Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


DEONTOLOGIA SI STATUTUL FUNCTIONARILOR DIN ADMINISTRATIA PUBLICA

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




DEONTOLOGIA SI STATUTUL FUNCTIONARILOR DIN ADMINISTRATIA PUBLICA

CAPITOLUL 1

PRECIZARI CONCEPTUALE PRIVIND MORALA, ETICA SI DEONTOLOGIA





1.1. Semnificatia comuna a termenului morala”

1.2. Semnificatia comuna a termenului „etica

1.3. Cateva consideratii privind intelesul comun al termenilor „morala” si „etica

1.4. Intelesul comun actual al cuvantului deontologie

OBIECTIVE

Dupa parcurgerea acestui capitol veti sti:

Care este continutul conceptului „morala”;

Care este continutul conceptului „etica”;

Care este corelatia dintre etica si morala;

Care este intelesul comun actual al cuvantului deontologie.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Ø      Morala este un fenomen social, forma a constiintei sociale, iar etica este o stiinta, ramura a filozofiei, care studiaza acest fenomen; este doctrina despre morala. Deci diferenta dintre ele este diferenta dintre obiectul de studiu si instrumentul de cunoastere. Totusi, in limbajul comun, cele doua concepte se utilizeaza deseori ca sinonime.

Ø      Elementele caracteristice esentiale ale moralei, din unghiul de vedere al studiului nostru, sunt:

este un fenomen social, forma a constiintei sociale;

cuprinde ansamblul normelor care reglementeaza comportamentul oamenilor in societate, atat la nivel interindividual, cat si in relatiile cu diferite grupuri sau institutii;

norma morala nu se poate impune prin constrangere statala, ci doar prin educatie, traditii, opinie publica;

in sfera moralei se inscriu si relatiile morale, in cadrul carora se remarca moravurile, adica relatiile morale cu un caracter relativ stabil care caracterizeaza un grup social, o clasa, o societate.

Ø      Exista o serie de categorii care reflecta problematica moralei, ca fenomen, de uz general in etica. Acestea au intrat in limbajul curent, avand un inteles relativ comun, intr-o anumita societate, dintr-un anumit moment istoric. Dintre aceste categorii mentionam: datoria, constiinta morala, fericirea, onoarea, dreptatea - nedreptatea, echitatea, demnitatea, virtutea, responsabilitatea – indiferenta, liberul arbitru, onestitatea (cinstea), corectitudinea, increderea, buna-credinta, principialitatea. Observam ca, toate acestea se raporteaza, in ultima instanta, la categoriile fundamentale bine si rau.

Ø      termenul de profesiune , care are doua intelesuri :

intr-o prima acceptiune, 'profesiune' desemneaza ansamblul de cunostinte teoretice si deprinderi practice ce definesc pregatirea persoanelor care realizeaza o anumita activitate specializata complexa, care necesita, ca regula, o formatie universitara;

in cel de-al doilea inteles, termenul 'profesiune' semnifica grupul social compus din persoanele ce desfasoara o anumita activitate specializata complexa, care necesita un ansamblu de cunostinte teoretice si deprinderi practice.

Astazi, prin deontologie se intelege, in sensul comun indicat de dictionare, ansamblul de reguli care precizeaza normele de conduita si obligatiile etice ale unei anumite profesiuni, precum si doctrina despre acestea.

Rezulta ca, deontologia este, intr-un fel, etica aplicata unei anumite profesiuni. Scopul ei este de a infaptui binele concret, in cadrul restrans al unei profesiuni.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Ce este morala ?

Ce este etica ?

Prezentati si comentati semnificatiile cuvintelor „morala” si „etica

Prezentati semnificatiile cuvantului „profesiune”.

Prezentati etimologia, evolutia si sensul comun actual al cuvantului „deontologie”.

Prezentati si explicati regulile care formeaza obiectul deontologiei.

TESTE DE AUTOEVALUARE

Morala asigura respectarea normelor de convietuire prin:

a. forta de constrangere a statului;

b. intermediul instantelor judecatoresti;

c. forta educatiei;

d. intermediul liberului arbitru.

2. Etica este:

a. un fenomen social, forma a constiintei sociale;

b. doctrina despre morala;

c. ansamblul relatiilor morale;

d. ansamblul judecatilor si sentimentelor morale.

3. Se dau propozitiile: A - In limbajul comun, conceptele „etica” si „morala” se utilizeaza deseori ca sinonime. B – Constiinta sociala este cunoasterea reflexiva pe care o are fiecare despre propria existenta si mediul care il inconjoara. C – Numai in cazul eticii si moralei se produce o confuziune intre cuvantul care desemneaza stiinta si cuvantul care desemneaza obiectul de studiu al acesteia.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

4. In sfera moralei nu se inscriu:

a.      moravurile;

b.      atitudinea oamenilor fata de normele existente in societatea data;

c.      relatiile morale;

d.      normele juridice.

