Rromi: probleme sociale. Strategia guvernamentala de imbunatatire a situatiei romilor

Rromi: probleme sociale. Strategia guvernamentala de imbunatatire a situatiei romilor

Recensamantul din ianuarie 1992 inregistra 409.723 de cetateni romani care s-au autoidentificat ca fiind romi/ tigani. Organizatiile de romi au vehiculat estimari ale etniei de 2.500.000 si chiar 3.000.000 de persoane, dar nici una din aceste cifre nu a fost justificata printr-o metodologie de calcul cat de cat articulata. O cercetare realizata de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii in 1988 estimeaza numarul romilor din Romania la 1.515.000, adica 6,9% din populatie.

In 2002, prin coroborarea mai multor metode, intr-o cercetare asupra conditiilor social-economice de viata a populatiei de romi, dimensiunile acesteia au fost estimate la aproximativ 1 milion de persoane (E. Zamfir, C. Zamfir).

I. Rromi: probleme sociale.

Este specific populatiei de romi faptul ca saracia, care ia adesea forme severe si extinse, este dublata de situatii accentuate de marginalizare si excluziune sociala.

O parte importanta a populatiei de romi este prinsa in capcana unui deficit multiplu de resurse personale si familiale: lipsa severa de venituri, conditii de locuire adesea mizere, lipsa de educatie, de calificare, angajare predominanta in activitati economice din zona gri/subterana, lipsa actelor de identitate. Datorita acestei pozitii marginale accentuata de rata sensibil mai ridicata a criminalitatii, romii sunt frecvent obiectul sanctiunilor sociale si nu de putine ori al diferitelor forme de discriminare. La acestea se adauga o imagine publica cel mai adesea negativa. Toate aceste conditii afecteaza advers accesul la serviciile sociale publice: educatie, invatamant, ocupare, securitate personala si chiar asistenta sociala.     

Specificul excluziunii sociale la populatia de romi consta tocmai in existenta unor surse de excluziune care la restul populatiei nu exista sau sunt intalnite extrem de rar, precum lipsa unei identitati legale sau situatie locativa ilegala.

Dupa un proces de integrare (adesea fortata) in formele de viata moderna, in regimul socialist, dar cu unele efecte cert positive (reglementarea sitautiei legale a populatiei, participare scolara, participare in forme legale la activitatile economice), populatia de romi a primit cel mai dur socul crizei economiei socialiste si mai apoi socul tranzitiei. In ultimii 20 de ani, se poate considera ca situatia populatiei de romi s-a agravat mult mai accentuat decat a restului populatiei. Marea majoritate a populatiei care se confrunta cu saracia extrema in Romania este de etnie roma.

Lipsa identitatii legale, cu efectul excluderii de la orice drept social, afecteaza un numar important de romi. Acestia sunt exclusi complet de la toate celelalte drepturi derivate din statutul de cetatean: asistenta sociala, asigurari sociale, drept de participare politica, angajare intr-un loc de munca legal. Datele sugereaza ca procesele de dezagregare sociala ale tranzitiei au avut ca una dintre consecinte faptul ca populatia tanara sa fie afectata semnificativ mai mult decat populatia adulta si varstnica de lipsa de identitate legala.

Sistemul Venitului Minim Garantat este menit sa sustina segmentul care se confrunta cu conditiile cele mai grave de saracie. Un segment semnifictiv din populatia de romi are insa un acces limitat chiar si la aceasta forma de suport social datorita lipsei actelor de identiate si a unei locuinte.

Deficitul sever de educatie, manifestat inclusiv intr-un grad ridicat de analfabetism, pare a fi fost de asemeena accentuat de tranzitie. Generatia care era la varsta scolara in periaoda 1950-70 prezinta un nivel mai ridicat de scolaritate decat generatia de varsta scolara in perioada 1980-2000. Se pare ca saracia severa reprezinta, in ultima instanta, factorul cel mai important al participarii scolare scazute. Costul participarii scolare este, pentru o larga parte a populatiei de romi, excesiv de mare in raport cu sansele reale de a finaliza, chiar la nivel primar, studiile si de a obtine, prin aceasta, acces pe piata muncii. Unele date sugereaza ca in cadrul populatiei de romi, datorita unor modele traditionale care sustin casatoria la o varsta foarte mica, exista o presiune a comunitatii exercitata asupra fetelor pentru a abandona inainte de finalizarea ciclului scolar obligatoriu.

