul patrimoniului cultural de a sustine dezvoltarea sociala si economica.
2. Sustinerea diversitatii culturale si artistice.
3. Modernizarea, renovarea si inzestrarea corespunzatoare a infrastructurilor culturale in acord cu realitatile de pe plan international.
4. Perfectionarea profesionala continua a personalului angajat in institutiile de cultura.
5. Promovarea valorilor culturii romane in circuitul cultural international.
6. Promovarea patrimoniului national in cadrul turismului cultural national si international.
7. Dezvoltarea parteneriatului intre stat si culte in domeniile social, cultural, educational si sustinerea relatiei de respect si cooperare intre culte in beneficiul intregii societati.

 

Directii de actiune
● Elaborarea si punerea in aplicare a unei strategii nationale de restaurare si protejare a patrimoniului cultural.
● Sprijinirea infiintarii de noi muzee si spatii expozitionale.
● Promovarea unui rol activ al bibliotecii in societate, precum si construirea si dotarea corespunzatoare a acestora.
● Asigurarea sprijinului financiar necesar pentru o prezenta cat mai ampla a oamenilor de cultura la cele mai importante evenimente culturale din tara si strainatate (targuri de carte, festivaluri teatrale si cinematografice, festivaluri muzicale, expozitii de arta vizuala) etc.
● Incurajarea institutiilor culturale din mediul rural si din zonele defavorizate prin crearea unor asezaminte culturale, biblioteci satesti si orasenesti in parteneriat cu Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
● Construirea atelierelor de creatie potrivit cerintelor existente in comunitatea artistilor plastici.
● Sustinerea parteneriatului statului cu uniunile de creatie.
● Modernizarea si renovarea teatrelor si filarmonicilor, constructia de noi sali de spectacole in parteneriat cu administratia publica locala si crearea de institutii (de spectacole, de proiecte sau gazda) cu repertoriu multidisciplinar (spectacole de teatru, muzica, balet, arte vizuale etc.).
● Elaborarea de initiative legislative pentru salarizarea personalului din institutiile de cultura si legiferarea statutului artistului in Romania.
● Integrarea programatica a patrimoniului cultural material si imaterial in cadrul turismului cultural national si international.
● Sustinerea prezentei si a rolului Bisericii in societate, pornind de la principiul recunoasterii contributiei Bisericii la binele comun al societatii.
● Sprijinirea dezvoltarii comunitatilor religioase inclusiv in diaspora romaneasca.
● Promovarea unui parteneriat activ intre stat si culte prin crearea unor centre de asistenta sociala, incurajand astfel misiunea sociala a bisericilor si a celorlalte culte.

Capitolul 28 - Romanii de pretutindeni

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
1. Intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii, prezervarea si afirmarea identitatii culturale a romanilor de pretutindeni.
2. Dobandirea/redobandirea cetateniei romane si flexibilizarea regimului de vize.
3. Dreptul la munca al romanilor aflati in strainatate.
4. Crearea unui cadru institutional functional in relatia cu romanii de pretutindeni.
5. Asigurarea conditiilor necesare exercitarii dreptului de vot pentru cetatenii romani aflati in afara granitelor.

 

Directii de actiune
Intarirea legaturilor cu romanii din afara frontierelor tarii, prezervarea si afirmarea identitatii culturale a romanilor de pretutindeni
● Promovarea unor actiuni politico-diplomatice profesioniste pentru a transforma comunitatile romanesti din strainatate intr-un avantaj pentru tara noastra, o parghie de influenta si o sursa de mandrie nationala.
● Protejarea si promovarea drepturilor romanilor aflati in afara granitelor tarii, atat pentru cei care traiesc in vecinatatea tarii noastre, cat si pentru cei din emigratie.
● Cooperarea cu statele de origine in baza standardelor europene in materie in vederea garantarii drepturilor la prezervarea identitatii culturale a persoanelor apartinand minoritatilor romanesti autohtone din tarile vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoasterea ca minoritate romana a aromanilor, vlahilor, macedoromanilor, istroromanilor, meglenoromanilor, moldovenilor etc.
● Promovarea in plan educational a proiectelor de sprijin logistic si profesional pentru scolile romanesti intracomunitare.
● Incurajarea, initierea si sustinerea manifestarilor culturale de tip identitar.
● Sustinerea in plan lingvistic si mass-media a proiectelor care au ca obiectiv protejarea limbii romane si elaborarea unei strategii in acest sens. Relatia cu mass-media internationala si locala din tarile in care traiesc comunitati importante de romani va avea ca obiectiv crearea unui orizont de interes fata de realitatile comunitatilor romanesti din lume.
● Sprijinirea proiectelor care incurajeaza implicarea organizatiilor neguvernamentale romanesti in programe cu impact civic-formativ.
● Incurajarea in plan spiritual a proiectelor care vizeaza protejarea si promovarea vietii spirituale a comunitatilor romanesti.

