Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE





AdministratieDrept


Organizarea si functionalitatea unei institutii publice din administratia publica locala

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Organizarea si functionalitatea unei institutii publice din administratia publica locala

Continut si interpretari ale notiunii de administratie publica




Din punct de vedere etimologic, termenul administratie provine din limba latina, substantivul „administer” traducandu-se prin: agent, slujitor sau, intr-un alt sens, instrument. Verbul „administrare” inseamna a da o mana de ajutor, a conduce sau a dirija. Cuvantul „administer”, aproape sinonim cu „minister”- care inseamna: servitor, ingrijitor, ajutator –s-a format din radacina „minus” – „minor”, care inseamna mai putin si din prefixul „ad”, care arata directia, sensul si subliniaza starea de inferioritate in raport cu „magister”, ce se traduce prin cel ce comanda, superiorul, seful- cuvant care s-a format din „magis”, care inseamna mai mult

In dictionarul limbii romane, verbul „a administra” inseamna a conduce, a carmui, iar pentru „administratie” gasim urmatoarea interpretare: „totalitatea autoritatilor administrative existente intr-un stat, sectie sau serviciu, care se ocupa de problemele administrative ale unei institutii sau agent economic”.

In limbajul curent, termenul „administratie” este utilizat in mai multe sensuri. Astfel, prin administratie se poate intelege: continutul principal al activitatii puterii executive a statului; sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executiva; conducerea unui agent economic sau a unei institutii social-culturale; un compartiment (directie, sectie, sector, serviciu, birou) din unitatile direct productive sau din institutiile social-culturale care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productiva.

Folosirea termenului de administratie cunoaste deci trei acceptiuni principale:

Administratia inteleasa ca tip de activitate umana, semnificand actiunea de a administra, de a desfasura deci munca de un anumit continut (administrativ);

Administratia privita ca mod de organizare a unor activitati, concretizat printr-o structura organizatorica, indispensabila pentru infaptuirea muncii de administratie;

Administratia ca institutie sau complex de institutii profilate pe domenii de activitate, cu o structura functionala care trebuie sa corespunda cerintelor de a indeplini sarcini specifice. Totodata, in aceasta acceptie, administratia vizeaza satisfacerea anumitor interese ale colectivitatilor umane, cu respectarea drepturilor si libertatilor legitime ale membrilor acestora.

Cu deosebire in cazul administratiei publice, este avuta in vedere satisfacerea unor interese ale colectivitatilor umane, organizate in forme administrative de tip statal, denumite adesea „interese generale”.

Din multiplele sensuri ale termenului de administratie, preocuparile teoretice s-au axat in principal pe clarificarea de administratie publica, luata ca forma de exercitare a puterii executive in stat, mai ales datorita importantei pe care o reprezinta cunoasterea exacta a acestei activitati in profunzime; a modului in care trebuie sa fie organizata realizarea ei in practica, de care depinde in mare masura infaptuirea rolului statului in organizarea si conducerea societatii.

In opinia autorilor romani, prin administratie publica se intelege acea activitate care consta in principal in organizarea si asigurarea executarii, dar si in executarea nemijlocita a prevederilor Constitutiei, ale tuturor actelor normative si ale celorlalte acte juridice emise de autoritatile statului de drept, activitatea realizata de catre autoritatile administratiei publice.

In acceptiunea de institutie, administratia este considerata o structura de functionare, o forma organizatorica sau chiar o organizatie sociala, deci o entitate sau un complex de entitati publice, care constituie aparatul administrativ. Administratia privita ca institutie are trasaturi proprii, care ii determina functiunea sociala si ii modeleaza structura. Deci, intr-o acceptie larga, notiunea de institutie publica cuprinde institutii ale puterii legislative, institutii ale puterii executive, institutii ale puterii judecatoresti, institutii specializate pe domenii de activitate. Intr-o acceptie mai restransa, institutiile de administratie publica sunt vazute prin prisma sistemului de administratie publica abordat in majoritatea lucrarilor de drept administrativ. Sistemul de administratie publica, in raport cu dispozitiile Constitutiei, are o structura bine organizata, cuprinzand: administratia centrala, administratia de stat din teritoriu si administratia locala.

Cunoasterea si aprofundarea relatiilor structurale interne ale administratiei publice –institutiile administrative, autoritatile administrative, colectivitatile locale, etc; regulile juridice sau nejuridice, mijloacele materiale si umane ale administratiei publice- nu se pot realiza daca nu se stabileste mai intai care sunt relatiile, pe de o parte, intre administratia publica centrala sau locala ca subsisteme ale sistemului social global si celelalte elemente ce formeaza subsisteme distincte, si care, impreuna, compun mediul sau cadrul social inconjurator al administratiei publice. Cunoasterea acestor relatii dintre administratia publica si celelalte elemente ale sistemului social, mai ales a influentelor reciproce intre acestea permite conturarea rolului administratiei publice, a misiunilor sale, adica conturarea functiilor administratiei publice in cadrul societatii.

