Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Sistemul politic american

Stiinte politice



+ Font mai mare | - Font mai mic



Sistemul politic american

- constitutia americana, cea mai veche constitutie scrisa in functie.



Interdependenta - zone de competenta comune.

De exemplu: Presedintele numeste judecatorii de la CSJ.

Congresul poate demite pentru motive juridice judecatorii sau alti demnitari.

CSJ - independenta.

Fiecare putere are competente si din celelalte puteri, chiar daca se vorbeste despre separatia puterilor. Sensul este de echilibru al puterilor.

Prerogativa cea mai importanta a presedintelui este dreptul de veto - din 1996 este completat cu un drept de veto partial - presedintele poate alege dintr-o lege un articol necorespunzator. Il poate elimina din legea respectiva ceea ce ii ofera de facto o putere quasijuridica.

Dreptul de veto nu este absolut. Poate fi infrant de o majoritate de 2 treimi din ambele camere.

Sistem cu partide slabe. Presedintele - chiar daca se bazeaza pe o majoritate in congres din partea propriului partid, el nu se poate asigura de nimic.

In acest moment: presedintele este si seful partidului sau - Bush - partidul republican.

Alegerile pentru congres au loc pentru camera reprezentantilor + o treime din senat, sunt o data la 2 ani.

Rezulta o dependenta indirecta a presedintelui de electori, prin congrees.

De ce regimul este prezidential?

SUA au drept caracteristica o constructie a nivelului federal al statului care nu vine ca un efort de diminuare a particularismului local. Aceste particularisme ofera totusi o cultura politica cu mult mai omogena iin timp. Nu este vorba aici de o centralizare a statului si nici de o nevoie de aparare/protectie, pentru ca geopolitic, SUA nu au vecini periculosi.

- ideal tipul de stat slab, liber.

Constitutia porneste de la modelul britanic. Pericolul la sfarsitul sec. 18 era o putere excesiva a parlamentului. Separatia puterilor in stat -    vazuta intr-o logica liberala.

Pornind de la modelul englez dar si de la riscurile pe care acesta il avea, s-a ajuns la un sistem contrabalansat de alte 2 puteri: congresul cu camera reprezentantilor si camera statelor federale - unde fiecare stat este egal reprezentat indiferent de marime, populatie, etc.

Presedintele este ales indirect.

Membrii congresului sunt alesi direct.

In functie de evolutia istorica, de evolutia importantei nivelului federal, se transforma statul slab intr-un stat cu o influenta si relevanta din ce in ce mai mare in statele federale, la nivelul cetatenilor.

Rolul presedintelui merge in paralel cu dezvoltarea sistemului democratic.

Democratizarea duce la transformarea sistemului din parlamentar, in prezidential. Industrializarea, importanta razboiului, influenta presei duc catre acelasi lucru.

Democratizarea in SUA se observa prin dependenta congresului si a presedintelui de opinia publica, de lobbyuri, de autoritatile locale, de societatea civila, etc.

Este vorba in mare masura de un efect simbolic, de o putere simbolica. Presedintele are in grija o administratie enorma: 60 ministere, 15 secretari de stat, 10 consilieri - pe care doar o influenteaza conform politicii sale, dar nu-si poate utiliza puterea asupra lor in mod direct. Ele sunt teoretic dependente de presedinte, dar practic autonome.

OBS! Distinctia dintre regimuri: prezidential (presedintele este ales direct) - semiprezidential - parlamentar. In SUA nu este asa. Si totusi este regim prezidential.

Alegerea presedintelui:

Alegeri primare pentru fiecare partid din care rezulta candidatii la presedentie. Au un caracter democratic foarte pronuntat.

Cei care desemneaza candidatul unui partid sunt opinia publica si cei care voteaza efectiv in alegerile primare.

OBS! Forta unui candidat de a-si strange fonduri pentru campanie denota si capacitatea sa de a-si duce la final programele propuse.

Dupa alegerile primare, urmeaza campanie electorala propriu-zisa. Dupa ce fiecare candidat a sustinut cate o campanie electorala in cele 50 de state federale. De obicei candidatii se orienteaza catre statele unde au un procentaj ridicat - trebuie sa obtina 50% + 1 din aceste    state.

OBS! De facto - electorii au mandat imperativ.

Campania - nu este unitara. Sunt de fapt campanii paralele in cele 50 de state, chiar daca mediatic asa pare.

Presedintele are o legitimitate fundamentala si reprezinta cheia sistemului intr-o democratie federala.

Congresul, ce poate face pentru a limita atributiile prezidentiale?

Conform constitutiei, administratia si presedintele nu au dreptul de a initia bugetul sau orice lege. De facto insa, este posibil.

O lege nu poate trece decat daca este votata identic in ambele camere. Probleme apar cand sunt majoritati diferite - ceea ce slabeste congresul.

OBS! Conresul nu poate face singur mare lucru, dar poate sa-l faca pe presedinte sa actioneze intr-un anume sens.

In cazul francez, coabitarea marginalizeaza presedintele. In SUA, coabitarea ar trebui sa blocheze sistemul - dar nu se intampla asa.

Sistemul prezidential in care membrii congresului sunt autonomi isi pot alegge majoritatea din care sa faca parte. Nu au responsabilitate fata de natiune, ca presedintele.

OBS! Importanta presei este enorma - ca lobby si ca influenta.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1958
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved