Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


IZVOARELE DREPTULUI INSTITUTIONAL COMUNITAR

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Politici sectoriale - Politica sociala a UE
Relatia Org–MEO–B. Fundamentare teoretica
Realizarea Uniunii Economice si Monetare. Introducerea monedei unice.
Fenomene care influenteaza comunicarea politica
Rolul zonelor libere in integrarea europeana
Evaluarea bazata pe competente. Consideratii generale asupra Centrelor de evaluare
INSTITUTIA SEFULUI STATULUI
INSTITUTII SI ACTORI POLITICI
Procesul constructiei europene
ORGANIZATIA NATIUNILOR UNITE

IZVOARELE DREPTULUI INSTITUTIONAL COMUNITAR

Ordinea juridica a Uniunii Europene este asigurata de un ansamblu de acte normative comunitare, numita legislatie comunitara.

Legislatia Uniunii Europene face parte integranta, cu rang de prioritate, din legislatia juridica aplicabila pe teritoriul fiecaruia dintre statele membre (hotararea din 9.03 1978, Simmenthal, nr.1O6/77).




Legislatia Uniunii Europene se compune din:

a) dreptul comunitar primar sau originar al Uniunii Europene;

b) dreptul comunitar secundar sau derivat al Uniunii Europene;

c) tratatele de drept international.

1. Dreptul Primar al Uniunii Europene

Se compune din:

- Tratatul de constituire a C.E.E. (Comunitatea Economica Europeana) - Tratatul de la Roma, 25 martie 1957;

- Tratatul de constituire a EURATOM - Tratatul de la Roma, 25 martie, 1957;

- Tratatul de constituire a CECO (Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului)    Tratatul de la Paris, 18 aprilie 1951;

- Tratate care modifica sau adaugesc aceste tratate din care amintim:

_ Actul Unic European (Luxemburg si Haga), 28 februarie 1986) - Intrat in vigoare la data de 01.07.1987, moment ce relanseaza constructia comunitara si prefigureaza viitoarea Uniune Europeana. Obiectivul principal al Actului Unic European l-a constituit definitivarea pietei interne a C.E., ca 'un spatiu fara frontiere interioare, in care libera circulatie a marfurilor, a persoanelor, a serviciilor si a capitalurilor este asigurata'. Organele C.E. primesc noi domenii de competenta (protectia mediului, politica sociala, cercetare, politica economica si monetara).

_ Tratatul asupra Uniunii Europene (Maastricht - 7 februarie 1992)

. titlul I modifica Tratatul asupra C.E.E.;

. titlu II modifica Tratatul CECO;

. titlul IV modifica Tratatul EURATOM

. titlul V reglementeaza Politica comuna de externe si securitate (P.C.E.S.)

. titlul VI reglementeaza cooperarea in Domeniile Justitiei si Internelor (C.D.J.I.)

_ Tratatul de la Amsterdam (Amsterdam 2 octombrie 1997) - Intrat in vigoare la 01.05.1999, Tratatul include domeniul 'Vize, azil, imigratie si alte politici legate de circulatia persoanelor' in Tratatul asupra Uniunii Europene;

_ Tratatele de aderare la Uniunea Europeana;

Despre tratatele constitutive ale Comunitatilor Europene se spune, cu deplin temei, ca au functia unor adevarate constitutii, dispozitiile acestora aflandu-se in varful ierarhiei ordinii juridice comunitare.

Vom enumera spre exemplificare cateva reglementari ale Dreptului Primar al Uniunii Europene, cu deosebita relevanta pentru Politia de Frontiera:

- art.12 din Tratatul UE privind interdictia de discriminare;

- art. 17, 18 din Tratatul UE se refera la Comunitatea Unionala privind libertatea generala de deplasare;

- art.39 din Tratatul UE referitor la dreptul de libera circulatie a angajatilor;

- art.49    din Tratatul UE referitor la dreptul de libera circulatie a serviciilor;

- art.61-69 din Tratatul U.E. referitor la viza, azil, imigrare si alte politici cu privire la libera circulatie a persoanelor;

- procesul-verbal nr. 2 de includere a patrimoniului Schengen in cadrul Uniunii Europene.