Deficit masiv de calificare profesionala. Meseriile traditionale ale romilor sunt din ce in ce mai putin operative in economia moderna, segmental populatiei adulte cu calificare este redus. Marea majoritate a romilor nu au nici o calificare, fapt care ii marginalizeaza pe piata muncii. Tanara generatie, datorita socului ultimelor decenii, prezinta un deficit si mai mare de calificare comparativ cu generatia adulta-varstnica

Participarea romilor in activitatile economice legale este limitata. Un segment scazut al populatiei de romi este incadrat in forme legale de activitati economice, substantial mai redus decat al generatiei adulte din perioada 1950-1970. Sunt multe persoane care nu au avut deloc experienta unei activitati economice recunoscute legal, sau au avut o istorie de participare limitata, intrerupta de lungi perioade de somaj. Activitatile informale producatoare de resurse, caracteristice pentru o mare parte a populatiei de romi sunt indirect surse ale saraciei si excluziunii sociale: ele produc mai degraba o supravietuire precara dar blocheaza orice acces la beneficiile sociale legate de munca salariala/formala (concedii de boala, asigurare medicala, concediu de materniate, asigurari sociale); imping la marginea legalitatii, crescand riscul diferitelor sanctiuni sociale, inclusiv al criminalitatii. In mod special, accesul la sistemul de pensii a viitorilor varstnici este dramatic mai restrans decat al generatiei varstnice actuale. Unele activitati economice la care romii au acces sunt in mod special producatoare de conditii mizere de viata, afectand negativ sanatatea si imaginea sociala: exploatarea gunoaielor este un astfel de exemplu.

In mod special este dramatica situatia populatiei de romi din mediul rural. Datorita unor ratiuni istorice, cuplate cu ignorarea completa a problemei dupa 1989, o mare parte din populatia de romi din mediul rural nu detine pamant (sursa de supravietuire a multor locuitori de la sate); multe familii nu detin nici proprietatea asupra unor terenuri pentru locuinta.

Accesul la ingrijirea medicala a scazut dramatic odata cu introducerea sistemului de asigurari sociale. Cresterea costurilor colaterale ale ingrijirii medicale, indeosebi a costului medicamentelor, a limitat si mai mult accesul la serviciile medicale. In mod special accesul la serviciile legate de asigurarea sanatatii reproducerii are consecinte grave. Accesul limitat la mijloacele moderne de planificare familiala are un dublu efect negativ. Pe de o parte incidenta nasterilor nedorite este foarte mare la populatia de romi, fapt care duce la o rata ridicata a fertilitatii nedorite, sursa a adancirii saraciei. Pe de alta parte, incidenta recurgerii la avorturi, inclusiv la avorturi empirice, este de asemenea ridicata. Nesupravegherea medicala a femeilor gravide si in mod special a copiilor face ca morbiditatea si mortalitatea materna si infantila sa fie in mod special ridicate in acest segment de populatie.

Nivelul ridicat al abandonului copiilor, datorat saraciei excesive, a dezorganizarii familiei si, poate cel mai important, accesului limitat la mijloacele de planificare familiala care conduce la nasteri nedorite.

Conditiile de locuire sunt precare in mod deosebit. Situatia locuirii unui segment important al populatiei de romi poate fi caracterizata in urmatorii termini: conditii mizere de locuit, destul de frecvent locuinte improvizate si/ sau ilegale, lipsa oricarei locuinte sau locuire cu chirie, fapt care in conditiile actuale semnifica mai degraba conditii mizere de locuit care absorb o parte din veniturile modeste ale familiilor.

Criminalitatea ridicata, generata de saracia severa si de excluziunea sociala, are un efect social dezorganizator important. Un factor important de risc aici il reprezinta angrenarea in economia subterana, adesea chiar ilegala.

II. Strategia de imbunatatire a situatiei romilor (adoptata prin HG 430/25.04.2001)

Strategia reprezinta o asumare politica cu obiective inalt detailate. Documentul, adoptat de Guvernul Romaniei, vizeaza 10 mari domenii de actiune, pornind de la administratie publica, securitate sociala, sanatate, economie, justitie si ordine publica, protectia copilului si mergand pana la educatie, cultura, comunicare si participare civica. Strategia contine directii de actiune pentru 10 ani si un plan detaliat de masuri pentru 4 ani, precum si o structura institutionala capabila sa asigure implementarea obiectivelor Strategiei la nivel central si la nivel local.

Totodata, s-a constituit un grup de monitorizare a implementarii strategiei, format din reprezentanti ai guvernului si ai organizatiilor de romi.

Implementarea strategiei de imbunatatire a situatiei romilor:

a. Constructia institutionala

Au fost constituite structurile prevazute in H.G.430/2001, finalizandu-se faza de constructie institutionala.