5. Deontologie este o denumire data unui curent al eticii:

a.      potrivit conceptiei actuale despre deontologie;

b.      potrivit conceptiei lui Bentham;

c.      de catre grupurile sociale compuse din persoane care desfasoara anumite activitati specializate;

d.      potrivit conceptiei privind ordinea publica

CAPITOLUL 2

DEONTOLOGIA PROFESIUNILOR LIBERE CLASICE

2.1. Deontologia medicala

2.1.1. Scurt istoric

2.1.2. Receptarea in dreptul pozitiv a regulilor privind profesiunea medicala

2.1.3. Valorile aparate de deontologia medicala actuala

2.1.4. Organizarea si deontologia profesiunii medicale in Romania

2.2. Deontologia profesiunii de avocat

2.2.1. Scurt istoric

2.2.2. Conceptia europeana actuala cu privire la deontologia profesiunii de avocat

2.2.3. Organizarea si deontologia profesiunii de avocat in Romania

2.3. Caracteristicile deontologiei actuale

2.4. Cateva concluzii general-valabile privind deontologia, in actualul sau stadiu de dezvoltare

OBIECTIVE

Studiul acestui capitol va permite cunoasterea:

Evolutiei si starii actuale a deontologiei concrete a profesiunii medicale;

Evolutiei si starii actuale a deontologiei concrete a profesiunii de avocat;

Caracteristicilor deontologiei in actualul sau stadiu de dezvoltare.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Ø     „Profesiunea libera” sau „profesiunea liberala” este profesiunea organizata intr-un corp autonom (asociatie profesionala independenta), format din profesionisti care isi exercita activitatea, de regula, pe cont propriu si a carei remuneratie nu are caracter comercial (nu urmareste profitul).

Ø     Profesiunile libere clasice sunt medicina si avocatura.

Ø     Profesiunea medicala este singura despre care se poate afirma ca a fost prezenta, intr-o forma sau alta, in toate etapele de dezvoltare a societatii umane: epoca primitiva, antichitate, evul mediu, epoca moderna, perioada contemporana.

Ø     Profesiunea medicala, in sens de activitate specializata, semnifica ansamblul de cunostinte teoretice si deprinderi practice necesare pentru mentinerea sau redarea sanatatii omului.

Ø     Primul document unitar de etica medicala este „Juramantul lui Hipocrate”, care se presupune ca a fost formulat in Grecia antica, in sec.V i.e.n.

Ø     Primele reguli privind profesiunea medicala, receptate in dreptul pozitiv, se refera indeosebi la raspunderea medicilor si au aparut inca in antichitate.

Ø     Organizarea profesiunii medicale prin lege si aparitia dreptului deontologic al acestei profesiuni se situeaza in sec.XX.

Ø     Valorile, cu caracter general, aparate de deontologia medicala actuala se regasesc in Codul international de etica medicala, elaborat de Asociatia Medicala Mondiala, in anul 1949. Dintre acestea mentionam:

grija permanenta a medicului trebuie sa fie salvarea vietii oamenilor;

medicul datoreaza bolnavului sau toate resursele stiintei si tot devotamentul sau;

medicul datoreaza bolnavului sau secretul absolut cu privire la informatiile ce i-au fost incredintate si cu privire la tot ceea ce ar putea cunoaste ca urmare a increderii ce i-a fost acordata;

medicul este obligat sa acorde, in caz se urgenta, ingrijirile necesare ca datorie generala fata de umanitate;

in cadrul misiunii sale umanitare si sociale, medicul trebuie sa manifeste permanent o atitudine morala exemplara si sa respecte imperativele profesiunii sale.

Ø     Cerintele generale enumerate de Codul international de etica medicala au fost receptate, intr-o forma sau alta, prin norme deontologice nationale, in fiecare tara care dispune de un personal medical cat de cat organizat.

Ø     Codului international de etica medicala cu caracter general, i-au succedat o serie de alte documente, in care este exprimat punctul de vedere al profesiei medicale mondiale in diverse domenii specializate ale medicinei, cum sunt cercetarea medicala care utilizeaza subiecti umani si atitudinea medicilor fata de detinuti si prizonieri.

Ø     Deontologia medicala prezinta un pronuntat caracter evolutiv.

Ø     Evolutia organizarii si a deontologiei profesiunii medicale in Romania se inscriu, fara nici un dubiu, in civilizatia Europei Occidentale.

Ø     Actuala organizare a profesiunii medicale din tara noastra este reglementata potrivit cerintelor integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, iar deontologia acestei profesiuni se situeaza la nivel european, atat prin legile profesiunii (Legea nr.306/2004 si Legea nr.308/2004), cat si prin aparitia Legii nr.46/2003 privind drepturile pacientului.

Ø     Traseul profesiunii de avocat a fost descoperit inca pe timpul chaldeenilor, vechilor egipteni si al persilor. In antichitatea greaca si romana, avocatura a cunoscut o dezvoltare remarcabila, pentru ca apoi sa dispara, dupa prabusirea Imperiului Roman, in negura Evului mediu timpuriu. Ea reapare pe la mijlocul Evului mediu, atat in fata tribunalelor ecleziastice, cat si a judecatorilor civili. Insa impulsul care a determinat dezvoltarea avocaturii, pana la actuala configuratie, a fost Revolutia franceza, care a consacrat dreptul la aparare, ca un drept fundamental al omului.

