Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



ArheologieIstoriePersonalitatiStiinte politice


Uniunea Europeana in fata intrebarilor pentru Europa sec. XXI

Stiinte politice

+ Font mai mare | - Font mai mic




Uniunea Europeana in fata intrebarilor pentru Europa sec. XXI

Istoricii constructiei europene au considerat, fara indoiala, ca ceea ce a marcat o rasturnare in evolutia UE a fost rezolutiile Consiliului European reunit la Helsinki, in zilele de 10 si 11 decembrie 1999, cand sefii statelor sau guvernelor au decis sa duca pana la 12 numarul tarilor candidate ca admise la negocierea pentru aderarea la uniune. La 1 ianuarie 2003 Uniunea Europeana a fost in masura sa finalizeze o agenda ambitioasa institutiilor sale, privind aderarea tarilor candidate. Pentru Romania si Bulgaria data fixata pentru aderare este 1 ianuarie 2007. In fata marilor provocari ale secolului al XXI – lea actorii institutionali ai Uniunii, dar si cetatenii sai trebuie raspunda la 3 mari intrebari fundamentale pentru viitor:




1. Europa –„pana unde si pentru cine”? deoarece se pune si problema limitelor geografice ale Uniuni. De asemenea s-a pus si problema criteriilor, altele decat cele care raspund la exigenta respectarii principiilor democratice si capacitatii de raspandire a perceptelor comunitare, deci ansamblului politicilor comune si legislatiei comunitare, care pot determina refuzul accesului la Uniune a tuturor tarilor limitrofe, statelor actuale si viitoare membre ale Uniunii.

2. Europa –„cum” prin care sa se descrie in deceniul viitor harta Uniunii, cand se pune si problema cresterii numarului membrilor de la 15 la aproape de 30. Apar, in mod normal, intrebarile, care va fi modul de functionare eficienta a procedurilor sale decizionale? Si, cm se va realiza omogenitatea acestora pentru toti cetatenii UE? Uniunea federala a statelor, va include moneda unica, apararea si cetatenia comuna sau zona liberului schimb care va avea simple organe de arbitraj ce vor veghia la respectarea regulilor concurentei?

3. Europa – „pentru ce sa se construiasca”, deoarece mondialismul supune statele si societatile la un efort foarte mare de adaptare si de redefinire a bazelor contractului social, al noilor reguli valabile pentru ansamblul planetei? Europenii vor trebui sa se intrebe ce ofera identitatea lor? Este un model de dezvoltare original, continentul nostru fondat pe valori comune si pe constiinta de a apartine aceleiasi civilizatii? Impart europenii aceeasi reprezentare a locului omului in societate si vor da un raspuns comun sfidarilor viitorului (cum ar fi dezvoltarea biotehnlogiilor)? Vor fi cetatenii sai gata sa-si asume securitatea interna si apararea lor colectiva?

Raspunsurile sunt greu de dat si perceput deoarece, la inceputul mileniului trei viitorul omenirii este pus sub semnul unei noi cunoasteri, acelea ce vizeaza mecanismele vietii. Avansul extraordinar al biostiintei si al biotehnologiei se dezvolta cu o viteza ametitoare . Realizarile pe care le au oamenii de stiinta se refera la domeniul, vietii si sanatatii.

Intelegerea tot mai mare a mecanismelor celulare si genetice care maresc aria de functionare a corpului uman, deschid spre noi revolutii in domeniul terapeuticii si farmacologiei care vor fi susceptibile de eradicarea bolilor precum cancerul si sida, si la ameliorarea conditiilor de viata ale omului.

Progresele stiintifice depasesc domeniul medical si privesc in ansamblu, raporturile omului in cadrul biodiversitatii naturii. Biotehnologiile deschid noi cai la toate nivelurile lanturilor trofice animaliere si vegetale privind alimentatia. Fata de amenintarile care planeza asupra mediului inconjurator - terestru si marin – biotehnologiile ofera instrumente de eliminare si de regenerare a deseurilor, capabile sa stopeze poluarea, iar maiestria omului contemporan a ajuns acolo unde nici nu se visa, in inima materiei.

Urmare a dezvoltarii rapide a capacitatii calculatoarelor prin performantele „biocipurilor” vor pune structurile infime ale micro-organismelor in serviciul inteligentei artificiale.

