Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Discutii cu privire la introducerea institutiei city-manager-ului in structurile administratiei publice

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Discutii cu privire la introducerea institutiei city-manager-ului in structurile administratiei publice.

OPORTUNITATI SI SOLUTII PENTRU UN MANAGEMENT EFICIENT IN ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA DIN ROMANIA





- Raport asupra principalelor concluzii ale dezbaterii privind oportunitatea infiintarii functiei de administrator general de primarie (city manager) in Romania -

Dezbaterea Oportunitati si solutii pentru un management eficient in administratia publica locala din Romania, organizata de Institutul pentru Politici Publice (IPP) in parteneriat cu Asociatia Municipiilor din Romania (AMR) in data de 26 iulie 2005, cu sprijinul ARD Inc., a avut ca obiectiv principal identificarea celor mai importante aspecte (principii, mecanisme, proceduri etc.) in vederea crearii functiei de administrator general1 (city manager) in cadrul institutiilor publice locale, in spiritul principiului consacrat al autonomiei locale.

Principalele subiecte atinse in cadrul discutiilor au vizat, pe de o parte, avantajele nete pe care le-ar presupune infiintarea unei asemenea pozitii in cadrul administratiei publice locale din Romania:

• profesionalizarea managementului institutiilor locale;

• degrevarea conducatorilor institutiilor publice (primari) de o serie de atributii executive care in prezent duc la o supraincarcare a functiei politice;

• intarirea autonomiei locale pe principii de eficienta si eficacitate in activitate,

iar pe de alta parte, potentialele riscuri/probleme pe care le-ar implica infiintarea unei asemenea functii in cadrul structurilor administratiei publice locale. Astfel, printre cele mai frecvent mentionate potentiale probleme de implementare a unei asemenea masuri au fost:

• acceptarea acestei functii de catre mediul politic (posibila reticenta mai ales din partea Consiliilor Locale);

• gradul de cunoastere a temei la nivelul opiniei publice si corelativ, gradul de acceptare a unei asemenea masuri propuse;

• definirea necorespunzatoare a profilului, respectiv atributiilor acestei functii in absenta unor limite generale unitare prevazute prin lege;

• insuficienta definire a relatiilor juridice intre administratorului general (city manager) si factorul politic;

• repartizarea necorespunzatoare a atributiilor intre administratorul general (city manager) si Secretarul institutiei, respectiv viceprimari;

• intampinarea de dificultati legate de recrutarea, pregatirea si integrarea administratorului general/city managerului in sistemul administratiei

Denumirea de „administrator general” este titulatura propusa initial de IPP, atunci cand a fost elaborata analiza privind oportunitatea instituirii unei asemenea functii in cadrul administratiei locale din Romania. Pe parcursul discutiei au fost propuse o serie de alte denumiri (manager local/judetean, director general, director executiv), decizia finala cu privire la denumirea oficiala a functiei apartinand legiuitorului.

publice locale, pornind de la criza de resurse umane existenta la acest moment in sectorul public;

• aparitia unei discontinuitati la nivelul programelor publice provocata de asimilarea acestei pozitii cu o functie politica (in ipoteza tandemului primar - administrator general/city manager numit de catre primar);

• posibila lipsa de legitimitate a administratorului general/city managerului in fata aparatului propriu de lucru al institutiilor publice, alcatuit in mare parte din functionari publici; rezida de aici concluzia ca city-managerul nu este functionar public.

• necesitatea de a modifica substantial actualul cadru legislativ astfel incat pozitia de administrator general/city manager sa fie integrata in mod functional in structura administratiei publice locale (revizuirea mecanismelor de delegare de sarcini de la primar catre city manager, a grilelor de salarizare, astfel incat sa fie inclusa si aceasta pozitie);

• nivelul pana la care sa fie introdusa intr-o prima etapa aceasta functie: majoritatea participantilor au invocat in acest sens necesitatea stringenta de imbunatatire a managementului la nivelul comunelor, sustinand introducerea acestei pozitii inclusiv la comune.