Ø     Valoarea fundamentala a deontologiei profesiunii de avocat este devotamentul pentru apararea drepturilor clientului, in fata autoritatilor publice, prin utilizarea tuturor mijloacelor legale. Drept urmare, regulile deontologice ale profesiunii de avocat sunt menite sa determine increderea clientului in devotamentul avocatul sau. Asigurarea respectarii regulilor deontologice constituie pentru client garantia ca avocatul ii este devotat si ca va face toate diligentele necesare pentru a-i apara drepturile.

Ø     Conceptia europeana actuala, cu privire la deontologia profesiunii de avocat, s-a materializat in Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana

Ø     Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana contine cinci capitole, si anume:

PREAMBUL, care se refera, in principal, la misiunea avocatului, finalitatea regulilor deontologice si obiectivele Codului;

PRINCIPII GENERALE, care se refera la : independenta avocatului; integritatea morala ca baza a increderii de care trebuie sa se bucure avocatul ; secretul profesional, respectarea deontologiei altor barouri, incompatibilitati, publicitatea personala si interesul clientului;

RELATIILE CU CLIENTII, care reglementeaza, in principal, urmatoarele aspecte : inceputul si sfarsitul relatiilor cu clientii, conflictul de interese, onorariul si asigurarea profesionala;

RELATIILE CU MAGISTRATII, care impune avocatului sa respecte caracterul contradictoriu al dezbaterilor, sa dea dovada de respect si loialitate fata de activitatea judecatorului si sa nu furnizeze judecatorului, cu buna stiinta, informatii false sau de natura sa-l induca pe acesta in eroare;

RELATIILE DINTRE AVOCATI, care reglementeaza, in principal: confraternitatea, cooperarea dintre avocatii apartinand unor state-membre diferite si solutionarea litigiilor dintre avocatii apartinand unor state-membre diferite.

Ø     In Romania, la ora actuala, avocatura este reglementata de Legea nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in anul 2001, cu modificarile ulterioare. Aceasta lege reglementeaza, in principal:

Principiile generale ale profesiunii;

Dobandirea calitatii de avocat;

Drepturile si indatoririle avocatului;

Organizarea profesiei de avocat;

Asistenta judiciara;

Raspunderea disciplinara a avocatului.

Ø     Deontologia profesiei de avocat, ca si cea a profesiunii medicale, are un pronuntat caracter democratic, intrucat este elaborata, si respectarea ei este asigurata, de avocati, de organele de conducere ale profesiei si de organele de contencios profesional, alese dintre avocati.

Ø     Deontologia actuala prezinta urmatoarele caracteristici:

Consacrarea regulilor deontologice in dreptul pozitiv;

Obligatiile deontologice nu pot fi codificate complet, deoarece unele dintre ele sunt legate de notiuni nedeterminate ca „onoarea” si „prestigiul”;

Asigurarea respectarii normelor deontologice se poate realiza prin sanctiuni disciplinare cu gravitate progresiva, incepand cu cenzurile pur morale (blamul si mustrarea) si terminand cu excluderea din profesiune;

Existenta unei legislatii profesionale;

Existenta jurisdictiilor profesionale;

Dreptul deontologic produce efecte doar in cadrul profesiunii careia ii apartine si este relativ independent de dreptul comun.

Ø     Cele mai importante concluzii reiesite din studiul deontologiei sunt:

„Deontologie”, in sens comun, inseamna ansamblul de reguli, de natura sau sorginte etica, aplicabile unei profesiuni, indiferent de gradul ei de organizare si de existenta sau inexistenta unui mecanism sanctionator capabil sa impuna respectarea acestor reguli.

„Deontologie”, in sens strict, inseamna ansamblul de reguli, de natura sau sorginte etica, aplicabile unei profesiuni, precum si mecanismul sanctionator atasat, receptate in dreptul pozitiv, a caror respectare este asigurata prin sanctiuni aplicate de jurisdictii profesionale.

Putem afirma ca ne aflam in prezenta unei deontologii, in sens strict, atunci cand sunt intrunite urmatoarele elemente constitutive:

a.      organizarea profesiunii este reglementata prin lege, profesiunea ajungand astfel sa posede un drept profesional;

b.     organelor profesiunii le este recunoscuta competenta de a stabili norme deontologice, in mod direct sau indirect, si de a sanctiona incalcarea acestora;

c.      profesiunea poseda un drept deontologic.

Ø     O profesiune poseda o deontologie reala, daca sunt intrunite, atat latura obiectiva cat si latura subiectiva ale deontologiei.

Ø     Deontologia fiecarei profesiuni se individualizeaza prin valorile specifice pe care le apara, valori determinate de misiunea care ii revine.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Prezentati sintetic aparitia si evolutia profesiunii medicale.

2. Prezentati si comentati formula moderna a Juramantului lui Hipocrate.

3. Cand si in ce fel s-a produs receptarea in dreptul pozitiv a regulilor privind profesiunea medicala?

4. Care sunt valorile aparate de deontologia medicala actuala?

5. Prezentati sintetic organizarea si deontologia profesiunii medicale in Romania.

6. Prezentati sintetic si explicati conceptia europeana actuala cu privire la deontologia profesiunii de avocat.

7. Prezentati sintetic organizarea si deontologia profesiunii de avocat in Romania.

8. Care sunt caracteristicile deontologiei actuale?

9. Ce inseamna cuvantul „deontologie” in sens larg si ce inseamna in sens restrans?

10. Enuntati si explicati elementele constitutive ale deontologiei, in sensul strict al termenului.

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Liber-profesionistul :

a.      are calitatea de angajat cu contract de munca;

b.      are calitatea de angajat prin act unilateral de numire;

c.      isi castiga, in principiu, existenta pe cont propriu;

d.      are o remuneratie cu caracter comercial.