Administratia publica indeplineste importante funtii cu caracter politic, legate de existenta, organizarea si functionarea statului si a colectivitatilor locale, fara de care nu se poate concepe o societate moderna. In epoca contemporana, aceasta exercita functii cu un pronuntat caracter de ocrotire a colectivitatilor umane, si anume:

Functia de mecanism intermediar de executie, care, la randul ei, are mai multe sub-functii: functia de pregatire a deciziilor politice; functia de organizare a executiei deciziilor politice; functia de executare directa, in concret, a deciziilor politice; functia de asigurare a executarii deciziilor politice, la nevoie folosind forta de constrangere a statului; functia de purtator al cererilor, dorintelor si necesitatilor membrilor societatii in fata autoritatilor, pentru a lua decizii asupra acestora.

Functia de infaptuire a deciziei politice, reflectata in legi si alte acte normative ale autoritatilor statului si ale colectivitatilor locale. In acest sens putem distinge: functia de instrument de conservare a valorilor materiale si spirituale ale societatii; functia de organizare si coordonare a adaptarilor care se impun datorita transformarilor produse in evolutia diferitelor componente ale societatii, in special in structura economica a acesteia.

Ansamblul autoritatilor publice dintr-o tara este organizat dupa un sistem de centralizare sau descentralizare, de autonomie sau subordonare. Administratia publica locala functioneaza pe baza unor principii enuntate atat in Constitutie, cat si in legea cadru privind administratia publica locala: autonomia locala si descentralizarea serviciilor publice, la care se mai adauga eligibilitatea autoritatilor administratiei publice locale, legalitatea si consultarea cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes deosebit.

Principiul autonomiei locale confera dreptul si capacitatea efectiva autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii. Autonomia locala este numai administrativa si financiara, fiind exercitata pe baza si in limitele prevazute de lege. Autonomia locala priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului sau judetului. Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date in mod expres in competenta altor autoritati publice.

Principiul descentralizarii se aplica unui sistem de organizare administrativa care permite colectivitatilor umane sau serviciilor publice sa se administreze ele insele, sub controlul statului, care le confera personalitate juridica, le permite constituirea unor autoritati proprii si le doteaza cu resursele necesare. Descentralizarea cunoaste doua forme: descentralizarea administrativ-teritoriala, ce priveste colectivitatile locale, si descentralizarea tehnica, ce priveste serviciile administratiei publice de stat. Descentralizarea administrativ-teritoriala inseamna constructia pe plan local a unei administratii publice diferite de cea de stat; iar descentralizarea tehnica inseamna o deplasare in teritoriu a unor organe componente ale administratiei publice de stat.

Principiului eligibilitatii autoritatilor locale statueaza ca primarii, consiliul local si consiliul judetean sunt autoritati alese. Aceste autoritati nu sunt ale statului, dar trebuie recunoscute de catre stat.

Principiul legalitatii presupune ca toate aspectele organizatorice si functionale, respectiv consacrarea structurilor organizatorice ale autoritatilor publice locale, componenta, modul de constituire, atributiile, competentele si modul de functionare, la care se adauga actele pe care le emana, ca si raporturile lor cu alte autoritati publice sau structuri organizatorice trebuie sa fie in conformitate cu legea, adica cu prevederile Constitutiei, dar si cu prevederile legilor si ale celorlalte acte normative in vigoare.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. Astfel, in relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

1.2 Organizarea institutionala in administratia publica locala

Organizarea institutionala, ca expresie a administratiei publice, poate privi fie organizarea structurii (dispozitia elementelor componente ale sistemului administratiei publice ca ansamblu unitar de organe), fie organizarea activitatii(stabilirea competentelor, a relatiilor dintre functionari, compartimente si organe in raport cu societatea).

Organele administratiei publice se clasifica in mai multe tipuri de organe, dupa anumite criterii. Un prim criteriu ar fi modul lor de formare. Potrivit acestui criteriu, organele administratiei publice sunt de doua feluri, si anume:

organe ale administratiei publice alese, cum sunt consiliile locale (municipale, orasenesti si comunale) si cele judetene, precum si primarii;

organe ale administratiei publice numite: ministri, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, prefectii si conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale (judete si municipiul Bucuresti).

Un al doilea criteriu ar fi natura lor. Potrivit acestui criteriu, organele administratiei publice se impart in:

organe colegiale, alcatuite din mai multe persoane, cum sunt: guvernul tarii si consiliile locale (municipale, orasenesti si comunale) si cele judetene;



organe individuale adica acele organe conduse de o singura persoana: ministri, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, prefectii si conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale (judete, municipii, orase) si primarii municipiilor, oraselor si comunelor.