In ceea ce priveste modalitatea optima de institutionalizare a acestei noi pozitii in ierarhia administratiei publice locale romanesti, majoritatea participantilor au fost de acord cu prevederea potrivit careia infiintarea functiei de administrator general/city manager ar trebui sa fie optionala, lasandu-se la latitudinea autoritatilor locale posibilitatea de a decide daca o asemenea masura este oportuna pentru respectiva comunitate locala. De asemenea, a fost salutata in cadrul intalnirii ideea extinderii experimentului in ceea ce priveste functionarea pozitiei de administrator general/city manager (in prezent, 2 municipii din Romania piloteaza acest proiect cu sprijinul ARD Inc - Cluj si Ploiesti).



O tema care ramane in continuare deschisa dezbaterilor este aceea a filierei prin care urmeaza a fi infiintata aceasta pozitie in cadrul institutiei publice locale - in acest sens, s-au cristalizat doua optiuni care urmeaza a fi analizate de catre legiuitor:

1. varianta propusa de IPP, in care administratorul general/city managerul ar urma sa fie selectat in urma unui concurs si numit in functie prin hotarare a Consiliului Local;

2. varianta in care administratorul general/city managerul este numit direct de catre Primar si raspunde in fata acestuia.

Cu referire la natura functiei de administrator general/city manager, majoritatea opiniilor exprimate au convers spre varianta de manager angajat pe baza unui contract cu clauze clar stabilite in materia drepturilor si responsabilitatilor pe care le prevede functia, respectiv cu privire la conditiile in care inceteaza de drept contractul de munca. Aceasta varianta a fost preferata aceleia de functionar public, date fiind conditiile restrictive pe care le-ar impune o asemenea alternativa (din punct de vedere al remuneratiei, al raporturilor cu celelalte functii publice, etc.

In ceea ce priveste delegarea de atributii de la primar catre administratorul general/city manager, participantii la discutii s-au declarat in favoarea modelului cu atributii extinse , sugerandu-se inclusiv delegarea atributiei de ordonator principal de credite catre city manager, acesta urmand sa devina in acest fel principalul gestionar al resurselor comunitatii. Din nou, s-a subliniat ideea ca decizia privind delegarea de atributii trebuie sa revina exclusiv autoritatii locale competente, care urmeaza sa stabileasca pana la ce nivel acorda competente/atributii functiei de administrator general/city manager.

La aceasta dezbatere au participat reprezentanti ai administratiei centrale si locale cu atributii in materia elaborarii strategiilor de reforma pentru sectorul public, opiniile acestora stand la baza elaborarii materialului de fata: Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), Comisia pentru administratie publica si amenajarea teritoriului din Senatul Romaniei, Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP), Unitatea pentru Politici Publice (UPP) din cadrul Secretariatului General al Guvernului, reprezentanti ai structurilor asociative ale autoritatilor locale: Asociatia Municipiilor din Romania, Asociatia Oraselor din Romania, Asociatia Secretarilor de Consilii Judetene din Romania, Asociatia Directorilor Economici din Consiliile Judetene din Romania, Corpul Directorilor Economici din cadrul AMR, Corpul Secretarilor de Municipii, reprezentanti ai conducerii unui numar de institutii publice locale (primari) respectiv o serie de specialisti si experti independenti cu experienta in materia problemelor specifice ale administratiei publice locale.

Concluzia generala desprinsa in urma procesului de consultare cu reprezentantii anterior mentionati, viitori beneficiari ai masurilor de reforma in domeniu, a fost aceea ca la nivelul autoritatilor publice locale din Romania exista atat nevoia, cat si disponibilitatea de a asimila o asemenea functie in structurile proprii, in masura in care vor fi clarificate o serie de aspecte de ordin procedural (conditii minimale privind remunerarea functiei, modalitatea de selectie, raporturile ierarhice cu o serie de functii de conducere din cadrul institutiei etc.), aspecte care urmeaza sa fie reglementate prin intermediul modificarilor aduse in acest sens cadrului legal in vigoare.