2. ”Juramantul lui Hipocrate” se presupune ca dateaza :

a.      din ”secolul lui Pericle” ;

b.      din mileniul V i.e.n. ;

c.      din sec.V e.n. ;

d.      din epoca fanariotilor.

3. In cazul profesiunii medicale, este nedeontologica :

a.      acordarea ingrijirii medicale in afara programului de lucru, in caz de urgenta ;

b.      colaborarea cu o institutie de ingrijire in care medicul nu isi pastreaza independenta profesionala ;

c.      certificare situatiilor de natura medicala constatate personal;

d.      pastrarea secretului cu privire la informatiile incredintate de pacient.

4. Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania :

a.        exclude raspunderea penala ;

b.        exclude raspunderea civila ;

c.        exclude raspunderea contraventionala ;

d.        nu exclude raspunderea penala, contraventionala sau civila.

5. Se dau propozitiile: A – Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania era o lege-cadru. B – Legea nr.306/2004 exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania interzice exercitarea profesiei de medic, oricarui cetatean strain. C – Amenda nu face parte dintre sanctiunile disciplinare aplicabile medicilor din Romania.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa.

6. Valoarea fundamentala a deontologiei profesiunii de avocat este :

a.      apararea interesului general ;

b.      obtinerea, prin orice mijloace, a rezultatului dorit de client ;

c.      devotamentul pentru apararea drepturilor clientului, in fata autoritatilor publice, prin utilizarea tuturor mijloacelor legale;

d.      obtinerea unor onorarii cat mai mari din partea clientului.

7. Potrivit Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, nu este o conditie indispensabila pentru activitatea avocatului:

a.      independenta;

b.      dobandirea titlului de doctor in drept;

c.      stabilirea de relatii de incredere cu clientul;

d.      pastrarea secretului profesional.

8. Potrivit Legii nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat in Romania, republicata, activitatea avocatului se realizeaza prin :

a.      consultatii si cereri cu caracter juridic;

b.      emiterea de acte de autoritate;

c.      aranjamente cu judecatorii si procurorii;

d.      utilizarea reclamei in vederea dobandirii clientelei.

9. Potrivit Legii nr.51/1995, republicata, este un caz de nedemnitate, care impiedica exercitiul profesiei de avocat :

a.      interdictia de a exercita profesia, stabilita printr-o hotarare disciplinara

b.      desfasurarea unei activitati salariate in cadrul altei profesii ;

c.      exercitarea nemijlocita a faptelor de comert;

d.      exercitarea unei ocupatii care lezeaza bunele moravuri.

10. Avocatul nu este supus interdictiei de a-si exercita profesia la o instanta judecatoreasca unde:

a.      este judecator nasul de cununie;

b.      este judecator cumnatul;

c.      este judecator varul primar;

d.      este judecator socrul.

11. Deontologia a intrat in dreptul pozitiv, mai ales sub forma:

a.      dreptului penal;

b.      dreptului civil;

c.      dreptului disciplinar;

d.      dreptului comercial.

12. Se dau propozitiile: A – O caracteristica a deontologiei este imposibilitatea unei codificari complete. B – „Onoarea” si „prestigiul” pot fi strict determinate prin texte normative. C – Textele care enumera, pentru o profesiune, pedepsele disciplinare, sunt limitative.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

13. Se dau propozitiile: A – In cazul profesiunilor care nu sunt organizate prin lege, indatoririle impuse membrilor sunt norme juridice. B – In cazul profesiunilor organizate prin lege, caracterul democratic al legislatiei deontologice se atenueaza. C – In cazul profesiunilor organizate prin lege, respectarea normelor profesiei este garantata de stat.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

b.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

d.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

14. Jurisdictiile profesionale, alese in cadrul profesiei, sanctioneaza atingerile aduse deontologiei lor:

a.      prin pedepse penale;

b.      prin pedepse civile;

c.      prin pedepse disciplinare;

d.      prin pedepse contraventionale.

15. Deciziile adoptate de jurisdictiile profesionale:

a.      pot fi anulate de instantele judiciare;

b.      pot fi anulate numai de jurisdictiile profesionale superioare;

c.      nu pot fi atacate in fata instantelor judiciare;

d.      pot fi anulate numai de autoritatile administrative cu activitate jurisdictionala.

16. Se dau propozitiile: A – Ca principiu, decizia luata de instanta disciplinara, competenta in materie de deontologie, este independenta de deciziile luate de instantele judecatoresti civile sau penale, in aceeasi speta. B – Ca principiu, jurisdictia disciplinara poate condamna inculpatul achitat de jurisdictia penala. C – Jurisdictia disciplinara isi poate intemeia condamnarea pe un fapt negat in mod expres de jurisdictia penala.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

17. In principiu, regulile deontologice:

a.      obliga judecatorul civil;



b.      obliga judecatorul penal;

c.      obliga judecatorul administrativ;

d.      nu obliga nici judecatorul civil, nici judecatorul penal.