Principiile generale de drept.

Curtea Europeana de Justitie pune in aplicare urmatoarele principii generale de drept, rezultatele din dreptul primar al Uniunii Europene, astfel:

dreptul de proprietate;

principiul imbogatirii fara justa cauza;

dreptul la libera exercitare a activitatii economice;

recunoasterea legitimei aparari;

respectul securitatii juridice;

neretroactivitatea legii penale;

respectul drepturilor castigate;

principiul proportionalitatii;

principiul „nulla poena sine lege”;

principiul „non bis in idem”;

dreptul la aparare;

dreptul la un recurs jurisdictional efectiv.

2. Dreptul Secundar al Uniunii Europene

Dreptul Secundar al U.E. constituie baza juridica secundara si reprezinta dreptul stabilit de catre institutiile UE, care reglementeaza desfasurarea in bune conditii a contractelor din baza juridica primara. Conform art.149, Tratatul UE se compune din: regulamente, dispozitii, directive, decizii, recomandari, avize.

Regulamentele sunt acte legislative sau executive cu caracter normativ, cu o valoare generala si abstracta. Ele pot fi adoptate de oricare dintre institutiile comunitare, dar sunt obligatorii ca finalitate si modalitati de transpunere in fapt; pentru a intra in vigoare, regulamentele trebuie publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.



Directivele sunt acte cu caracter individual care se adreseaza statelor membre ce trebuie sa le puna in aplicare. Sunt definitive in ceea ce priveste obiectivul, aduc insa posibilitatea statului membru de a alege forma si mijloacele de realizare a acestuia si termenul de ducere la indeplinire. In cazul nerespectarii termenelor sau realizarii incomplete, directivele capata caracter decizional nemijlocit, ceea ce inseamna ca fiecare poate sa se adreseze statului care nu a actionat la timp, apeland la directive. Directivele sunt de regula hotarate dupa audiere, aprobare si codecizie de catre Parlamentul European prin Consiliu, la propunerea Comisiei Europene. Pentru a intra in vigoare, directivele sunt fie comunicate tarii destinatare, fie publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (atunci cand ele privesc totalitatea statelor membre sau cand sunt adoptate de comun acord de catre Consiliu si Parlament).

Dispozitiile sunt general si particular valabile si au caracter definitiv, fiind superioare legilor nationale si aplicabile la nivel intern de toate statele membre.

Deciziile sunt acte individuale, care se adreseaza statelor membre sau unor persoane particulare si se iau de catre Comisie sau Consiliu; au caracter obligatoriu pentru adresat in toate elementele pe care le contin. Intrarea lor in vigoare se face prin comunicarea lor catre destinatar, ori prin publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (in cazul in care ele au fost adoptate de comun acord de Consiliu si de Parlament).

Recomandarile sunt acte cu caracter neobligatoriu ce cuprinde o indicatie adresata statelor membre, unei institutii sau unor persoane particulare; se fac de catre Comisie sau Consiliu.

Avizele sunt acte cu ,caracter neobligatoriu ce reprezinta opinia emisa de o institutie sau de un organism la cererea formulata de o alta institutie.

Exemplificam cateva din reglementarile Dreptului Secundar al UE, cu deosebita relevanta pentru Politia de Frontiera:

- Directiva nr. 64/221 - se refera la Permisele pentru limitarea libertatii de deplasare a angajatilor, liber-profesionistilor si beneficiarilor de prestari servicii, inclusiv a membrilor familiei acestora;

- Directiva nr. 1612/68 - stabileste Libera circulatie a angajatilor in cadrul Comunitatii Europene;

- Directiva nr. 68/360 - cu privire la anularea restrictiilor de calatorie si sedere pentru angajatii statelor membre si membrilor familiei;

- Directiva nr. 73/148 - cu privire la anularea restrictiilor de calatorie si sedere pentru cetatenii statelor membre in cadrul Comunitatii, in domeniul deplasarii serviciilor;

- Dispozitia nr. 2317/95 - cu privire la tarile ai caror cetateni trebuie sa fie in posesia unei vize la trecerea unei granite exterioare a UE;

- Dispozitia nr. 1683/95 - cu privire la reglementarea unitara in domeniul vizelor;

- Directiva nr. 90/362 - cu privire la dreptul general de sedere a cetatenilor UE. si a membrilor familiei.