Politica de cercetare stiintifica dusa de UE tinde sa mobilizeze potentialele capacitati ale stiintei europene din toate punctele de vedere, si vizeaza punerea unor noi baze privind dezbaterile etice esentiale ridicate intr-o noua etapa a evolutiei omului contemporan:

1.Un nivel de trai ridicat care presupune in primul rand o stare buna a sanatatii omului. Pe acest continent in care cetatenii traiesc in medii si climate diferite, cu obiceiuri socioculturale specifice si ofera un patrimoniu genetic diversificat, intarirea dimensiunii europene a cercetarii medicale reprezinta un avantaj major. Aceasta permite oamenilor de stiinta sa studieze dezvoltarea bolilor cu scopul de a ameliora, previn trata, de a face schimb de experinenta intre clinici, de a se sprijini pe studii epidemiologice pe scara inalta, de a compara statutul de sanatate a populatiilor. Proiectele de cercetare sustinute de UE se refera la strategice care privesc: tratarea bolilor mentale, cardio-vasculare sau cancerul; patologiile copiilor (moarte subita a sugarilor, leucemii, diabet infantil, icter); maladiile genetice; epidemiile rapide sau recrudescente (boli virale cum ar fi sida sau ebola, bolile contagioase: tuberculoza, malaria); disfunctionalitatile legate de varsta intr-o lumea in care se traieste din ce in ce mai mult (boala Alzheimer);sanatatea publica si etica etc.

a.Lupta impotriva cancerului, boala secolului al XX-lea, se duce prin prin intermediul Organizatiei Europeana de Cercetare si Tratare a Cancerului(EORTC) ce insumeaza 2500 canceorologi care practica in peste 350 de spitale din 31 de tari. Organizatia coordoneaza studii clinice multidisciplinare pentru dezvoltarea tratamentelor mai performante conduse la scara inalta. Rezultatele sunt analizate si comparate de cercetatorii inscrisi la EORTC. In amonte de aceste cercetari clinice, EORTC coordoneaza studii preclinice asupra noilor agenti terapeutici. In aval, organizatia prezinta rezultatele acestei munci in cadrul seminariilor, cursurilor de metodologie privind cercetarile clinice, conferinte, publicatii, si lanseaza studii asupra tratamentelor respective. Partener de alegere in aceasta lupta mondiala contra cancerului, EORTC colaboreaza cu Centrul National de Cancer din Statele Unite.

b. Alimentatia, a doua mare problema a UE care influenteaza sanatatea omului. Pentru sectorul agroalimentar aceasta preocupare reprezinta o oportunitate si o sfidare. O sfidare, deoarece cuceririle stiintifice si tehnologice, cum ar fi, explozia modificarilor genetice a organelor, ridica intrebari majore referitoare la securitatea si proiectia consumatorilor. Este o oportunitate, pentru ca - industria alimentara- constituie, in mod traditional o sursa de exporturi ale UE pe piata mondiala. Relatia alimentatie/sanatate precum controlul calitatii si prospetimii produselor prin tehnicile noi de conservare devine tot mai analizata. Programele Uniunii sustin stabilirea unor legaturi intre cercetarile biotehnologice, cele mai mari realizari din industria alimentara. Alimente functionale sunt considerate alimentele viitorului.

2.Odata cu secolul XXI, a inceput si era informatiei si comunicatiilor, aceasta dubla revolutie care antreneaza societatea mondiala intr-o noua era a civilizatiei. Tehnologiile si aplicatiile bazate pe informatica nu inceteaza sa bulverseze activitatile umane. Eliminand distantele si timpul, telecomunicatiile digitale si cucerirea spatiului suscita o noua economie a schimbarilor virtuale.

Inca din anii '80 Uniunea a alocat suma mari pentru partajarea capacitatilor industriei europene in domeniul tehnologiilor de informare si comunicare. „Pionier” – faimosul program ESPRIT a contribuit la mentinerea locului continentului in topul dezvoltarilor cele mai recente a microelectronicii si a „know-how-ului” logic. In sfera comunicatiilor cercetatorii europeni au jucat un rol important pentru progrese in televiziune, introducerea sa in era digitala, ca si in ceea ce priveste explozia telecomunicatiilor, mai ales in telefonia mobila.



Problema securitatii electronice, a aparut ca urmare a cifrei de afaceri inregistrate de comertul electronic mondial, in jur de 200 miliarde EURO. O treime din tranzactiile bancare trebuie sa fie virtuale timp de 5 ani. Prevenirea fraudelor, securitatea schimburilor valutare, protectia vietii private si a drepturilor de proprietate intelectuala, cer noi metode de securitate electronica adecvate. O arhitectura operationala performanta, adaptata comertului pe internet a fost imaginata de partenerii proiectului european SEMPER. Orice consumator care doreste sa intre intr-o baza de date, de cataloage, poate concepe formularele de comanda pentru a-si regla cumparaturile electronice, multumita utilizarii unui protocol de securitate denumit SET sau prin cartela de marunt de tip „Cash”.