18. Nu este un element constitutiv al deontologiei, in sens strict:

a.      organizarea profesiunii este reglementata prin lege;

b.      organelor profesiunii le este recunoscuta competenta de a stabili norme deontologice;

c.      jurisdictia profesionala are competenta de a pronunta condamnari direct executorii prin forta publica, impotriva unui profesionist;

d.      organelor profesiunii le este recunoscuta competenta de a sanctiona incalcarea normelor deontologice.

19. Se dau propozitiile: A – Latura obiectiva a deontologiei este suficienta pentru ca o profesiune sa posede o deontologie reala. B – Latura subiectiva a deontologiei poate fi impusa numai prin represiune. Aplicarea normelor deontologice internationale revine organizatiilor nationale ale profesiunii.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.

20. Valorile aparate de deontologia unei profesiuni, determinate de misiunea sociala care ii revine, sunt:

a.      valorile etice general valabile;

b.      valorile comune mai multor profesiuni;

c.      valorile specifice;

d.      valorile comerciale.

CAPITOLUL 3

DEONTOLOGIA functionarilor publici

3.1. Consideratii generale

3.1.1. Notiunea de „functionar public”

3.1.2. Aparitia si evolutia functionarilor publici

3.2. Se poate vorbi despre o deontologie a functionarilor publici?

3.3. Deontologia magistratilor

Principiile deontologice specifice magistratilor

Deontologia magistratilor in Romania, potrivit reglementarilor actuale

3.4. Analiza elementelor constitutive ale deontologiei, in cazul functionarilor din administratia publica

3.4.1. Definitia functionarului din administratia publica

3.4.2. Profesionalizarea functionarilor din administratia publica

3.4.3. Organizarea functionarilor din administratia publica

3.4.4. Principiile deontologiei administrative

3.4.5. Dreptul deontologic al functionarilor din administratia publica

3.4.6. Concluzii privind deontologia administrativa

OBIECTIVE

Parcurgerea acestui capitol va permite:

Intelegerea sensurilor sintagmei „functionar public”;

Intelegerea determinantelor aparitiei si evolutiei functionarilor publici;

Cunoasterea aspectelor esentiale ale deontologiei magistratilor;

Intelegerea problematicii complexe ale deontologiei administrative.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Ø     Sintagma „functionar public” are doua intelesuri:

a)       in sens larg, prin functionar public intelegem persoana care presteaza o activitate, mai mult sau mai putin specializata, intr-un regim juridic diferit de dreptul comun al muncii, si care este remunerata din fonduri publice;

b)       in sens restrans, prin „functionar public” se intelege functionarii de cariera din administratia publica

Ø     Aparitia si evolutia functionarilor publici poate fi incadrata in trei etape:

originea functionarilor publici o gasim in antichitatea greco-romana;

functionarii publici dispar odata cu prabusirea Imperiului Roman;

functionarii publici reapar odata cu formarea statului suveran si evolueaza, pana la situatia actuala, pe parcursul edificarii statului de drept public.

Ø     Despre deontologie se poate vorbi numai in cazul functionarilor publici organizati in grupuri profesionale, cum sunt: magistratii, functionarii din administratia publica, cadrele didactice.

Ø     Principiile deontologiei judiciare sunt:

Magistratul trebuie sa apere suprematia legii;

Magistratul trebuie sa apere independenta puterii judecatoresti;

Magistratul trebuie sa apere prestigiul puterii judecatoresti;

Magistratul trebuie sa promoveze impartialitatea justitiei;

Magistratul trebuie sa apere egalitatea cetatenilor in fata legii;

Magistratul trebuie sa respecte si sa apere demnitatea justitiabililor;

Magistratul trebuie sa asigure exercitarea dreptului de aparare al justitiabililor;

Magistratul trebuie sa apere respectarea prezumtiei de nevinovatie;

Magistratul trebuie sa promoveze proportionalitatea masurilor coercitive, privative sau restrictive de drepturi, pe care le ia in virtutea legii;

Magistratul trebuie sa promoveze celeritatea procedurilor pentru restabilirea cat mai grabnica a ordinii de drept incalcate.

Ø     Deontologia magistratilor se caracterizeaza prin reglementarea stricta a obligatiilor profesionale si o exigenta deosebita fata de conduita membrilor acestei profesiuni.

Ø     Profesiunea de magistrat, precum si deontologia magistratilor, in Romania, sunt reglementate prin: Constitutie, Legea nr.303/2004 privind statutul magistratilor, Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii; Hotararea nr.328/24.08.2005 a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea Codului deontologic al judecatorilor si procurorilor.

Ø     Cheia de bolta a organizarii profesiunii de magistrat consta in instituirea unui organ unic al profesiunii, care functioneaza la nivel central, si anume Consiliul Superior al Magistraturii.

Ø     In Romania, latura obiectiva a deontologiei magistratilor este completa, stricta si deosebit de exigenta. Pentru a ne afla insa in prezenta unei deontologii reale, trebuie sa existe, dupa cum am mai aratat, si latura subiectiva. Aceasta nu se poate realiza decat printr-un invatamant adecvat si prin promovarea unei culturi corespunzatoare in cadrul corpului magistratilor.