Observam ca intre aceste doua criterii de clasificare a organelor administratiei publice exista o stransa legatura. Astfel, organele colegiale sunt alese, dupa cum organele individuale sunt numite, cu exceptia primarilor care sunt alesi.

Un al treilea criteriu ar fi alela al competentei, care, la randul ei, se imparte in doua: teritoriala si materiala. In viziunea lui Ioan Alexandru, din punct de vedere al competentei teritoriale (criteriul teritorial), structura organizatorica a sistemului autoritatilor administratiei publice se compune din:

autoritati centrale – cand competenta lor se intinde asupra intregului teritoriu al tarii: Guvernul, ministerele si celelalte organe centrale ale administratiei publice;

autoritati teritoriale –cand competenta lor se intinde asupra unei parti din teritoriul national. Acestea sunt serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale;

autoritati locale –cand competenta lor se intinde asupra unei unitati administrativ-teritoriale (judet, oras, comuna). Acestea sunt consiliile locale si primarii.

Din punctul de vedere al competentei materiale(criteriul functional), structura organizatorica a sistemului autoritatilor administratiei publice se compune din:

autoritati cu competenta generala –care exercita puterea executiva, administratia publica in orice domeniu de activitate: Guvernul, consiliile locale si primarii;

autoritati ale administratiei publice de specialitate –care realizeaza administratia publica intr-o anumita ramura sau domeniu de activitate: ministerele si celelalte organe centrale de specialitate ale administratiei publice subordonate Guvernului sau autonome, precum si serviciile publice descentralizate ale acestora, din teritoriu.

Pentru toate aceste institutii de administratie publica exista, in sensul organizatoric, structuri, asezari compartimentale care au menirea sa sustina in realizarea obiectului de activitate ori misiunea de indeplinit. Din punct de vedere organizatoric, se poate vorbi de un cadru comun sau de o asezare comuna privind compartimentele de lucru din institutii. Pe langa latura comuna, in structura de lucru la institutii apar si compartimente specifice care scot in evidenta esenta, semnificatia de fond a obiectului de activitate.

Administratia publica locala. Constitutia din 1991 consacra, in art. 119 (1), principiul potrivit caruia „administratia publica din unitatile administrativ-teritoriale se intemeiaza pe principiul autonomiei locale si pe cel al descentralizarii serviciilor publice”.

Odata cu infiintarea judetelor si tinuturilor, la sfarsitul secolului al XIV-lea, in Muntenia, si la inceputul secolului al XV-lea, in Moldova, s-a stabilit si cine sa conduca aceste circumscriptii teritoriale. Aceste subdiviziuni erau numai niste unitati teritoriale, ele nu aveau personalitate juridica; aceasta calitate au obtinut-o in timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza si de atunci sunt considerate unitati administrativ-teritoriale.

Dupa Marea Unire, in temeiul Constitutiei din 1923 si in baza Legii pentru unificarea administrativa din 1925, teritoriul Romaniei era impartit in judete (71), plasi (498) si comune (8879) din care rurale, 8704 si restul urbane.

Dupa al doilea razboi mondial, in Constitutia din 1948 se arata ca teritoriul se imparte, din punct de vedere administrativ in: comune, plasi, judete si regiuni. Potrivit Constitutiei din 1952 teritoriul Romaniei era impartit in regiuni- inclusiv Regiunea Autonoma Maghiara (dupa model sovietic)-, raioane, orase si comune, iar potrivit Constitutiei din 1965, unitatile administrativ-teritoriale erau: judetul, orasul si comuna.

Prin Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativa a teritoriului Romaniei, s-a facut ultima impartire administrativ teritoriala a tarii care, cu unele modificari, este in vigoare si astazi. Astfel ca in prezent avem 40 de judete, municipiul Bucuresti, cu Sectorul Agricol Ilfov, 2711 comune ti 365 orase, din care 95 municipii.

Revenind la impartirea administrativ-teritoriala prevazuta de Constitutia din decembrie 1991, aratam ca prin comuna trebuie sa intelegem circumscriptia administrativ-teritoriala de baza, delimitata prin lege, dotata cu personalitate juridica si formata din unul sau mai multe sate. Comuna are buget de venituri si cheltuieli proprii si este condusa de organe proprii- consiliul local si primar- alese potrivit legii. Comunele au un numar variabil de locuitori, de la 3-4.000 pana la 15-20.000 si chiar mai mult.

Orasul, ca unitate administrativ-teritoriala, este acea localitate din mediul urban, delimitata prin lege si dotata cu personalitate juridica. Orasul are buget propriu de venituri si cheltuieli si este condus de organe proprii- consiliul local si primar- alese potrivit legii. Orasele au un numar variabil de locuitori de la 15-20.000 si pana la peste 2 milioane, cat are Bucurestiul.

