Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Rromi: probleme sociale. Strategia guvernamentala de imbunatatire a situatiei romilor

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CONTEXTE SI POLITICI ALE DEZVOLTARII
BAZELE STIINTEI POLITICE TEST GRILA
PARADIGME NOI IN RELATIILE INTERNATIONALE
APLICABILITATEA “CONSENSULUI DE LA WASHINGTON”. RELATIA DINTRE TRANZITIE SI DEZVOLTARE
Clasificarea, prezentarea metodelor si tehnicilor de evaluare actuale
Conditia umana – conditie politica
PROGRAME EUROPENE – seminar special
GLOBALIZAREA SI RELATIILE INTERNATIONALE
DOCTRINE POLITICE CONTEMPORANE - LIBERALISMUL
INTRODUCERE IN RELATIILE INTERNATIONALE

Rromi: probleme sociale. Strategia guvernamentala de imbunatatire a situatiei romilor

Recensamantul din ianuarie 1992 inregistra 409.723 de cetateni romani care s-au autoidentificat ca fiind romi/ tigani. Organizatiile de romi au vehiculat estimari ale etniei de 2.500.000 si chiar 3.000.000 de persoane, dar nici una din aceste cifre nu a fost justificata printr-o metodologie de calcul cat de cat articulata. O cercetare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii in 1988 estimeaza numarul romilor din Romania la 1.515.000, adica 6,9% din populatie.




In 2002, prin coroborarea mai multor metode, intr-o cercetare asupra conditiilor social-economice de viata a populatiei de romi, dimensiunile acesteia au fost estimate la aproximativ 1 milion de persoane (E. Zamfir, C. Zamfir).

I. Rromi: probleme sociale.

Este specific populatiei de romi faptul ca saracia, care ia adesea forme severe si extinse, este dublata de situatii accentuate de marginalizare si excluziune sociala.

O parte importanta a populatiei de romi este prinsa in capcana unui deficit multiplu de resurse personale si familiale: lipsa severa de venituri, conditii de locuire adesea mizere, lipsa de educatie, de calificare, angajare predominanta in activitati economice din zona gri/subterana, lipsa actelor de identitate. Datorita acestei pozitii marginale accentuata de rata sensibil mai ridicata a criminalitatii, romii sunt frecvent obiectul sanctiunilor sociale si nu de putine ori al diferitelor forme de discriminare. La acestea se adauga o imagine publica cel mai adesea negativa. Toate aceste conditii afecteaza advers accesul la serviciile sociale publice: educatie, invatamant, ocupare, securitate personala si chiar asistenta sociala.     

Specificul excluziunii sociale la populatia de romi consta tocmai in existenta unor surse de excluziune care la restul populatiei nu exista sau sunt intalnite extrem de rar, precum lipsa unei identitati legale sau situatie locativa ilegala.

Dupa un proces de integrare (adesea fortata) in formele de viata moderna, in regimul socialist, dar cu unele efecte cert positive (reglementarea sitautiei legale a populatiei, participare scolara, participare in forme legale la activitatile economice), populatia de romi a primit cel mai dur socul crizei economiei socialiste si mai apoi socul tranzitiei. In ultimii 20 de ani, se poate considera ca situatia populatiei de romi s-a agravat mult mai accentuat decat a restului populatiei. Marea majoritate a populatiei care se confrunta cu saracia extrema in Romania este de etnie roma.

Lipsa identitatii legale, cu efectul excluderii de la orice drept social, afecteaza un numar important de romi. Acestia sunt exclusi complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetatean: asistenta sociala, asigurari sociale, drept de participare politica, angajare intr-un loc de munca legal. Datele sugereaza ca procesele de dezagregare sociala ale tranzitiei au avut ca una dintre consecinte faptul ca populatia tanara sa fie afectata semnificativ mai mult decat populatia adulta si varstnica de lipsa de identitate legala.

Sistemul Venitului Minim Garantat este menit sa sustina segmentul care se confrunta cu conditiile cele mai grave de saracie. Un segment semnifictiv din populatia de romi are insa un acces limitat chiar si la aceasta forma de suport social datorita lipsei actelor de identiate si a unei locuinte.