O noua revolutie in Europa care nu sustine doar proiecte de cercetare si dezvoltare tehnologica, ci realizeaza, de asemenea, si stabilirea normelor care permit utilizarea si difuzarea realizarilor este patrunderea G.S.M-ului in Europa. Adesea, aceste norme si specificatiile lor tehnice sunt rezultatul proiectelor de cercetare avansata cum este GSM, care mai intai a fost sustinut in cadrul initiativei EUREKA si consta din punerea la punct a diferitelor planuri de circuite electronice ultraminiaturizate. Imediat dupa aceea, a urmat stabilirea normei unice GSM, folosita astazi de peste 230 de operatori de telecomunicatii in peste 110 tari, printre care si Statele Unite. Pentru a evita ca modelele proprietarilor sa nu domine piata cum a fost cazul PC-urilor, s-ar putea pune in locul memoriilor, conventii comparabile cu cele al GSM - ului care sa permita Europei sa faca fata pietei telefoniei mobile.

Politica comunitara este la fel de marcata de catre irezistibilele ascensiuni ale Internetului, ale informaticii, transmisiunilor digitale, hertziene sau prin satelit care concretizeaza avantul societatii informatice.

3.Probleme calitatii mediului intrucat Europa lupta pentru o planeta mai albastra, poluarea ignorand frontierele, a devenit una din problemele majore ale lumii si UE. In acest scop UE a fixat pentru toate statele membre, normele de calitate a aerului, a apei si alimentelor pe care le consuma cetatenii sai. Dreptul de reglementare comuna a problemelor mediului se sprijina pe un efort intens de cercetare care vizeaza in afara luptei antipoluarii si promovarea dezvoltarii durabile. In acest domeniu, responsabilitatea UE depaseste frontierele.

In fata amenintarilor care apasa ecosistemul terei - incalzirea climei, disparitia padurilor, avansarea desertificarii, lipsa apei potabile, diminuarea scutului stratului de ozon stratosferic - tarile europene la forumurile mondiale trebuie sa vorbeasca intr-o singura limba. O parte din cercetatorii UE contribuie la sustinerea echilibrelor complexe ale naturii, prin propriile lucra de specialitate dand solutii pentru reducerea efectelor de sera si a ploilor acide. Alte grupuri de cercetatori folosesc satelitii de observare pentru a supraveghea si a incerca de a pastra patrimoniul planetar al padurilor tropicale. Oceanologici sondeaza strafundurilor marilor pentru a intelege rolul lor in esential in mentinerea marilor echilibre terestre si pastrarea patrimoniului de neinlocuit al biodiversitatii. Oamenii de stiinta modeleaza scenarii privind schimbarile climaterice si efectele lor potentiale asupra marilor regiuni ale globului.

Cercetarea mediului inconjurator european acopera numai o parte a ecosistemelor regionale si locale. Numeroase proiecte se axeaza pe modalitatile de pastrare, restaurare si gestionare a masivilor muntosi, lacurilor si raurilor, zonelor umede, pamanturilor fertile, spatiilor acvatice si resurselor acvatice subterane.

4. Biodiversitatea este o mare problema cercetata la nivel mondial. Participarea unor proiecte europene permite marirea campului de actiune si de intelegere a acestei probleme care devine tot mai mult un domeniu vast al cercetarilor stiintifice.

5.Utilizarea unor noi surse de energie pentru diversificarea resurselor energetice, este o alta mare problema cu care s-a confruntat si se confrunta UE. Astfel, Europa detine mai mult de o jumatate din capacitatea mondiala de productie a energiei eoliene si fabrica peste 90% din echipamentele necesare obtinerii acesteia. Reducerea poluarii sonore si captarea „energiei vantului” in retelele de distributie fac obiectul diferitelor cercetari ale UE. De asemenea atentia cercetatorilor este indreptata si asupra problemelor privind conservarea energiei solare fotovoltaice, care poate da o productie de aproximativ 20% din productia mondiala de energie solara, Europa detinand locul 4 in productia mondiala. Cercetarile asupra exploatarii propriilor zacaminte de resurse de combustibil existente in Europa se intensifica. Cercetarile privind utilizarea biomasei, au un dublu interes, pentru a sustine agricultura si pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon.



In domeniul energiei nucleare, UE reprezinta piatra unghiulara a eforturilor de cercetare internationale, pe termen lung, mai ales in ceea ce priveste fuziunea nucleara. Toate acestea sunt domenii in care Europa a capatat competenta apreciata pe plan mondial.