3. Drept International Public al Uniunii Europene

Dreptul International reuneste acte normative exterioare dreptului primar incheiate de Uniunea Europeana si statele membre cu terti.

Uniunea Europeana este o organizatie supranationala si are, conform art. 281 din Tratatul UE, capacitate juridica si este astfel subiect al dreptului international. Este indreptatita sa incheie tratate de drept popular cu state sau alte organizatii supranationale. Astfel, se pot incheia asa-numite acorduri mixte in care, pe langa Uniunea Europeana si statul tert, sa fie partenere si statele membre ale Uniunii Europene. Aceste tratate mixte sunt doar admise, cata vreme Uniunea Europeana nu detine competente in domeniul reglementarilor si astfel sa devina necesara participarea statelor membre.

Tratatele de drept international incheiate de Uniunea Europeana sunt parte componenta a dreptului Uniunii Europene, ceea ce este valabil si pentru hotarari ale Consiliilor de Asociere, infiintate prin Acorduri de Asociere (de vazut in special Curtea Europeana de Justitie, 1990, sentinta din 20.09 1990 -Servince - cu privire la hotararea Consiliului de Asociere 1/80 conform Acordului de Asociere cu Turcia). In cadrul acestor competente s-au incheiat Tratate de Asociere cu Turcia, cu statele Central Europene (statele CEE) si cu 3 state AELS pentru zona economica europeana.

4. Delimitare fata de legile nationale

Legile nationale care aplica legislatia U.E. nu fac parte din legislatia U.E., dar sunt

subordonate Dreptului U.E. Primar si Secundar. In aplicarea directivelor europene, statele au insa o marja de reglementare, cum ar fi, de exemplu, problema strainilor reglementata diferit de unele state, astfel:

Intrarea pe teritoriul tarii precum si sederea cetatenilor UE si a membrilor familiei in Germania nu sunt reglementate in legea generala cu privire la straini, ci intr -o lege speciala - Legea cu privire la sederea cetatenilor UE si intr-o decizie - Decizia cu privire la libera circulatie a cetatenilor din UE. care precede legea cu privire la regimul strainilor.

Legea cu privire la regimul strainilor din Austria contine un alineat special care se refera la hotararile speciale pentru cetatenii UE si membrii familiei ( art.46 din Legea cu privire la regimul strainilor - Austria).

- In Finlanda, intrarea pe teritoriul tarii si sederea cetatenilor UE si a membrilor familiei sunt reglementate in Legea cu privire la regimul strainilor ( art.8, 16 din Legea cu privire la regimul strainilor - Finlanda).

Dreptul Primar si Secundar al UE sunt superioare dreptului intern al statelor membre. In masura in care este direct aplicabil, autoritatile si forurile de justitie au obligatia de a pune in aplicare legislatia UE.

5. Acte juridice ale Uniunii Europene cu influente importante pentru Politia de Frontiera

5.1. Tratatul cu privire la Uniunea Europeana

Uniunea Europeana a fost infiintata prin Tratatul cu privire la Uniunea Europeana

(Tratatul de la Maastricht). UE a fost formata initial din Comunitatile Europene, adica Comunitatea Economica Europeana (CEE), Comunitatea Europeana pentru Carbune si Otel (CECO) si Comunitate a Europeana pentru Energie Nucleara (Euratom). In cadrul acestor 3 comunitati, Comunitatea Europeana, reglementata prin Tratatul cu privire la Comunitatea Europeana (Tratatul CE) , are pe departe rolul cel mai important.