Deficitul sever de educatie, manifestat inclusiv intr-un grad ridicat de analfabetism, pare a fi fost de asemeena accentuat de tranzitie. Generatia care era la varsta scolara in periaoda 1950-70 prezinta un nivel mai ridicat de scolaritate decat generatia de varsta scolara in perioada 1980-2000. Se pare ca saracia severa reprezinta, in ultima instanta, factorul cel mai important al participarii scolare scazute. Costul participarii scolare este, pentru o larga parte a populatiei de romi, excesiv de mare in raport cu sansele reale de a finaliza, chiar la nivel primar, studiile si de a obtine, prin aceasta, acces pe piata muncii. Unele date sugereaza ca in cadrul populatiei de romi, datorita unor modele traditionale care sustin casatoria la o varsta foarte mica, exista o presiune a comunitatii exercitata asupra fetelor pentru a abandona inainte de finalizarea ciclului scolar obligatoriu.

Deficit masiv de calificare profesionala. Meseriile traditionale ale romilor sunt din ce in ce mai putin operative in economia moderna, segmental populatiei adulte cu calificare este redus. Marea majoritate a romilor nu au nici o calificare, fapt care ii marginalizeaza pe piata muncii. Tanara generatie, datorita socului ultimelor decenii, prezinta un deficit si mai mare de calificare comparativ cu generatia adulta-varstnica

Participarea romilor in activitatile economice legale este limitata. Un segment scazut al populatiei de romi este incadrat in forme legale de activitati economice, substantial mai redus decat al generatiei adulte din perioada 1950-1970. Sunt multe persoane care nu au avut deloc experienta unei activitati economice recunoscute legal, sau au avut o istorie de participare limitata, intrerupta de lungi perioade de somaj. Activitatile informale producatoare de resurse, caracteristice pentru o mare parte a populatiei de romi sunt indirect surse ale saraciei si excluziunii sociale: ele produc mai degraba o supravietuire precara dar blocheaza orice acces la beneficiile sociale legate de munca salariala/formala (concedii de boala, asigurare medicala, concediu de materniate, asigurari sociale); imping la marginea legalitatii, crescand riscul diferitelor sanctiuni sociale, inclusiv al criminalitatii. In mod special, accesul la sistemul de pensii a viitorilor varstnici este dramatic mai restrans decat al generatiei varstnice actuale. Unele activitati economice la care romii au acces sunt in mod special producatoare de conditii mizere de viata, afectand negativ sanatatea si imaginea sociala: exploatarea gunoaielor este un astfel de exemplu.

In mod special este dramatica situatia populatiei de romi din mediul rural. Datorita unor ratiuni istorice, cuplate cu ignorarea completa a problemei dupa 1989, o mare parte din populatia de romi din mediul rural nu detine pamant (sursa de supravietuire a multor locuitori de la sate); multe familii nu detin nici proprietatea asupra unor terenuri pentru locuinta.

Accesul la ingrijirea medicala a scazut dramatic odata cu introducerea sistemului de asigurari sociale. Cresterea costurilor colaterale ale ingrijirii medicale, indeosebi a costului medicamentelor, a limitat si mai mult accesul la serviciile medicale. In mod special accesul la serviciile legate de asigurarea sanatatii reproducerii are consecinte grave. Accesul limitat la mijloacele moderne de planificare familiala are un dublu efect negativ. Pe de o parte incidenta nasterilor nedorite este foarte mare la populatia de romi, fapt care duce la o rata ridicata a fertilitatii nedorite, sursa a adancirii saraciei. Pe de alta parte, incidenta recurgerii la avorturi, inclusiv la avorturi empirice, este de asemenea ridicata. Nesupravegherea medicala a femeilor gravide si in mod special a copiilor face ca morbiditatea si mortalitatea materna si infantila sa fie in mod special ridicate in acest segment de populatie.

Nivelul ridicat al abandonului copiilor, datorat saraciei excesive, a dezorganizarii familiei si, poate cel mai important, accesului limitat la mijloacele de planificare familiala care conduce la nasteri nedorite.

Conditiile de locuire sunt precare in mod deosebit. Situatia locuirii unui segment important al populatiei de romi poate fi caracterizata in urmatorii termini: conditii mizere de locuit, destul de frecvent locuinte improvizate si/ sau ilegale, lipsa oricarei locuinte sau locuire cu chirie, fapt care in conditiile actuale semnifica mai degraba conditii mizere de locuit care absorb o parte din veniturile modeste ale familiilor.