Ø     Prin functie din cadrul administratiei publice, sau mai scurt, functie publica intelegem situatia juridica legal determinata a persoanei fizice investite cu prerogative in realizarea competentei unei autoritati sau institutii a administratiei publice, avand ca scop realizarea in mod continuu a unui interes public.

Ø     Profesionalizarea functiei publice incepe, in cazul tarilor vest-europene, in a doua jumatate a sec. XVIII si atinge maturitatea in a doua jumatate a sec. XX.

Ø     Accesul in functia publica de cariera se face dupa reguli generale comune care vizeaza :

- exigente specifice privind regimul juridic al persoanei (cetatenie, domiciliu, capacitate civila) ;

- conditii de studii si vechime ;

- sustinerea unui examen sau concurs ;

- depunerea unui juramant de credinta.

Ø     Spre deosebire de profesiunile libere, care se organizeaza singure si la un moment dat statul le recunoaste organizarea, prin acte normative, organizarea corpurilor de functionari se face mai intai de autoritatile publice, legislative sau executive. Abia mai tarziu apar si se dezvolta diverse asociatii ale functionarilor publici, de natura profesionala sau sindicala.

Ø     In cadrul corpurilor de functionari, reglementate prin lege, exista organe cu caracter profesional, dar rolul lor este de regula consultativ, decizia apartinand conducerii autoritatilor sau institutiilor din care fac parte functionarii respectivi.

Ø     Principalele drepturi si obligatii ale functionarilor publici sunt prevazute de legi denumite statute, deontologia administrativa exprimandu-se prin obligatiile inscrise in aceste statute sau chiar prin legi distincte. Deci regulile deontologice nu se stabilesc de organele profesiunii, ci de autoritatile publice.

Ø     In cazul functionarilor publici opereaza un drept disciplinar riguros si detaliat, care include si norme de natura deontologica iar sanctiunile se aplica, ca regula, de superiorii ierarhici.

Ø     Principiile deontologiei administrative sunt:

Principiul legalitatii;

Principiul subordonarii ierarhice;

Principiul impartialitatii sau al egalitatii de tratament;

Principiul transparentei;

Principiul asigurarii continuitatii activitatii;

Principiul competentei profesionale.

Ø     Sunt calificate ca abateri disciplinare, cu circumstantieri specifice diferitelor categorii de functionari publici, in principal urmatoarele fapte :

a)       absenta nemotivata ori intarzierea repetata de la serviciu ;

b)       intarzierea sau neglijenta in efectuarea lucrarilor ;

c)       refuzul nejustificat de a indeplini atributiile de serviciu sau dispozitiile superiorilor ierarhici ;

d)       interventiile pentru solutionarea unor cereri, in afara cadrului legal ;

e)       comportarea necorespunzatoare in serviciu, familie sau societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a functionarului sau prestigiului administratiei din care face parte ;

f)         operarea unor discriminari interzise de lege ;

g)       manifestarea, sub orice forma, a partizanatului politic, in exercitiul functiunii ;

h)       nerespectarea confidentialitatii sau a discretiei profesionale ;

i)          lipsa de solicitudine in relatiile cu publicul.

Ø     sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici sunt expres si limitativ prevazute de statute, si sunt de gravitati diferite, potrivit principiului general al proportionalitatii pedepselor. Sanctiunea disciplinara cea mai usoara este ”avertismentul”. Urmeaza sanctiunile ce vizeaza diminuarea salariului, apoi cele ce afecteaza cariera, fie prin retrogradarea in functie, fie prin suspendarea dreptului de avansare. In fine, sanctiunea cea mai grava este destituirea din functie.

Ø     Procedura de aplicare a sanctiunilor disciplinare are la baza intotdeauna o ancheta administrativa menita sa conduca la stabilirea exacta a faptelor, a circumstantelor in care acestea s-au produs si a vinovatiei. Respectarea prezumtiei de nevinovatie si a dreptului la aparare a functionarului in cauza este imperativa.

Ø     Concluzii privind deontologia administrativa:

a)     Deontologia administrativa apartine unei profesiuni heterogene, in sensul ca include o multitudine de subgrupuri cu roluri si specializari profesionale diferite.

b)     In pofida diversitatii corpurilor de functionari publici si a specializarilor profesionale, accesul in functia publica, cariera si conduita functionarilor publici respecta o anumite conditii si principii deontologice comune. La aceasta, se adauga conditii si reguli deontologice specifice diferitelor corpuri de functionari.

c)     Organele profesiunii au o competenta limitata. Ele sunt consultate cu privire la regulile deontologice si participa la aplicarea sanctiunilor disciplinare, dar decizia apartine administratiei din care fac parte. De aceea, putem afirma ca deontologia administrativa este autoritara, spre deosebire de deontologia profesiunilor libere care este democratica.

Ø     Ca si in cazul celorlalte profesiuni, si in cazul functiei publice, pentru a ne afla in prezenta unei deontologii reale, alaturi de latura obiectiva trebuie sa existe si latura subiectiva. Aceasta nu se poate realiza decat printr-un invatamant adecvat si prin promovarea unei culturi corespunzatoare in cadrul administratiei publice.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Prezentati sintetic aparitia si evolutia functionarilor publici

Constituie functionarii publici o profesiune ?

Exista o deontologie a magistratilor ? Argumentati.