La acestea se adauga doua domenii politice si forme de colaborare reglementate prin Tratatul UE - Politica Externa si de Securitate Comuna (PESC) si Colaborarea In Domeniile Justitie si Interne (CDJI).

Astfel, Uniunea Europeana este sustinuta de trei elemente principale. Primul este format din Comunitatea Europeana (CE, CECA si Euratom), cel de-al doilea din (Politica Externa si de Securitate Comuna) PESC, iar cel de-al treilea din (Colaborarea in Domeniile Justitie si Interne) CDJI.



Activitatea Comunitatii Europene - primul element al UE cuprinde, pe langa numeroase domenii politico-economice si de drept economic, si crearea unei piete interne, gandita ca un spatiu lipsit de frontiere in interior in care sa fie asigurata libera circulatie a marfurilor, persoanelor, serviciilor si capitalului. Din punct de vedere al dreptului strainilor sunt importante reglementarile cu privire la libera circulatie a persoanelor pe piata interna.

In cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna - cel de-al doilea element al UE - se stabilesc in special dispozitii comune in ceea ce priveste politica externa si de securitate, inclusiv cea de aparare.

Colaborarea in Domeniile Justitie si Interne cuprinde diferite domenii ale colaborarii la nivel juridic si politienesc.

Prin Tratatul de la Amsterdam, UE s-a dezvoltat in continuare. Domenii ale politicii cu privire la azil si straini au trecut din cel de-al treilea pilon (CDJI) in primul, astfel incadrate in Tratatul UE. In felul acesta, UE detine acum competenta de a emite reglementari direct aplicabile in aceste domenii, care pana in acel moment erau subordonate legislatiei nationale. Legislatia nationala cu privire la regimul azilului si strainilor va pierde treptat teren in fata reglementarilor unitare europene.

Printr-o anexa Schengen la Tratatul de la Amsterdam, intreaga legislatie Schengen, compusa din Acordul de la Schengen de la 14 iunie 1985, Conventia de Aplicare a Acordului de la Schengen din 19 iunie 1990, rapoartele si Tratatele de Aderare precum si deciziile si explicatiile Comitetului executiv Schengen, a intrat in componenta Dreptului UE.

In cel de-al treilea pilon raman domenii ale colaborarii juridice si politienesti in ceea ce priveste cauzele penale. Se are in vedere extinderea in viitor a competentelor autoritatilor Europol. Art. 6 din Tratatul UE prevede apartenenta la principii precum:

- dreptul la libera circulatie;

- democratia;

- respectarea drepturilor omului si libertatilor fundamentale;

- respectarea normelor statului de drept constitutional.

5.2. Reglementari singulare ale Tratatului UE

Articolul 12 al Tratatului UE stipuleaza o interdictie generala de discriminare in aplicarea Tratatului si anume: orice fel de discriminare din ratiuni de apartenenta nationala. Dat fiind ca si controlul la granita, precum si intrarea in tara si sederea intra in sfera de reglementare a Tratatului UE, Politiile de frontiera au datoria de a respecta aceasta interdictie, in special in cazul controlului cetatenilor UE sau al altor persoane favorizate de legislatia UE.

Legislatia UE este direct valabila si superioara legislatiei nationale. Acest fapt duce la situatia in care prevederi nationale care contin (sau pot contine) o discriminare nu sunt aplicabile sau trebuie interpretate in asa fel incat sa nu discrimineze.

Articolul 17 al Tratatului UE certifica apartenenta la Uniune pentru cetateni ai unui stat din UE. Apartenenta la Uniune nu estre inca o cetatenie de sine statatoare, ci dependenta de apartenenta la un stat al UE. Art. 18 al Tratatului UE ofera tuturor cetatenilor Uniunii dreptul de intrare si sedere in toate statele UE, fara un scop anume. Acest drept poate fi anulat doar in conditii speciale.