 

Dobandirea/redobandirea cetateniei romane si flexibilizarea regimului de vize
● Adoptarea masurilor legislative si institutionale privind facilitarea dobandirii/redobandirii cetateniei romane de catre persoanele care sunt indreptatite in acest sens.
● Flexibilizarea regimului de acordare a vizelor, precum si incheierea rapida a unor acorduri bilaterale privind micul trafic de frontiera cu Republica Moldova, Ucraina, Serbia.
● Flexibilizarea regimului de acordare de permise de munca temporare pe teritoriul romanesc pentru cetatenii provenind din statele din vecinatatea UE (Republica Moldova, Ucraina, Serbia etc.).
Dreptul la munca al romanilor aflati in strainatate
● Eliminarea progresiva a restrictiilor pe piata muncii in spatiul comunitar pentru cetatenii romani.
● Respectarea de catre statele membre UE a drepturilor prevazute de legislatia europeana in materia dreptului muncii pentru cetatenii comunitari romani aflati la munca in spatiul UE.
● Cooperarea bilaterala cu statele din spatiul extracomunitar pentru respectarea drepturilor muncitorilor romani din tarile respective.

Capitolul 29 - Securitate nationala

GUVERNUL ROMANIEI

GUVERNUL ROMANIEI

Obiective de guvernare
Scopul fundamental al actului guvernamental in domeniul securitatii nationale il reprezinta crearea conditiilor politice, organizatorice si administrative necesare pentru ca, printr-o guvernare eficienta, sa putem garanta securitatea nationala prin: exercitarea deplina a drepturilor si libertatilor cetatenesti; asumarea constienta a responsabilitatilor de catre toate componentele societatii; perfectionarea capacitatii de decizie si de actiune a statului de drept in conditiile suprematiei legii; afirmarea Romaniei ca membru activ cu drepturi egale al comunitatii europene, euroatlantice si internationale.
1. Indeplinirea obligatiilor ce decurg din calitatea de membru al NATO si UE, modificarea cadrului legislativ astfel incat sa corespunda noilor realitati institutionale si mediului de securitate intern si extern, alocarea resurselor necesare sustinerii reformelor preconizate in stategia de guvernare.
2. Participarea activa la promovarea democratiei si constructiei securitatii in vecinatatea apropiata a Romaniei, in special in bazinul extins al Marii Negre, o problema-cheie pentru securitatea nationala. In acest context, Romania trebuie sa isi asume rolul de vector in sustinerea dimensiunii estice a securitatii NATO si UE.
3. Identificarea oportuna si contracararea proactiva a riscurilor si amenintarilor prin dezvoltarea capacitatilor de informare, analiza si decizie.
4. Prevenirea conflictelor si gestionarea eficienta a riscurilor, a situatiilor de criza si a consecintelor acestora.
5. Cresterea independentei energetice a Romaniei pe termen mediu, in sensul cresterii substantiale a productiei interne de energie, al reducerii dependentei fata de o sursa unica de import de energie, precum si al promovarii unei politici comune de securitate energetica la nivelul UE.
6. Continuarea procesului de transformare a Armatei intr-un instrument militar modern, credibil si eficient, in masura sa asigure indeplinirea obligatiilor ce ne revin in cadrul apararii colective a NATO, a angajamentelor asumate in UE si fata de ceilalti parteneri ai nostri, precum si de sustinere a actiunilor politico-diplomatice ale Romaniei pe plan international.

 

Directii de actiune
● Dezvoltarea si utilizarea coerenta a capacitatilor institutionale, politice, diplomatice, economice, militare si de informatii pentru contracararea riscurilor si amenintarilor regionale si globale.
● Actualizarea si modernizarea cadrului legislativ privind intarirea securitatii nationale.
● Reforma structurilor de aplicare a legii si a sistemului judiciar din Romania pentru combaterea eficienta a coruptiei si crimei organizate.
● Apararea intereselor energetice ale tarii noastre, promovarea unei 'identitati energetice' nationale si diversificarea surselor de aprovizionare.
● Protectia si dezvoltarea infrastructurii nationale, conectarea la retelele de transport europene.
● Dezvoltarea capacitatilor de informare, analiza si protectie pentru prevenirea si contracararea riscurilor si amenintarilor, reducerea vulnerabilitatilor si sesizarea oportunitatilor strategice pentru tara noastra.
● Participarea la promovarea democratiei, statului de drept, a stabilitatii si securitatii in vecinatatea Romaniei, in contextul eforturilor intreprinse de UE, NATO si de alte organizatii internationale, precum si in alte zone de interes strategic pentru tara noastra.
● Modernizarea inzestrarii Armatei si asigurarea conditiilor necesare pentru ca aceasta sa isi indeplineasca rolul constitutional in bune conditii.
● Alocarea anuala a unui procent de minim 2% din PIB pentru cheltuieli de aparare, care poate fi majorat la 2,38% pe proiecte concrete, cresterea semnificativa a fondurilor destinate gestionarii situatiilor de urgenta, asigurarea unei bugetari corespunzatoare pentru structurile militare si de informatii, precum si pentru celelalte institutii cu atributii in domeniul securitatii nationale.
● Formarea unor corpuri profesionale adecvate, atragerea expertizei necesare sectorului de securitate nationala, crearea unor ghiduri de cariera pentru functionarii guvernamentali implicati in acest sector si promovarea educatiei si cercetarii in zona securitatii nationale.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1067
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site