Prezentati organizarea profesiunii de magistrat in Romania, potrivit reglementarilor actuale

Ce se intelege prin inamovibilitatea judecatorului ?

Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile magistratilor ?

Care sunt cele doua acceptiuni ale sintagmei „functionar public” ?

Prezentati si explicati principiile deontologiei administrative.

Ce este dreptul deontologic al functionarilor din administratia publica

Argumentati afirmatia: functia publica poseda o deontologie proprie.

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. In sens restrans, prin functionari publici se intelege :

a.   toate persoanele care presteaza o activitate remunerata din fonduri publice ;

b.   membrii guvernului ;

c.    functionarii de cariera din administratia publica ;

d.   magistratii.

2. Misiunea generala comuna a functionarilor publici este :

a.   servirea intereselor sefilor ierarhici ;

b.   realizarea interesului general si asigurarea serviciului public ;

c.    realizarea intereselor partidului aflat la guvernare;

d.   apararea drepturilor cetatenilor, in fata autoritatilor publice.

3. Se dau propozitiile: A – Functionarii publici apar odata cu prabusirea Imperiului Roman, pentru a servi principiul res-publica. B – In Franta, pana in sec. XII, edificiul social s-a bazat pe legaturile personale si contractuale. C – Legitimitatea actiunii administratiei publice este data de realizarea interesului general.

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

b.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.    propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

4. Principiul care a deschis calea functiilor publice permanente, in Franta, este :

a.   principiul perpetuitatii ;

b.   principiul unitatii domeniului regatului ;

c.    principiul inalienabilitatii domeniului regatului ;

d.   principiul indisponibilitatii coroanei si continuitatii regalitatii.

5. In Franta, promotorul separarii finantelor regelui de finantele statului a fost :

a.   Richelieu ;

b.   Colbert ;

c.    Mazarin ;

d.   Carnot.

6. Se poate vorbi de deontologie in cazul :

a.   deputatilor ;

b.   senatorilor ;

c.    membrilor guvernului ;

d.   magistratilor.

7. Sunt valorile specifice deontologiei judiciare :

a.   independenta si impartialitatea judecatorilor ;

b.   apararea intereselor celui acuzat intr-un proces ;

c.    apararea intereselor statului in cauzele pe care le judeca;

d.   asigurarea continuitatii serviciilor publice.

8. Se dau propozitiile: A – Functia sociala a magistratului este de a impune suprematia legii, prin solutionarea litigiilor deduse judecatii. B – Organelor corpului magistratilor nu le este recunoscuta competenta de a sanctiona incalcarea normelor deontologice. C – O caracteristica a deontologiei magistratilor este exigenta deosebita fata de conduita membrilor profesiunii.

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.   propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.    propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

9. Judecatorii inamovibili:

a.   pot sa justifice in presa solutiile date in dosarele rezolvate de ei;

b.   pot fi transferati in interesul serviciului, fara acordul lor;

c.    nu pot fi avansati fara acordul lor;

d.   pot refuza sa judece daca legea este neclara sau incompleta

10. Functia de magistrat nu este incompatibila cu :

a.   functiile didactice ;

b.   functiile didactice  din invatamantul superior ;

c.    calitatea de membru al unui partid ;

d.   functia de ministru al justitiei.

11. Se dau propozitiile: A – Magistratul este eliberat din functie daca sufera de o boala psihica ce il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator.    B – Magistratului i se poate aplica sanctiunea disciplinara a suspendarii din functie. C – Interventiile magistratului pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor unor persoane constituie abatere disciplinara

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

b.   propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.    propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.   propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa.

12. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din :

a.   13 membri ;

b.   15 membri ;

c.    19 membri ;

d.   21 membri.

13. Care dintre urmatoarele sanctiuni disciplinare este aplicabila magistratilor :

a.   observatia ;

b.   atentionarea;

c.    avertismentul ;

d.   votul de blam.

14. Recursul impotriva sanctiunii aplicate magistratului de catre Consiliul Superior al Magistraturii se solutioneaza de:

a.   Curtea Constitutionala ;

b.   Curtea de Conturi;

c.    Avocatul Poporului;

d.   Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 7 judecatori ;

e.   Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 9 judecatori ;

15. Latura subiectiva a deontologiei administrative se poate realiza prin :

a.   elaborarea unui Cod deontologic cat mai amanuntit ;

b.   multiplicarea sanctiunilor contraventionale ;

c.    printr-un invatamant adecvat si prin promovarea unei culturi corespunzatoare in cadrul administratiei publice ;

d.   prin multiplicarea si agravarea sanctiunilor penale.

16. Profesionalizarea functiei publice atinge maturitatea :

a.   la sfarsitul sec. XVIII ;

b.   la sfarsitul sec.XIX ;

c.    in a doua jumatate a sec.XX;

d.   la inceputul sec. XXI.

17. Organele cu caracter profesional ale corpurilor de functionari publici au, de regula, un rol :

a.   decizional ;

b.   consultativ ;

c.    facultativ;

d.   supletiv

18. In cazul functionarilor publici, competenta aplicarii sanctiunilor disciplinare apartine:

a.   conducerii institutiei;

b.   jurisdictiilor profesionale ;

c.    instantele judiciare de drept comun;

d.   instantei de contencios administrativ.