Articolul 39 din Tratatul UE garanteaza dreptul la libera circulatie a angajatilor. Este interzis orice tratament diferentiat pe baza cetateniei unui angajat in ceea ce priveste activitatea, salarizarea sau alte feluri de conditii de munca. Legislatia cu privire la dreptul la libera circulatie pentru angajati - extins prin cateva dispozitii si directive, asa incat si membrii familiei sa beneficieze de dreptul la libera circulatie, chiar daca acestia nu sunt cetateni ai UE - a fost, pana la introducerea apartenentei la Uniune, baza legislatiei cu privire la dreptul la libera circulatie. Fiecare cetatean al UE are dreptul de a merge in alt stat al UE si de a lucra acolo. Nu ii sunt necesare nici aprobarea de intrare in tara si nici aprobarea de lucru.

Titlul IV al Tratatului UE reglementeaza noile domenii politice precum viza, azil, imigrare si circulatia persoanelor, trecute, odata cu adoptarea Tratatului de la Amsterdam, din cel de-al treilea pilon (CDJI) in primul. UE detine acum competenta de a crea o legislatie direct aplicabila, care sa anuleze pe cea nationala.

Structura se prezinta astfel:

- hotararea masurilor care garanteaza ca cetateni ai UE precum si persoane din terte tari nu sunt controlate la trecerea granitelor interne;

- norme si metodologii care trebuie respectate la controlul granitelor exterioare;

- elaborarea de prevederi privind viza pentru sederi planificate pentru maxim 3 luni, inclusiv incheierea sederii;

- criterii si procedee pentru stabilirea statului UE care este responsabil pentru verificarea cererii de azil;

- norme minime cu privire la acceptarea cererilor de azil, acceptarea si stabilirea procedurii de acordare a azilului;

- stabilirea de masuri de politica a imigrarii cu privire la sederi prelungite inclusiv de reintregire a familiei, precum si cu privire la imigrari ilegale si sederi ilegale, inclusiv repatrierea;

- stabilirea drepturilor si conditiilor pe baza carora straini din terte state, care se afla legal intr-un stat al UE, se pot deplasa si in alte state UE.

5.3. Dispozitii si directive

- Dispozitia Consiliului Comunitatii Europene Economice nr. 1612/68 cu privire la dreptul la libera circulatie a angajatilor in cadrul Comunitatii din 15 octombrie 1968.

Aceasta dispozitie descrie pe larg dreptul la libera circulatie a angajatilor, stipulat prin art.39 al Tratatului CE. Fiecare cetatean al UE are dreptul de a incepe si desfasura o activitate in functie de conditiile oferite angajatilor acelui stat (art.1 alin. 1). Orice fel de tratare negativa (discriminare) este interzisa (art. 2 prin care este exclusa si necesitatea unei vize de lucru). Dispozitia garanteaza suplimentar si reintregirea familiei, chiar daca membrii familiei nu sunt cetateni ai UE. Membrii familiei cetateanului UE sunt in acest sens, sotul, precum si rude in linie descendenta care nu au implinit 21 de ani ce sunt in intretinere si rude ale sotului in linie ascendenta care se afla in intretinere (art.10).

- Directiva Consiliului Comunitatii Europene Economice nr. 64/221 pentru coordonarea instructiunilor speciale in cazul intrarii si sederii cetatenilor straini, in masura in care exista justificari in ceea ce priveste ordinea publica, securitatea sau sanatatea din 25 februarie 1964.

Aceasta directiva este valabila pentru cetatenii UE dintr-un stat al UE si a membrilor familiei acestora care se deplaseaza sau rezideaza intr-un stat al UE ca angajat sau beneficiar de servicii. Creeaza cadrul pentru instructiunile nationale, pe care statele membre au dreptul sa le emita din motive de ordine publica, securitate sau sanatate cu privire la intrarea in tara, emiterea sau prelungirea vizei de sedere sau masurile de expulzare. In cazul masurilor cu privire la ordinea publica si securitate, numai comportamentul personal al cetateanului UE respectiv al membrilor familiei poate avea calitate decisiva. Numai condamnarile penale nu pot justifica aceste masuri (art.3 al. 2). Bolile si infirmitatile care justifica refuzul acordarii intrarii sunt stipulate intr-o anexa a directivei. Expirarea termenului de valabilitate al actului de identitate sau al pasaportului, pe baza caruia a fost posibila intrarea pe teritoriul tarii si emiterea vizei de drept de munca, nu justifica expulzarea de pe teritoriul suveran (art.3 al.3). Statul emitent al acestor documente permite posesorului actelor personale intoarcerea, fara intocmirea unor formalitati deosebite, chiar daca aceste documente si-au pierdut valabilitatea sau daca cetatenia posesorului este pusa la indoiala.