Criminalitatea ridicata, generata de saracia severa si de excluziunea sociala, are un efect social dezorganizator important. Un factor important de risc aici il reprezinta angrenarea in economia subterana, adesea chiar ilegala.

II. Strategia de imbunatatire a situatiei romilor (adoptata prin HG 430/25.04.2001)

Strategia reprezinta o asumare politica cu obiective inalt detailate. Documentul, adoptat de Guvernul Romaniei, vizeaza 10 mari domenii de actiune, pornind de la administratie publica, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului si mergand pana la educatie, cultura, comunicare si participare civica. Strategia contine directii de actiune pentru 10 ani si un plan detaliat de masuri pentru 4 ani, precum si o structura institutionala capabila sa asigure implementarea obiectivelor Strategiei la nivel central si la nivel local.

Totodata, s-a constituit un grup de monitorizare a implementarii strategiei, format din reprezentanti ai guvernului si ai organizatiilor de romi.

Implementarea strategiei de imbunatatire a situatiei romilor:

a. Constructia institutionala

Au fost constituite structurile prevazute in H.G.430/2001, finalizandu-se faza de constructie institutionala.

La nivel central functioneaza Comitetul Mixt de Implementare si Monitorizare a Strategiei si comisiile ministeriale pentru romi iar, la nivel local, au fost infiintate 41 de birouri judetene pentru romi si 399 de experti in problemele romilor la nivelul primariilor.

b. Sanatate

Pentru anul 2002, in vederea imbunatatirii accesului romilor la serviciile de sanatate, MSF isi propune sa suporte din bugetul propriu formarea si functionarea unui numar de aproximativ 215 mediatori sanitari, la nivel national

c. Justitie si ordine publica

Desfasurarea de intalniri ale sefilor structurilor teritoriale ale MI cu liderii comunitatilor romilor pentru dezvoltarea unor relatii de parteneriat in vederea prevenirii actelor infractionale.

Monitorizarea si sanctionarea cadrelor MI care au savarsit acte de discriminare a cetatenilor de etnie roma.

Aplicarea tehnicilor de mediere in cazul aparitiei starilor conflictuale prin identificarea cauzelor care genereaza violenta interetnica.

Pregatirea unui numar de 150 de politisti care lucreaza sau vor lucra in comunitatile multiculturale din Judetele Cluj, Covasna, Harghita, Ialomita, Ilfov, Mures, Sibiu, Bacau, Dambovita etc. In urmatoarea etapa vor participa alte 13 judete.

Prin programul “Sanse egale pentru copii romi din Romania fara acte de identitate “ initiat in colaborare cu Romani Criss, Directia generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei, s-au desfasurat in mai multe localitati din tara actiuni de punere in legalitate a persoanelor fara acte de identitate.

d. Educatie

Au fost numiti cei 42 de inspectori scolari pentru invatamantul in limba romani dintre care jumatate apartin acestei etnii.

Initierea de catre MEC a programului “Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, in special al copiilor romi” cu un buget de 8,33 milioane EURO (7 milioane EURO de la Uniunea Europeana si 1,33 milioane EURO de la Guvernul Romaniei). Programul se va derula in perioada 2002 – 2004 in aproximativ 10 judete. Programul are in vedere si formarea cadrelor didactice si a inspectorilor romi care lucreaza in comunitati dezavantajate cu unitati scolare in care exista un procent ridicat de copii romi.

Initierea unui program de editare de materiale educationale destinate educatiei romilor si celei interculturale (in limbile rromani, maghiara, romana) cu finantare de la UNICEF, in parteneriat cu organizatia Romani CRISS.

Acordarea de locuri distincte pentru candidatii romi in invatamantul superior, liceal si in scoli profesionale

III. Politica de suport

Obiectiv 1:Solutionarea situatiilor de lipsa a identitatii legale

Obiectiv 2:Asigurarea accesului la serviciile de sanatate a reproducerii: planificare familiala, sex protejat, sustinere medicala a femeii insarcinate si a copilului.

Obiectiv 3:Asigurarea pentru toti a accesului la un pachet minimal de servicii de ingrijire medicala, indiferent daca au sau nu asigurare medicala.