Potrivit Constitutiei, unele orase sunt declarate municipii, de regula capitalele judetelor, dar si alte orase. In randul acestora trebuie sa includem municipiul Bucuresti care are aceeasi pozitie juridica ca si un oras.

Judetul este unitatea administrativ-teritoriala ce cuprinde mai multe comune si orase, prevazute in lege care au personalitate juridica, buget propriu de venituri si cheltuieli si organe proprii de conducere- consiliul judetean si presedintele acestuia, alese potrivit legii.

Din punct de vedere economico-social, judetele au un anumit potential economic, social si cultural, care le asigura desfasurarea unei activitati corespunzatoare. Evident, nu toate judetele dispun de acelasi potential, mai cu seama cele mici. Faramitarea duce la diminuarea potentialului economico-cultural si social, pe de o parte iar, pe de alta parte, creste nejustificat aparatul administratiei publice locale si, mai cu seama, numarul posturilor de conducere. Actuala impartire administrativ-teritoriala dateaza din anul 1968.

Recent a aparut un proiect privind descentralizarea administrativa prin dezvoltare regionala a Romaniei. Initiativa se refera la infiintarea regiunilor, unitati administrativ-teritoriale mai mari, “situate intre nivelul statului si cel al judetului“, menite sa contribuie la o puternica dezvoltare zonala. Regiunile ar dispune, potrivit proiectului, de patrimoniu, administratie si buget proprii si ar fi conduse de un consiliu regional ales prin vot secret, direct si universal. In limitele legii, regiunile ar avea acces la pietele de capital pentru a finanta cheltuielile de investitii prin imprumuturi pe care sa le poata garanta pe baza propriilor retete de finantare. Romania ar putea fi structurata in sapte-opt regiuni, fiecare continand un numar de trei pana la sase judete. Proiectul mentioneaza ca se impune o abordare serioasa si responsabila a dezvoltarii regionale a Romaniei, din perspectiva unei mai rapide integrari in UE, dar si din cea a cresterii economice. Constructia regionala aloca competente administrative regiunilor considerate ca si entitati teritoriale, relative omogene, din punct de vedere economic.

Consiliul Judetean - reprezinta autoritatea administratiei publice ce coordoneaza activitatea consiliilor comunale si orasenesti in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean. Competenta Consiliului Judetean este stabilita prin Legea administratiei publice locale.

Consiliul judetean este o autoritate pluripersonala, compusa din totalitatea consilierilor alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, pentru un mandat de patru ani, in conditii obisnuite. Numarul consilierilor fiecarui consiliu judetean se stabileste printr-un ordin al prefectului, in functie de populatia judetului care este raportata de catre Comisia Nationala pentru Statistica si studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in curs sau la data de 1 iulie a anului in care sunt prevazute alegerile.

Potrivit Legii administratiei publice locale, fiecare consiliu judetean isi alege din randul membrilor sai un presedinte, doi vicepresedinti delegatia permanenta a consiliului judetean, adopta regulamentul consiliului, aproba statutul personalului din serviciile publice judetene, organismele si numarul de personal al acestora. De asemenea, consiliul judetean adopta bugetul judetean si stabileste impozite si taxe judetene, precum si taxe speciale pe timp limitat, in conditiile legii.

Consiliul judetean are atributii privitoare la organizarea si conducerea serviciilor publice judetene, adoptarea de programe si prognoze de dezvoltare economico-sociala a judetului, stabilirea orientarilor generale in domeniul urbanismului si amenajarii teritoriului, administrarii domeniului public si privat al judetului, asigurarea constituirii, intretinerii si modernizarii drumurilor de interes judetean si a drumurilor de legatura cu judetele vecine.

Atributiile economice ale consiliului judetean se completeaza cu dreptul de a hotari asupra infiintarii de institutii si agenti economici de interes judetean, precum si asupra concesionarii sau inchirierii de bunuri sau servicii publice judetene.

Atributiile consiliilor judetene se extind si in domeniul social-cultural, sanitar, stiintific, artistic, sportiv si in probleme privitoare la tineret, asigurarea de conditii institutionale sau materiale in aceste domenii.

Dupa cum am precizat anterior, unitatile administrativ-teritoriale sunt comunele, orasele si judetele. Acestea sunt persoane juridice care au capacitate deplina, intrucat dispun de bunurile domeniului public de interes local si au initiativa in tot ceea ce priveste administrarea intereselor publice locale.




Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune si orase sunt consiliile locale, ca autoritati deliberative, si primarii, ca autoritati executive Consiliile locale si primarii se aleg in conditiile prevazute de lege si functioneaza ca autoritati administrative autonome, rezolvand problemele publice din comune si orase.