6. Adoptat in 1996, planul european de actiune pentru promovarea inovatiei a favorizat cercetarea europeana ti s-a concretizat in rezultatele din sfera produselor si serviciilor noi. Astfel, numeroase centre de inovatie sunt in serviciul cercetarilor de varf care trebuie protejate si brevetate. Pentru a obtinerea unui ajutor financiar necesar materializarii acestor rezultate si a practicilor de gestiune a lor sunt folosite diferite diligente care vor permite transformarea acestor inovatii in reusite comerciale.

7. Formarea pentru cercetare si prin cercetare este un alt obiectiv al UE, deoarece tinerii cercetatori reprezinta capitalul cel mai pretios pentru ascensiunea stiintifica a Europei. Pentru a-i ajuta la continuarea studiilor si cercetarilor, ca si pentru a le confirma vocatia, UE le propune ideea „de a se forma cercetatori prin cercetare”, mizand pe mobilitatea lor. Oportunitatile oferite de Europa sunt materializate prin diferite tipuri de burse numite ”Marie Curie” care le vor permite tinerilor cercetatori sa-si realizeze o parte din doctorat. Acesti tineri au posibilitatea de a face stagii in universitati excelente, care poseda echipamente performante, sau in cadrul echipelor specializate in domeniul lor de cercetare. UE ofera noi oportunitati cercetatorilor si institutiilor de cercetare din regiuni europene mai putin favorizate. Sunt burse care le permit cercetatorilor sejururi in strainatate beneficiind de sustinerea UE pentru a-si continua munca in tara lor de origine. Unele estimari efectuate arata ca aproximativ 50% din bursieri „Marie Curie” declara ca aceasta expertiza i-a ajutat sa gaseasca mai usor o slujba.

Polurile de cercetare se amplifica pe plan mondial. Posibilitatile de cooperare sunt facilitate de noile tehnologii de informare. Problemele vitale cum ar fi sanatatea sau mediul, cer solutii pe scara planetara. De aceea UE sustine stabilirea legaturilor durabile si mutual profitabile intre Europa si partenerii stiintifici si tehnologici din alte continente si favorizeaza implicarea cercetatorilor in principalele sfidari cu care se confrunta tarile in curs de dezvoltare. In acest sens, UE depune eforturi pentru a-si coordona propria politica de cercetare stiintifica cu cele ale altor organizatii internationale de cooperare stiintifica si tehnologica, cat si cu marile organisme specializate. Acordurile bilaterale o leaga UE de tarile industrializate si de cele cu economia in tranzitie.

8. In domeniul stiintelor umaniste, dupa anul 1994, raspunzand solicitarilor Parlamentului European, uniunea si-a marit aportul la dezvoltarea cercetarii stiintifice si tehnologice. Politica UE de sustinere a acestui domeniu de varf s-a bazat pe impactul in continua crestere al cercetarii stiintifice si tehnologice asupra vietii cotidiene a cetatenilor – impact concretizat domenii ce vizeaza sectorul uman prin crearea unor noi meserii, implicit a noi modalitati de formare a fortei de munca, cu efecte favorabile asupra conditiilor de viata, dar care nu sunt reflectate neaparat in calitatea vietii. O asemenea optica a implicat si implica favorizarea proiectelor interdisciplinare care presupun formarea unor echipe de cercetatori in din domeniul stiintelor umaniste, ca si in proiecte ce privesc anumite maladii, cum ar fi, de exemplu, boala Alzheimer sau Sida, ale caror consecinte sociale si psihologice sunt importante, atat pentru cei care sufera, cat si pentru cei din jurul lor.

UE si-a indreptat atentia si asupra unor proiecte de cercetare socio-economica, mai multi cercetatori ocupandu-se si analizand problemele sociale si de somaj care au aparut in diferite tari europene. Analiza reusitelor si esecurilor tranzitiei, de exemplu, au fost considerate adesea ca piste noi pentru „a reduce” facturile sociale si pentru a relansa problema modului de ocupare a fortei de munca. Cercetarile din aceste domenii furnizeaza si sprijina pe cei care sunt insarcinati sa ia decizii corecte in alegerea politicilor sociale regionale si nationale, aducandu-si astfel aportul la constituirea unei Europe sociale.