Obiectiv 4:Cresterea participarii scolare a copiilor din populatia de romi: in 10 ani sa se asigure o participare quasi-completa in ciclul obligatoriu si o participare ridicata in ciclul secundar si tertiar

Cresterea participarii la formele prescolare, ca mijloc de a pregati participarea sociala, dar si ca forma de suport social pentru copii si parinti

Asigurarea cuprinderii integrale in invatamantul primar a copiilor din populatia de romi

Utilizarea unor forme complexe de sustinere a participarii scolare, de prevenire a abandonului si esecului scolar; Inclusiv prin dezvoltarea unor servicii complementare scolii: masa gratuita, pregatirea lectiilor in cadrul scolii etc.

Suport masiv pentru participarea la invatamantul secundar, in primul rand la cel vocational, dar si la cel liceal care duce spre invatamantul superior: burse, camine etc.

Marirea numarului de studenti romi.

Obiectiv 5: Stimularea ocuparii populatiei de romi in economia formala. Un accent special trebuie acordat angajarii tinerilor

Este necesara lansarea unui program agresiv de formare profesionala si angajare a tinerilor

Sustinerea financiara a unor activitati generatoare de venit, dar si de constructii de locuinte

Atribuirea de teren agricol si pentru locuinte romilor din mediul rural.

Obiectiv 6:Reglementarea juridica a situatiilor locuintelor/ terenurilor fara acte de proprietate

Obiectiv 7:Combaterea hotarata a oricarei forme de discriminare a romilor si promovarea unei atitudini colective suportive

Obiectiv 8:Reabilitarea imaginii colective de sine si a imaginii publice a populatiei de romi

Forma de excluziune:

% din total populatie estimata de romi:

Nr. total de romi afectati

Nu au nici un act de identitate

Nu au buletin desi au peste 14 ani (si au certificat de nastere)



5,7% dintre cei de peste 14 ani

Au peste 10 ani, nu urmeaza o forma de scolarizare si Nu au mers la scoala deloc

15,4% din total populatie

Nu sunt casatoriti legal

39,4% dintre cei casatoriti

Nu au o slujba

nu au lucrat nici macar ocazional in 1997 sau 1998

52% dintre cei care au peste 14 ani, nu sunt elevi sau studenti, si care au raspuns la intrebare (alti 28% nu au raspuns )

Au lucrat, dar fara carte de munca in 1997 sau 1998

84% dintre cei care au peste 14 ani, nu mai sunt elevi sau studenti si care au raspuns la intrebare (alti 28% nu au raspuns )

Cum au lucrat romii intre 1990-1998 si in ce conditii

Cum au lucrat dupa 1990

% dintre cei de peste 14 ani care au raspuns (26% dintre subiectii de peste 14 ani nu au raspuns)

In ce conditii au lucrat in 1997 si 1998

% dintre cei de peste 14 ani care au raspuns (28% dintre subiectii de peste 14 ani nu au raspuns)

Ca salariat (dupa 1990 minim 6 luni consecutiv)

Cu carte de munca

Ca zilier

Cu autorizatie

Pe cont propriu

Cu invoiala

A lucrat ocazional

Nu au lucrat

Nu au lucrat deloc

Sursa: ICCV, 1998

CUM SE DESCURCA ROMII ATUNCI CAND RAMAN FARA MANCARE

Procent

De familii

In esantion

Nr aproximativ de indivizi la nivelul intregii populatii de rromi (nr. de persoane)

Nu raman fara mancare niciodata

Imprumuta (de la prieteni, vecini, rude)

Primesc ajutor de la rude, prieteni, vecini

Cumpara pe datorie; imprumuta de la persoane private (de regula cu camata)     

Cersesc, fura     

Mananca resturi alimentare, ce gasesc in gunoi

Rabda, sufera de foame

Lucreaza cu ziua, muncesc doar pe mancare sau vand sticle goale

Alte variante

Nu au raspuns la intrebare

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Motivatia neutilizarii contraceptiei:




- un procent semnificativ (23.2 %) dintre femeile rome intre 15 si 44 de ani invoca necunoasterea metodelor contraceptive.