Primarul, viceprimarii, secretarul, impreuna cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului local, constituie Primaria Municipiului Braila. Primaria Municipiului Braila este o structura functionala cu activitate permanenta, care aduce la indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozitiile Primarului, solutionand, in conditiile legii, problemele curente ale colectivitatii locale.

Atributiile Primariei Municipiului Braila se concretizeaza in activitati executive cu caracter de dispozitie si activitati cu caracter de prestatie.

Prin activitatile executive cu caracter de dispozitie se realizeaza procesul de organizare si executarea legilor, hotararilor Consiliului Local si oricaror acte normative , stabilindu-se conduita concreta pe care trebuie sa o urmeze diferite persoane fizice si juridice din municipiul Braila. Actele juridice emise in exercitarea acestor activitati sunt dispozitii, avize, acorduri si autorizatii .

Activitatile executive cu caracter de prestatie se realizeaza din oficiu sau la cererea cetatenilor si persoanelor juridice din municipiu, urmarind in principal:

asigurarea calitatii vietii in cadrul colectivitatii locale (salubritate, ocrotirea mediului ambiant, asigurarea utilitatilor publice, intretinerea cailor publice).

- satisfacerea unor cerinte, din oficiu sau la cererea persoanelor fizice sau juridice (eliberarea de certificate, nomenclatura stradala, si recenzarea imobilelor, realizarea cadastrului imobiliar- edilitar, solutionarea petitiilor si sesizarilor, analiza si promovarea catre autoritatea deliberativa a propunerilor de solutionare a problemelor ce intra in competenta materiala de solutionare a acesteia si respectare a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, etc).

Consiliul local este o autoritate colegiala a administratiei publice locale aleasa in vederea solutionarii problemelor de interes local ale comunei, orasului sau municipiului. Consiliul local se bucura de un statut autonom, in sensul ca delibereaza asupra intereselor specifice ale colectivitatii locale si hotaraste cu privire la modul de realizare a acestora, fara vreun amestec din partea autoritatilor administratiei publice de stat sau a autoritatilor administratiei publice judetene.

Raporturile dintre autoritatile administratiei publice locale din comune si orase si autoritatile administratiei publice de la nivel judetean se bazeaza pe principiile autonomiei, legalitatii, responsabilitatii, cooperarii si solidaritatii in rezolvarea problemelor intregului judet. In relatiile dintre autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare.

Consiliul local este ales pentru un mandat de patru ani, care poate fi prelungit prin lege organica, in caz de razboi sau catastrofe. Consilierii sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, in conditiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Numarul membrilor fiecarui consiliu local se stabileste prin ordin al prefectului, in functie de numarul de locuitori ai comunei sau orasului. Consiliul local al municipiului Braila este compus din 27 de consilieri locali.

Consiliul local se intruneste in sedinta ordinara, lunar, la convocarea primarului. Acesta se poate intruni in sedinte extraordinare, ori de cate ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului. Constituirea consiliilor locale se face in termen de 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor. Convocarea consilierilor declarati alesi, pentru sedinta de constituire, se face de catre prefect. La sedinta de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul sau, precum si primarul, chiar daca procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizata. Lucrarile sedintei de constituire sunt conduse de cel mai in varsta consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe intreaga durata a mandatului, o comisie de validare alcatuita din 3 - 5 consilieri.

In exercitarea atributiilor ce ii revin consiliul local adopta hotarari, cu votul majoritatii membrilor prezenti, in afara de cazurile in care legea sau regulamentul de organizare si functionare a consiliului cere o alta majoritate.

Consiliul local are initiativa si hotaraste, in conditiile legii, in toate problemele de interes local, cu exceptia celor care sunt date prin lege in competenta altor autoritati publice, locale sau centrale.

Consiliul local organizeaza comisii de specialitate in principalele domenii de activitate. Comisiile de specialitate avizeaza proiectele de hotarari din domeniul lor de activitate. Fiecare comuna, oras sau municipiul are un secretar salarizat din bugetul local care indeplineste atributiile stabilite in conditiile legii.

Consiliul local poate fi dizolvat daca a adoptat, intr-un interval de cel mult 6 luni, cel putin 3 hotarari care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila. Dizolvarea consiliului local se face prin hotarare a Guvernului, la propunerea motivata a prefectului, bazata pe hotararile judecatoresti ramase definitive si irevocabile. In cazul in care consiliul local nu se intruneste timp de 3 luni consecutive sau nu a adoptat in 3 sedinte ordinare consecutive nici o hotarare, precum si in situatia in care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se considera dizolvat de drept.

Atributiile consiliului local al municipiului Braila.