- Directiva Consiliului Comunitatii Europene Economice nr. 68/360 cu privire la anularea restrictiilor de deplasare si sedere in cadrul Comunitatii pentru angajati ai statelor membre si a membrilor familiilor lor, din 15. 10. 1968.

Directiva contine reglementari cu privire la intrarea in tara si sederea cetatenilor UE, inclusiv membrii familiilor lor, care se bucura de libertatea de deplasare ca angajati. Cetatenilor UE si membrilor familiilor lor le este permisa intrarea pe teritoriul altui stat al UE odata cu prezentarea unui act de identitate sau pasaport valabil. Cetatenii UE nu au nevoie de viza; membrilor familiilor lor, care nu sunt cetateni ai UE, li se poate cere o viza scutita de taxe (art.3). Membrii familiilor se bucura in rest de toate celelalte drepturi ca si cetateanul UE, de la care imprumuta drepturile.

- Dispozitia Consiliului nr.574/1999 din 12.03.1999 JO CE nr. L 072 din 18.03.1999.

Dispozitia prevede pentru state terte ca cetatenii lor sa detina viza la trecerea unei granite exterioare a UE. Aceasta prevedere este valabila pentru 102 state terte. Pentru cetatenii statelor neamintite sunt in continuare valabile reglementarile nationale ale statelor UE.

- Dispozitia Consiliului nr.1683/95 din 29.05.1995 JO CE L 164/1 din 14.07.1995.

Prin aceasta dispozitie Consiliul a introdus o structura unitara pentru viza. Astfel, statele UE au obligatia de a-si elibera vizele pe baza unei structuri unitare pentru viza. Structura pentru viza corespunde structurii pentru viza a statelor semnatare a Tratatului de la Schengen. In practica trebuie avut in vedere ca vizele UE emise de state in care Conventia de punere in Aplicare a Acordului de la Schengen nu a intrat inca in vigoare, nu dau dreptul la intrarea in spatiul Schengen.

5.4. Acte juridice in domeniul CDJI

Cateva din actele juridice ale celui de-al treilea pilon din punctul de vedere al Politiei de

Frontiera sunt:

- Hotararea Consiliului de Justitie si Interne a UE din 30.11.1994 cu privire la inlesnirea calatoriilor pentru elevi din terte state in cadrul unei excursii scolare;

- Decizie a Consiliului de Justitie si Interne a UE din 20.05 1995 cu privire la garantiile minime pentru proceduri de acordare de azil;

- Decizie a Consiliului de Justitie si Interne a UE din 26.06 1997 cu privire la cetateni minori neinsotiti din terte tari;

- Recomandarea Consiliului de Justitie si Interne a UE din 30.11 1994 cu privire la tranzitul in scopul expulzarii;

- Recomandarea Consiliului de Justitie si Interne a UE din 30.11 1994 cu privire la introducerea unui document de calatorie standard pentru repatrierea cetatenilor din terte state;

- Recomandarea Consiliului de Justitie si Interne a UE din 22.12 1995 cu privire la votarea si colaborarea in ceea ce priveste masurile de repatriere;

- Punctul de vedere comun al Consiliului de Justitie si Interne a UE din 25.10.1996 cu privire la programele de ajutorare si informare pentru domeniile de frontiera;

- Masuri comune ale Consiliului de Justitie si Interne a UE din 16.12.1996 cu privire la elaborarea unitara a titlurilor de sedere, model si descriere.