-“lipsa banilor” ca motiv pentru neutilizarea contraceptiei este insa mult mai frecventa: 15.8 % fata de 0.5 % (in esantionul national in acest procent intra pe langa dificultatile legate de costul contraceptivelor si cele determinate de disponibilitatea scazuta a acestora in comert, precum si de accesibilitatea redusa a serviciilor de planificare familiala).

Situatia locuintei la romi

Situatia locuintei

%

La casa:

La bloc:

Casa construita ilegal (fara acte pe teren)

Proprietate ilegala 21%

Casa proprietate construita legal

Proprietate legala

Casa la curte cu chirie

Cu chirie

Apartament cu chirie

Total “cu chirie” 16,5%

Apartament proprietate

Total “proprietate legala” 61%

Nu au raspuns la intrebare

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Situatia locuirii ca sursa de excluziune la romi

In Romania in prezent a locui cu chirie constituie in general un dezavantaj, (datorita pretului chiriei si a lipsei de siguranta privind pastrarea contractului pe termen mediu si lung). Dintre romi 16,5 % locuiesc cu chirie, ceea ce inseamna ca au un risc de excluziune ridicat pe aceasta componenta.

O situatie si mai grava o intalnim la cei 21% dintre romi care locuiesc intr-o casa pentru care nu au acte de proprietate, casa construita sau, (in cazuri mai rare) ocupata ilegal. Pe langa problemele juridice pe care aceasta situatie le ridica (este vorba de multe zeci de mii de gospodarii de romi) riscul

de excluziune sociala este extrem de ridicat, practic sute de mii de persoane fiind in pericol de a-si pierde locuinta daca legea s-ar aplica in litera ei.

Problema proprietatii asupra locuintelor trebuie rezolvata rapid pentru ca altfel va incuraja perpetuarea modelului la familiile tinere care se afla in situatii similare.

Densitatea de locuire foarte mare este un factor agravant important.

CATEGORIA DE VARSTA

%NU AU CERTIFICAT DE NASTERE

0-13 ani

Peste 65

Total

procedura legala complicata care prevede ca dupa varsta de 1 an a copilului eliberarea certificatului de nastere se face numai prin hotarare judecatoreasca

obligativitatea de a se elibera certificatul in localitatea in care s-a nascut copilul. Daca copilul a fost nascut departe de casa, pentru familie drumul poate fi prea costisitor

refuzul unor maternitati de a elibera adeverinta provizorie mamelor care nu au ele insele acte de identitate (sau nu le au asupra lor). Ulterior este foarte complicat de obtinut un certificat de nastere fara aceasta adeverinta

- dorinta mamei (necasatorita legal) de a da copilului numele de familie al tatalui, care este absent (in puscarie sau la lucru departe de casa). Ulterior, datorita demersului complicat, unele familii renunta si copilul ramane fara acte de identitate.

Aproximativ 57 mii de romi nu au nici un act de identitate, ei reprezentand 3,1% din totalul populatiei de romi.

Dintre cei aproximativ 475.000 de copiii romi de 0-13 ani , 4,8% deci 22.800 nu au nici un act de identitate.

Doar 20% dintre copiii de romi de varsta corespunzatoare sunt inscrisi la gradinita.

Situatia frecventarii ciclurilor de invatamant superioare este si mai grava: daca un sfert dintre romi nu au facut nici o clasa si aproape jumatate dintre ei au facut maxim 4 clase, doar 5 % au terminat liceul si doar 0,2% au facut o facultate.

Frecventarea scolii de catre copiii de romi in 1998

Situatia scolara

% dintre cei de varsta scolara, 7-14 ani

Este inscris la scoala si o frecventeaza

Zilnic sau aproape zilnic

Rar



Deloc

A intrerupt

Nu a fost inscris niciodata

Nu a raspuns la intrebare

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Stiu sa citeasca

% dintre cei de peste 10 ani

Bine

Cu dificultate

Deloc

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Situatia ajutorului social la populatia de romi in 1998

Considera ca nu sunt indreptatiti sa primeasca ajutor social

Nu au depus dosarul pentru ca oricum nu se da

Cred ca au dreptul dar

Se considera

Nu le-a fost primit dosarul (necorespunzator)

nu au depus dosar: 28%

indreptatiti sa

Nu au actele necesare

primeasca

Dosarul a fost respins

Au depus

ajutor social:

Dosarul este depus dar nu au primit rezultatul

dosar:
47%

Dosarul a fost aprobat

Nu au raspuns la intrebare

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

COPIII NEDORITI SI PLANIFICAREA FAMILIALA LA RROMI

Conform datelor rezultate din studiile ICCV (1998), in medie al treilea copil si urmatorii sunt rezultatul unei sarcini nedorite la populatia de romi. Acest fapt este de obicei datorat neutilizarii metodelor contraceptive.