Consiliul local Braila are urmatoarele atributii principale: alege din randul consilierilor viceprimarul, respectiv viceprimarii; aproba statutul orasului, precum si regulamentul de organizare si functionare a consiliului; avizeaza sau aproba, dupa caz, studii, prognoze si programe de dezvoltare economico-sociala, de organizare si amenajare a teritoriului; aproba bugetul local, imprumuturile, virarile de credite si modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de incheiere a exercitiului bugetar; stabileste impozite si taxe locale, precum si taxe speciale, in conditiile legii; aproba, la propunerea primarului, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate, ale institutiilor si serviciilor publice, precum si ale regiilor autonome de interes local; administreaza domeniul public si domeniul privat al orasului; hotaraste darea in administrare, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate publica a orasului precum si a serviciilor publice de interes local, vanzarea, concesionarea sau inchirierea bunurilor proprietate privata a orasului.

Consiliul local infiinteaza institutii publice, societati comerciale si servicii publice de interes local; urmareste, controleaza si analizeaza activitatea acestora; hotaraste asupra infiintarii si reorganizarii regiilor autonome de interes local; exercita, in numele unitatii administrativ-teritoriale, toate drepturile actionarului la societatile comerciale pe care le-a infiintat; hotaraste asupra privatizarii acestor societati comerciale; analizeaza si aproba documentatiile de amenajare a teritoriului si urbanism ale localitatilor; stabileste masurile necesare pentru construirea, intretinerea si modernizarea drumurilor, podurilor, precum si a intregii infrastructuri apartinand cailor de comunicatii de interes local; aproba, in limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile de investitii de interes local si asigura conditiile necesare in vederea realizarii acestora;

Tot consiliul local este responsabil de asigurarea conditiilor materiale si financiare necesare pentru buna functionare a institutiilor si serviciilor publice de educatie, sanatate, cultura, tineret si sport, apararea ordinii publice; actioneaza pentru protectia si refacerea mediului inconjurator; contribuie la realizarea masurilor de protectie si asistenta sociala; asigura protectia drepturilor copilului, potrivit legislatiei in vigoare; aproba criteriile pentru repartizarea locuintelor sociale; infiinteaza si asigura functionarea unor institutii de binefacere de interes local; hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice romane sau straine, cu organizatii neguvernamentale si cu alti parteneri sociali, in vederea finantarii si realizarii in comun a unor actiuni, lucrari, servicii sau proiecte de interes public local; hotaraste cooperarea sau asocierea sau infratirea cu alte autoritati ale administratiei publice locale din tara sau din strainatate; sprijina, in conditiile legii, activitatea cultelor religioase.

Consiliul local alege din randul membrilor sai viceprimarii(doi la numar), cu votul secret al majoritatii consilierilor in functie. Durata mandatului viceprimarului este egala cu cea a mandatului consiliului local. Viceprimarul exercita atributiile ce ii sunt delegate de catre primar.

Primarul- este autoritatea executiva a colectivitatii locale care indeplineste in acelasi timp si rolul de reprezentant al statului in unitatea administrativ-teritoriala in care este ales. Primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El este seful administratiei publice locale si al aparatului propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul reprezinta orasul in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si in justitie.

Primarul indeplineste functia de ordonator principal de credite. El emite dispozitii care devin executorii dupa ce sunt aduse la cunostinta persoanelor autorizate. Primarul participa la sedintele consiliului local si are dreptul sa isi exprime punctul de vedere asupra tuturor problemelor supuse dezbaterii.



Mandatul primarului este de 4 ani si se exercita pana la depunerea juramantului de primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organica, in caz de razboi sau de catastrofa.

Mandatul inceteaza de drept in unul dintre urmatoarele cazuri: demisie; incompatibilitate; schimbarea domiciliului intr-o alta unitate administrativ-teritoriala; imposibilitatea de a fi exercitat mandatul pe o perioada mai mare de 6 luni consecutive; cand se constata ca alegerea s-a facut prin frauda electorala sau prin orice alta incalcare a Legii privind alegerile locale; a fost condamnat, prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva, la o pedeapsa privata de libertate; punerea sub interdictie judecatoreasca; pierderea drepturilor electorale; cand, in exercitarea atributiilor ce ii revin prin lege, a emis 3 dispozitii cu caracter normativ intr-un interval de 3 luni, care au fost anulate de instanta de contencios administrativ prin hotarare judecatoreasca ramasa definitiva si irevocabila; deces;

Mandatul primarului inceteaza, de asemenea, inainte de termen ca urmare a rezultatului unui referendum local, organizat in conditiile legii.