La nivel central functioneaza Comitetul Mixt de Implementare si Monitorizare a Strategiei si comisiile ministeriale pentru romi iar, la nivel local, au fost infiintate 41 de birouri judetene pentru romi si 399 de experti in problemele romilor la nivelul primariilor.

b. Sanatate

Pentru anul 2002, in vederea imbunatatirii accesului romilor la serviciile de sanatate, MSF isi propune sa suporte din bugetul propriu formarea si functionarea unui numar de aproximativ 215 mediatori sanitari, la nivel national

c. Justitie si ordine publica

Desfasurarea de intalniri ale sefilor structurilor teritoriale ale MI cu liderii comunitatilor romilor pentru dezvoltarea unor relatii de parteneriat in vederea prevenirii actelor infractionale.

Monitorizarea si sanctionarea cadrelor MI care au savarsit acte de discriminare a cetatenilor de etnie roma.

Aplicarea tehnicilor de mediere in cazul aparitiei starilor conflictuale prin identificarea cauzelor care genereaza violenta interetnica.

Pregatirea unui numar de 150 de politisti care lucreaza sau vor lucra in comunitatile multiculturale din Judetele Cluj, Covasna, Harghita, Ialomita, Ilfov, Mures, Sibiu, Bacau, Dambovita etc. In urmatoarea etapa vor participa alte 13 judete.

Prin programul "Sanse egale pentru copii romi din Romania fara acte de identitate " initiat in colaborare cu Romani Criss, Directia generala de Evidenta Informatizata a Persoanei, Primaria Capitalei si Guvernul Romaniei, s-au desfasurat in mai multe localitati din tara actiuni de punere in legalitate a persoanelor fara acte de identitate.

d. Educatie

Au fost numiti cei 42 de inspectori scolari pentru invatamantul in limba romani dintre care jumatate apartin acestei etnii.

Initierea de catre MEC a programului "Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate, in special al copiilor romi" cu un buget de 8,33 milioane EURO (7 milioane EURO de la Uniunea Europeana si 1,33 milioane EURO de la Guvernul Romaniei). Programul se va derula in perioada 2002 - 2004 in aproximativ 10 judete. Programul are in vedere si formarea cadrelor didactice si a inspectorilor romi care lucreaza in comunitati dezavantajate cu unitati scolare in care exista un procent ridicat de copii romi.

Initierea unui program de editare de materiale educationale destinate educatiei romilor si celei interculturale (in limbile rromani, maghiara, romana) cu finantare de la UNICEF, in parteneriat cu organizatia Romani CRISS.

Acordarea de locuri distincte pentru candidatii romi in invatamantul superior, liceal si in scoli profesionale

III. Politica de suport

Obiectiv 1:Solutionarea situatiilor de lipsa a identitatii legale

Obiectiv 2:Asigurarea accesului la serviciile de sanatate a reproducerii: planificare familiala, sex protejat, sustinere medicala a femeii insarcinate si a copilului.

Obiectiv 3:Asigurarea pentru toti a accesului la un pachet minimal de servicii de ingrijire medicala, indiferent daca au sau nu asigurare medicala.

Obiectiv 4:Cresterea participarii scolare a copiilor din populatia de romi: in 10 ani sa se asigure o participare quasi-completa in ciclul obligatoriu si o participare ridicata in ciclul secundar si tertiar

Cresterea participarii la formele prescolare, ca mijloc de a pregati participarea sociala, dar si ca forma de suport social pentru copii si parinti

Asigurarea cuprinderii integrale in invatamantul primar a copiilor din populatia de romi

Utilizarea unor forme complexe de sustinere a participarii scolare, de prevenire a abandonului si esecului scolar; Inclusiv prin dezvoltarea unor servicii complementare scolii: masa gratuita, pregatirea lectiilor in cadrul scolii etc.

Suport masiv pentru participarea la invatamantul secundar, in primul rand la cel vocational, dar si la cel liceal care duce spre invatamantul superior: burse, camine etc.

Marirea numarului de studenti romi.

Obiectiv 5: Stimularea ocuparii populatiei de romi in economia formala. Un accent special trebuie acordat angajarii tinerilor

Este necesara lansarea unui program agresiv de formare profesionala si angajare a tinerilor

Sustinerea financiara a unor activitati generatoare de venit, dar si de constructii de locuinte

Atribuirea de teren agricol si pentru locuinte romilor din mediul rural.

Obiectiv 6:Reglementarea juridica a situatiilor locuintelor/ terenurilor fara acte de proprietate

Obiectiv 7:Combaterea hotarata a oricarei forme de discriminare a romilor si promovarea unei atitudini colective suportive

Obiectiv 8:Reabilitarea imaginii colective de sine si a imaginii publice a populatiei de romi

Cum au lucrat romii intre 1990-1998 si in ce conditii

Sursa: ICCV, 1998

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Situatia locuintei la romi

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Frecventarea scolii de catre copiii de romi in 1998

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998

Situatia ajutorului social la populatia de romi in 1998

Sursa: Studiu realizat de ICCV, 1998