Diferentele privind utilizarea contraceptiei intre populatia feminina totala si populatia feminina de etnie roma sunt foarte mari: doar 13.7 % dintre femeile rome de varsta fertila (15 – 44 ani) utilizeaza contraceptia (in 1998) in timp ce pe totalul populatiei, procentul utilizatoarelor de contraceptie este de mai bine de 4 ori mai mare 57.3 % (in 1993).

Obiectiv: Asigurarea accesului la informare, servicii de planificare familiala pentru toate persoanele si comunitatile, inclusiv pentru romi si oferirea gratuita a contraceptivelor pentru romii saraci.

Pentru acest segment de populatie este nevoie urgenta de cabinete mobile de planificare familiala care, pe langa servicii de educare si informare sa ofere – in anumite conditii – si mijloace contraceptive gratuite sau compensate.

Locuri speciale pentru romi la Facultate si la liceu.

Inca de la inceputul anilor ’90 Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala din Universitatea Bucuresti (urmata de Universitatile din Cluj si Iasi)       a oferit cate 10 locuri anual la profilul “asistenta sociala” pentru tineri romi. Desi in primii ani numarul candidatilor care indeplineau criteriile minime la concursul de admitere a fost inferior numarului de locuri, in ultimii ani numarul mare de candidati romi a determinat suplimentarea numarului de locuri si introducerea din 2001 a unor locuri similare si la Colegiul de asistenti sociali comunitari. Exemplul sectiei de asistenta sociala din Bucuresti a fost replicat si la alte facultati similare din tara si, in ultimii ani, la unele facultati de drept.

MEC a introdus principiul si la nivelul invatamantului liceal, incepand cu anul 2001 fiecare liceu oferind 2 locuri separate pentru elevii romi care au promovat examenul de capacitate. Majoritatea locurilor nu au fost insa ocupate, numarul de solicitari fiind relativ redus.

ROMII PE PIATA MUNCII

Romii lucreaza adesea ca muncitori necalificati, muncitori agricoli, in slujbe prost platite si vulnerabile, fiind printre ultimii sositi si printre primii concediati in cazul restructurarilor. Vechimea lor este adesea insuficienta pentru a beneficia de asigurari sociale iar vulnerabilitatea este cu atat mai ridicata.

Practic, mai mult de jumatate dintre romii care sunt apti de munca traiesc pe seama celor putini care lucreaza, a copiilor care primesc alocatie si a putinilor pensionari. Explicabila in cazul celor care au lucrat doar cu invoiala sau au lucrat ocazional, lipsa oricarui mod de participare activa pe piata muncii pentru jumatate dintre romii apti de munca este si o dovada de autoexcluziune, de indiferenta sau chiar de autoizolare fata de piata muncii.

In mod special sunt vulnerabile persoanele care lucreaza ‚cu invoiala’ (aproximativ 30% din populatia activa de romi), ei nefiind asigurati pentru pensie, somaj, accidente de munca.

In aceste conditii multi romi supravietuiesc cu alocatiile pentru copii si asteapta ajutorul social oferit prin Legea Venitului Minim Garantat.

In anul 2001, ANOFM a sprijinit incadrarea in munca a 5188 de romi. Fata de numarul preconizat initial s-a realizat o depasire cu 1463 de persoane. Cele mai bune rezultate au fost obtinute prin serviciul de mediere a persoanelor neocupate conform locurilor existente astfel fiind incadrati 4723 de romi. Printre judetele care au depasit numarul programat initial se afla Hunedoara, Brasov, Bistrita Nasaud, Suceava, Bihor. Judetele in care au fost incadrati cei mai multi romi sunt Municipiul Bucuresti (743 persoane), Hunedoara (650), Galati (479), Bihor (385), Mures (304) si Maramures (260).



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 811
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site