Primarul indeplineste urmatoarele atributii principale: asigura respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor, a prevederilor Constitutiei, precum si punerea in aplicare a legilor, a decretelor Presedintelui Romaniei, a hotararilor si ordonantelor Guvernului; dispune masurile necesare si acorda sprijin pentru aplicarea ordinelor si instructiunilor cu caracter normativ ale ministrilor si ale celorlalti conducatori ai autoritatilor administratiei publice centrale, precum si a hotararilor consiliului judetean; asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local. In situatia in care apreciaza ca o hotarare este ilegala, in termen de 3 zile de la adoptare il sesizeaza pe prefect;

Primarul localitatii reprezinta autoritatea care poate propune consiliului local consultarea populatiei prin referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit; prezinta consiliului local, anual sau ori de cate ori este necesar, informari, privind starea economica si sociala a comunei sau a orasului;

Intocmirea proiectului bugetului local si a contului de incheiere a exercitiului bugetar si supunerea lor spre aprobare consiliului local reprezinta una dintre principalele atributii ale primarului. El exercita functia de ordonator principal de credite si verifica, din oficiu sau la cerere, incasarea si cheltuirea sumelor din bugetul local si comunica consiliului local cele constatate.

Asigurarea ordinii publice si a linistii locuitorilor, prin intermediul politiei, jandarmeriei, gardienilor publici, pompierilor si unitatilor de protectie civila, precum si repartizarea locuintelor sociale pe baza hotararii consiliului local; intretinerea si reabilitarea drumurilor publice, proprietate a comunei sau a orasului, instalarea semnelor de circulatie, desfasurarea normala a traficului rutier si pietonal; functionarea serviciilor de stare civila si de autoritate tutelara; realizarea masurilor de asistenta si ajutor social; functia de ofiter de stare civila reprezinta o alta suita de atributiuni ale primarului. Tot el emite avizele, acordurile si autorizatiile date in competenta sa prin lege si propune consiliului local spre aprobare, in conditiile legii, organigrama, statul de functii, numarul de personal si regulamentul de organizare si functionare a aparatului propriu de specialitate.

Primarul numeste si elibereaza din functie personalul din aparatul propriu de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale, cu exceptia secretarului; propune consiliului local numirea si eliberarea din functie a conducatorilor regiilor autonome, ai institutiilor si serviciilor publice de interes local.

Aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local al Municipiului Braila este organizat pe compartimente, prin compartimente intelegandu-se birouri, servicii, directii, conform statului de functii aprobat. Structura organizatorica si numarul de posturi se stabilesc prin hotarari ale Consiliului Local, cu respectarea prevederilor legale, si este fomata din : Biroul de Stare Civila ; Serviciul Asistenta Sociala; Serviciul Autoritate Tutelara; Oficiul Juridic Contencios ; Serviciul Fond Funciar, Cadastru, Registru agricol ; Compartimentul Informatic ; Serviciul Patrimoniu ; Serviciul Edilitare ; Serviciul Urbanism ; Serviciul Agenti Economici ; Serviciul Investitii ; Compartimentul Planificare, Strategii, Statistica ; Serviciul Buget-Finante ; Serviciul Contabilitate ; Biroul Administrativ-Gospodaresc ; Serviciul Persoane Juridice ; Serviciul Sport, Cultura, Arta, Stiinta ; Serviciul Persoane Fizice ; Serviciul Urmarire Taxe ; Serviciul Resurse Umane ; Serviciul Relatii Publice ; Compartimentul Audit Financiar ; Inspectoratul Protectie Civila ; Biroul Corpului de Control al Primarului ; Asigurarea Calitatii.

Conducerea directiilor, serviciilor, birourilor si legatura acestora cu autoritatile in subordinea carora lucreaza, se realizeaza prin director general, director economic, director Taxe si impozite locale, respectiv sefii de servicii si birouri. Directorii, sefii de servici si birouri reprezinta institutia in raporturile cu tertii, numai pe baza imputernicirilor de reprezentare acordate de primar, prin fisa postului. In indeplinirea atributiilor ce le revin, compartimentele, sub indrumarea directorului general, intocmesc rapoarte, studii, referate, informari, programe de prognoza, pe care le supun aprobarii executivului Primariei.

Directorii si sefii de compartimente asigura conducerea operativa si functionarea in conditii de eficienta, calitate si raspund de sarcinile, cat si de instructiunile pe care le transmit personalului din subordine

Din punct de vedere economico-financiar, primaria municipiului Braila este o institutie de administratie publica locala care are o activitate proprie consemnata intr-un buget propriu de venituri si cheltuieli, dar are si responsabilitati si competente la nivel local a caror acoperire financiara se exprima prin bugetul local. In scopul asigurarii autonomiei locale autoritatile administratiei publice locale au dreptul sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale.

Ordonatorul principal de credite al bugetului local este primarul municipiului Braila. El repartizeaza creditele bugetare, aprobate prin bugetul local, pe unitatile ierarhic inferioare, in raport cu sarcinile acestora si aproba efectuarea cheltuielilor din bugetul propriu, cu respectarea dispozitiilor legale.