.5.5. Tratate de drept international

A). Tratat cu privire la Spatiul Economic European (SEE)

SEE este rezultatul acordului dintre Comunitatea Europeana (state ale UE, cele 15) si tarile membre (statele Islanda, Liechtenstein, Norvegia) in Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS) , pentru a acorda acestora din urma avantajul de a se afla in apropierea Pietei Unice Europene. Elvetia este singurul stat AELS care nu a aderat la Tratatul SEE. Statele UE impreuna cu statele AELS (cu exceptia Elvetiei) formeaza o piata interna comuna. Statele AELS au preluat in acest spatiu 80% din reglementarile esentiale ale UE in privinta pietei comune.

In acest spatiu cu peste 380 de milioane de locuitori serviciile, capitalurile, bunurile si lucratorii se pot misca liber in aceleasi conditii ca si intr-o piata nationala.

Proiectul de asociere a fost lansat in iunie 1989, a ajuns la un acord politic la 21 octombrie 1991, apoi, prin semnarea definitiva la 2 mai 1992 a Tratatului de la Porto, a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1993. Totusi intrarea efectiva in vigoare a SEE are loc abia la 1 ianuarie 1994, deoarece alegatorii elvetieni, consultati prin referendum, au respins textul propus. In urma aprobarii aderarilor din 1 ianuarie 1995, SEE cuprinde 15 state din UE, carora li se alatura Islanda, Liechtenstein, Norvegia.

Tratatul SEE acorda cetatenilor statelor AELS (cu exceptia Elvetiei) aceleasi drepturi de libera circulatie ca si cetatenilor UE.

B). Acordul de Asociere cu Turcia

Prin Acordul de Asociere din 12.09 1963 intre (pe atunci) statele SEE si Turcia si prin

Deciziile Consiliului de Asociere (DCA) emise, Turcia urmeaza sa fie pregatita pentru integrarea ca membru al UE. Legislatia cu privire la asociere are insa deja ca efect faptul ca cetatenii turci care traiesc intr-un stat UE, au, dupa cel putin 4 ani de angajare regulamentara, in cea mai mare parte acelasi statut in ceea ce priveste dreptul de sedere ca si cetatenii UE.

C). Tratatul de la Dublin

Tratatul a fost semnat in orasul irlandez Dublin la 15.06 1990 de 12 statele partenere ale UE si a intrat in vigoare in anul 1997. Acest tratat cuprinde reglementari cu privire la competente pentru tratamentul aplicat azilantilor in cadrul UE. Principiul de baza consta in aceea ca, forul competent pentru o cerere de azil este primul stat al UE in care azilantul ajunge sau statul UE care ii emite o viza. Insa, daca un membru al familiei celui care solicita azil a obtinut deja intr-un stat al UE statutul de refugiat in conformitate cu Conventia de la Geneva cu privire la Refugiati, atunci acest stat are competenta de a verifica cererea de azil. Reglementarile despre azil sunt asemanatoare cu cele prevazute in CAAS. Intre statele partenere la Tratatul Schengen exista acordul comun ca, odata cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Dublin, reglementarile cu privire la azil ale CAAS sa nu mai fie aplicate.

D). Conventia Europol

Statele UE au infiintat prin aceasta Conventie din 26 iulie 1995 un Oficiu European al Politiei cu sediul la Haga numit Europol si a intrat in vigoare, cu oarecare intarziere, la 1 octombrie 1998. Europol are misiunea de a facilita colaborarea fortelor nationale de politie - in special schimbul de informatii - in eficientizarea prevenirii si combaterii terorismului, traficului ilegal de droguri, spalare de bani si a altor forme grave de criminalitate internationala.

Organizatia, cu sediul la Haga, functioneaza din 1 iulie 1999, punand in practica un sistem informatizat care sa contina o anumita cantitate de informatii privind persoanele urmarite.

Atributiile Europol pot fi largite de catre Consiliul Uniunii Europene.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 795
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site