Din 1984 UE si-a definit amploarea si orientarile efortului sau de cercetare in cadrul „programelor-cadru”, fiecare cu o durata de 5 ani. Cel de-al V-lea program-cadru, pentru perioada 1998-2002, a fost propus de Comisia Europeana dupa o ampla munca de consultare a participantilor la acest program, cercetatori stiintifici, specialisti fi industrie, asociatii de consumatori etc. Adoptat de Consiliul de Ministri si de Parlamentul European in decembrie 1998, acest program a fost dotat cu un buget de 14,96 miliarde euro. Cel de-al V-lea program-cadru trebuia sa raspunda la doua intrebari: La ce serveste cercetarea? La ce este benefica cercetarea? Daca rolul cercetarii si dezvoltarii tehnologice este de a aprofunda cunostintele si de a inova, interesul societatii priveste si modul de rezolvare a unor probleme concrete. Acesta este deci raspunsul cercetarii la cerintele societatii.



O asemenea orientare se traduce prin doua obiective esentiale:

privilegierea temelor de cercetare care raspund la marilor mutatii stiintifice si tehnologice actuale;

acordarea unei atentii sporite problemelor sociale si celor privind calitatea mediului, inclusiv a eforturilor si efectelor economice pe care le antreneaza.

In acest fel a fost favorizeaza colaborarea multidisciplinara in domeniul cercetarii. Structura programului-cadru, impartit in 7 programe si sprijinite de 23 de actiuni cheie, este cunoscuta si raspunde in modul cel mai eficace posibil la etica impusa de UE in acest domeniu.

Alaturi de aceste actiuni cheie, aproximativ 30% din resursele celui de-al V-lea program-cadru sunt consacrate cercetarii fundamentale care vizeaza dezvoltarea cunostintelor sau tehnologiilor de baza in sectoare de viitor sau de urgenta, ca si pentru sustinerea infrastructurilor de cercetare. Acest ultim proiect are ca obiectiv asigurarea utilizarii optime a instalatiilor stiintifice si tehnice (europene sau nationale).

Programul cadru V acorda si o atentie deosebita dezvoltarii IMM-urilor, centrele cele mai active ale difuzarii inovatiilor si crearii de noi locuri de munca, carora li se fac o serie facilitati pentru a participa la proiectele de cercetare transnationala.

De-a lungul politicii sale de cercetare, UE a fost cea care a deschis astfel orizontul crearii si dezvoltarii unui spatiu european al stiintei si tehnologiei dotat cu milioane de competente, care favorizeaza cercetarea de cea mai inalta calitate, stabilirea centrelor de excelenta si cooperarea transnationala si stimuleaza, totodata, mobilitatea actorilor si ideilor, dinamizeaza cooperarile intre lumea universitara si cea a intreprinderii, contribuind la plasarea unui mediu propice inovatiei care sa favorizeze transferul de tehnologii. Programul sustine proiecte care gasesc in dimensiunea europeana un beneficiu si o eficacitate pe care statele componente nu le-ar fi putut atinge printr-o dezvoltare nationala singulara. Cercetarea este considerata, de asemenea, si avangarda politicilor comunitare din moment ce ea a fost primul domeniu care s-a deschis pentru tarile candidate la UE.

?Cel de al VI-lea Program-cadru este deschis pentru centrele de cercetare, intreprinderi, persoanelor fizice etc., implicate in cercetare, si care domiciliaza in unul din cele 15 state membre si in tarile europene care nu apartin UE. Sustinerile acordate sunt atribuite unei suite de apeluri la propunerile sau ofertele specifice cercetarii-dezvoltarii, publicate in Jurnalul oficial al Comunitatilor Europene. Proiectele de cercetare trebuie sa aiba cel putin 2 parteneri stabiliti din doua tari diferite.

Centrul comun de cercetare(CCR), cu un personal angajat de 2500 persoane, finantat de UE, este unul din serviciile importante ale Comisiei Europene. Misiunea sa consta in furnizarea unui suport stiintific si tehnic, tinand cont de utilizatori, pentru conceptia, dezvoltarea, aplicarea si controlul cercetarii stiintifice si tehnologice europene. CCR-ul are ca functie centrala analizarea stiintifica si tehnica a lucrarilor elaborate pentru UE si este implicat in procesul de elaborare a politicilor macroeconomice fiind, in acelasi timp, in serviciul interesului comun al statelor membre. Cercetarile conduse de CCR care sunt in serviciul cetateanului, se refer la sanatate, mediu, protectie si securitate din domeniul alimentatiei, riscuri naturale, gestiunea deseurilor, securitatea informatica, etc.



Numite „Marie Curie”, bursele sunt de doua feluri. Tinerii cercetatori pot ei insisi sa solicite Comisia, propunandu-si proiectele de cercetare sau pot introduce oferte de sejur pentru formarea lor la un nivel inalt.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 715
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site