Ordonatorul principal de credite intocmeste si prezinta spre aprobare, consiliului local pana la data de 31 mai a anului urmator, contul anual de executie a bugetelor locale. Trimestrial, ordonatorii principali de credite intocmesc dari de seama contabile asupra executiei bugetare, care se depun la directiile generale ale finantelor publice si controlului financiar de stat; dupa verificarea si centralizarea lor, acestea intocmesc si depun la Ministerul Finantelor darea de seama contabila centralizata asupra executiei bugetului local, pe ansamblu, la termenele si potrivit normelor stabilite de acesta.

Pentru realizarea acestor atributii sunt implicate toate compartimentele de specialitate ale Primariei municipiului Braila, dar in mod special Directia Economica. Aceasta este condusa de un director si are in subordine Compartimentul Buget, Finante; Compartimentul Contabilitate; si Compartimentul Administrativ.

Asigurarea resurselor financiare proprii constituie conditia si garantia infaptuirii unei reale autonomii locale. Cele mai importante surse de venituri proprii ale primariei municipiului Braila sunt impozitele si taxele locale. Impozitele si taxele sunt prelevari obligatorii, intr-o cota stabilita in conformitate cu legea impozitelor si taxelor locale si legea finantelor publice locale. Directia de Impozite si Taxe isi exercita in acest domeniu atributiile, colaborand cu Directia Economica. Compartimentele aflate in subordinea acestei directii sunt: Compartimentul Stabilirea, Constatarea, Controlul, Evidenta si Urmarirea incasarii veniturilor de la persoanele juridice; Compartimentul Persoane Fizice precum si Compartimentul Urmarire si Incasare Impozite si Taxe.

Compartimentul Buget, Finante, unul dintre principalele compartimente ale aparatului Primariei municipiului Braila, indeplineste urmatoarele atributii: intocmeste proiectul bugetului local si-l supune analizei conducerii executive; colaboreaza cu toate unitatile subordonate sau finantate in stabilirea necesarului de fonduri; supune aprobarii Consiliului local, proiectul bugetului local si al bugetelor unitatilor autofinantate partial, al bugetelor institutiilor finantate din bugetul local, a societatilor comerciale aflate sub autoritatea Consiliului Local; comunica ordonatorilor tertiari de credite bugetele aprobate cu defalcarea pe trimestre; intocmeste Cererile de deschidere a creditelor bugetare pe care le depune la Trezorerie, lunar; intocmeste note de justificare a necesarului de subventii si pentru justificarea necesarului de sume defalcate din impozitul pe venit sau din TVA, pentru echilibrarea bugetului local; impreuna cu compartimentul contabilitate prezinta Consiliului Local spre aprobare contul anual de executie a bugetului local, in termenul prevazut de lege; in urma rectificarilor de buget si a virarilor de credite aprobate, comunica institutiilor din subordine, prevederile modificate din bugetele proprii ale acestora; centralizeaza trimestrial si anual conturile de executie primite de la ordonatorii tertiari de credite si le introduce in contul de executie de executie a bugetului local, ce se depune la Directia Generala a Finantelor Publice. Nici o cheltuiala bugetara nu poate fi aprobata fara existenta resurselor de finantare, legatura directa fiind, in acest sens, cu Directia de Impozite si Taxe.

Structura organizatorica detaliata a Aparatului propriu de specialitate al Consiliului Local al Municipiului Braila este prezentata in organigrama anexata.

In conformitate cu principiul autonomiei locale autonomie, se evidentiaza dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, in numele si in interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, in conditiile legii.

Din acest punct de vedere, competenta autoritatilor locale decurge din calitatea de persoane juridice a unitatilor administrativ-teritoriale care administreaza propriul patrimoniu prin intermediul organelor reprezentative. Elementul central al autonomiei gestionare este autonomia financiara. Astfel, finantele publice locale isi au originea in autonomizarea autoritatilor teritoriale in administrarea comunitatilor respective.

Autonomia financiara a comunitatilor locale este absolut necesara pentru ca autonomia administrativa nu ar fi posibila fara autonomia financiara care-i asigura suportul material al functionarii. Exista si un alt argument puternic in acest sens: comunitatile locale isi cunosc posibilitatile proprii privind resursele banesti de provenienta publica si mai ales, nevoile privind cheltuielile ce trebuie acoperite pentru producerea de servicii publice pe plan local.

In cadrul politicii economice nationale, comunele, orasele si judetele au dreptul la resurse proprii, pe care autoritatile administratiei publice locale le gestioneaza potrivit atributiilor ce le revin, prin institutiile administratiei publice. Autonomia locala, descentralizarea si gestionarea proprie a unitatilor administrativ teritoriale sporeste rolul bugetelor locale, functionarea finantelor locale fiind in stransa corelatie cu autonomia administratiilor locale.









Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1317
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site