Anexa

Principalele modele de institutionalizare a functiei de city manager in cadrul administratiei publice locale

- extras din materialul prezentat de IPP in cadrul dezbaterii privind oportunitatea infiintarii functiei de administrator general de primarie (city manager) in Romania -

1. Modelul atributiilor extinse - directorul executiv (Chief Executive Officer):

• Toti directorii de departamente raporteaza direct directorului executiv;

• Directorul Executiv gestioneaza procesul de management al resurselor umane si controleaza procesele de angajare si concediere de personal;

• Gestioneaza derularea contractelor si a procesului de achizitii publice;

• Pregateste proiectul de buget pe care il supune aprobarii Primarului si Consiliului Local;

• Asigura executia bugetului si asigura conducerea functiilor de management financiar, inclusiv trezoreria si contabilitatea;

• Coordoneaza functionarea departamentelor operative (furnizoare de servicii publice);



• Coordoneaza functionarea departamentelor de audit si investigare;

• Raporteaza in egala masura Primarului si Consiliului Local.

2. Modelul directorului administrativ (Chief Administrative Officer):

• Directorii de departamente raporteaza primarului prin directorul administrativ;

• Directorul administrativ este responsabil cu incadrarea si desfacerea contractelor de munca, sub controlul primarului, si administreaza in numele primarului managementul resurselor umane;

• Primarul poate delega derularea contractelor de achizitii catre Directorul administrativ, autoritatea revenind primarului

• Directorul administrativ alcatuieste proiectul de buget in numele primarului si sub coordonarea acestuia. Primarul prezinta bugetul Consiliului Local;

• Sub conducerea primarului, directorul administrativ implementeaza bugetul si conduce functiile financiare;

• Prin delegare de la primar, directorul administrativ supervizeaza conducerea activitatii departamentelor operative;

• Primarul poate delega catre Directorul administrativ conducerea activitatii de audit si de investigare;

• Directorul administrativ se subordoneaza primarului. Raspunde in fata Consiliului Local in limitele raspunderii generale a functionarilor publici.

3. Modelul coordonatorului de personal/seful de cabinet (Chief of Staff):

• Directorii de departamente sunt numiti si sunt subordonati direct primarului. Seful de cabinet coordoneaza activitatea acestora si ii supervizeaza, conform dispozitiei primarului.

• Primarul raspunde de angajarea, concedierea si actiunile disciplinare necesare. Primarul poate delega acestea activitati. Departamentul de resurse umane raporteaza primarului, dar isi coordoneaza activitatea cu seful de cabinet.

• Primarul raspunde de contracte, poate delega cu limitarile pe care le doreste. Departamentul de achizitii se afla sub coordonarea sefului de cabinet.

• Bugetul este alcatuit sub conducerea si la indicatiile primarului, dar primarul poate sa opteze pentru transmiterea indicatiilor prin seful de cabinet;

• Seful de cabinet poate coordona implementarea bugetului si al altor activitati financiare

• Seful de cabinet poate coordona departamentele operationale, conform indicatiilor primarului;

• Seful de cabinet coordoneaza activitatile de audit si de investigatie;

• Seful de cabinet raporteaza primarului si functioneaza la dispozitia acestuia

4. Modelul atributiilor restranse (Asistent/Consilier al Primarului):

• Preia de la primar unele atributii administrative fara a avea autoritate directa asupra departamentelor. Poate gestiona si supraveghea personalul din cabinetul primarului;

• Nu preia responsabilitati in ceea ce priveste incadrarea, desfacerea contractelor de munca si alte activitati de resurse umane;

• Poate executa contracte in numele primarului, conform unor delegari specifice si clare. Nu are responsabilitati legate de administrarea activitatilor de achizitii;

• Nu are responsabilitati pentru planificarea sau executarea bugetului;

• Nu are raspundere executiva asupra departamentelor din primarie. Poate functiona ca o legatura intre acestea si primar;

• Raporteaza direct primarului, si functioneaza la dispozitia acestuia. Poate asigura legatura dintre acesta si Consiliul Local, la indicatiile primarului.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1163
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site