19. Principiul transparentei impune ca :

a.   administratia sa respecte si sa asigure respectarea legii ;

b.   administratia sa nu opereze nici o discriminare ;

c.    administratia sa-si motiveze actele;

d.   serviciile publice prestate de administratie sa aiba un caracter continuu.

20. Incalca in mod evident deontologia urmatoarea fapta a functionarului public:

a.   absenta nemotivata de la serviciu;

b.   intarzierea in efectuarea lucrarilor;

c.    intarzierea repetata de la serviciu;

d.   comportarea necorespunzatoare in familie, care aduce atingere onoarei functionarului public.

CAPITOLUL 4

STATUTUL FUNCTIONARILOR DIN ADMINISTRATIA PUBLICA IN ROMANIA

4.1. Scurt istoric

4.2. Aspecte privind functia publica si functionarii publici

4.2.1. Definitii si precizari

4.2.2. Clasificarea functiilor publice si a functionarilor publici

4.2.3. Agentia Nationala a Functionarilor Publici

4.3. Drepturile si indatoririle functionarilor publici

4.3.1. Drepturile functionarilor publici

4.3.2. Indatoririle functionarilor publici

4.4. Cariera functionarilor publici

4.4.1. Recrutarea functionarilor publici

4.4.2. Promovarea functionarilor publici

4.4.3. Modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu

4.5. Raspunderea functionarilor publici

OBIECTIVE

Studierea acestui capitol va permite sa cunoasteti:

Aparitia functionarilor publici in Romania si evolutia statutului lor pana in prezent;

Drepturile si indatoririle functionarilor publici;

Etapele carierei functionarilor publici si anumite schimbari neprevazute, care pot interveni pe parcursul acesteia;

Cazurile de incetare a raportului de serviciu;

Formele raspunderii juridice a functionarilor publici si procedura de angajare a raspunderii disciplinare.

SINTEZA IDEILOR PRINCIPALE

Ø     In istoria statului roman, precursoarea functiei publice este calitatea de boierie aparuta datorita influentelor slave si bizantine.

Ø     Pe masura trecerii timpului si a patrunderii principiilor si institutiilor din Apus, boieria devine anacronica, fiind desfiintata prin Conventia de la Paris din 1858.

Ø     Termenul “statut” este folosit pentru prima data in 1847, cand se adopta, la 31 ianuarie, “Statutul slujbasilor politiei din Capitala”.

Ø     Constitutia din 1866 cuprindea o dispozitie prin care se impunea adoptarea unei legi asupra conditiilor de admisibilitate si de avansare in functiile administratiei publice. Desi textul constitutional obliga la o reglementare imediata, abia in 1923, sub presiunea unor miscari revendicative puternice din partea functionarilor, avea sa fie adoptata prima lege unitara prin care se reglementa situatia juridica a functionarilor publici, si anume Legea din 19 iulie 1923.

Ø     La 8 iunie 1940 se adopta Codul functionarilor publici, ca o reactie la disparitatile si derogarile de la statut, cu intentia de a le elimina si de a realiza o reglementare uniforma in materia functiei publice.

Ø     Ca urmare a preocuparilor de a perfectiona regimul juridic aplicabil functiei publice, a fost adoptat un nou statut, Legea nr.746 din 22 septembrie 1946. Principalul sau merit este acela ca face din pregatirea si specializarea practica profesionala o conditie sine qua non pentru accesul in functia publica si pentru incredintarea functiilor superioare.

Ø     Incepand cu primul Cod al muncii din 1950, practic regimul juridic al functionarilor publici este inglobat in regimul aplicabil salariatilor sau “oamenilor muncii” incadrati pe baza de contract individual de munca.

Ø     Dupa Revolutie, regimul juridic special aplicabil functionarilor publici a fost consacrat, la nivel de principiu, prin Constitutia din 1991.

Ø     La opt ani de la adoptarea Constitutiei a aparut Legea nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici, adoptata prin procedura speciala a angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului. Aceasta lege a intrat in vigoare in ianuarie 2000 si este in vigoare si in prezent, insa a suferit numeroase modificari.

Ø     Legislatia secundara necesara pentru aplicarea Statutului este alcatuita din:

H.G. nr.1209 din 14 octombrie 2003 privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici;

H.G. nr.1210 din 14 octombrie 2003 privind organizarea si functionarea comisiilor de disciplina si a comisiilor paritare din cadrul autoritatilor si institutiilor publice.

Ø     Potrivit reglementarilor actuale:

functia publica reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor, stabilite in temeiul legii, in scopul realizarii prerogativelor de putere publica de catre administratia publica centrala si locala;

functionarul public este persoana fizica numita, in conditiile Statutului, intr-o functie publica.

Ø     Pentru concretizarea definitiilor citate, legiuitorul a stabilit activitatile care implica exercitarea prerogativelor de putere publica.

Ø     Statutul prevede expres, dar nu limitativ, lista functiilor publice generale si specifice.

Ø     Activitatea functionarilor publici se realizeaza in cadrul raporturilor de serviciu, termen ce desemneaza raporturile juridice dintre functionarii publici si autoritatile si institutiile publice din administratia centrala si locala. Raporturile de serviciu se nasc pe baza actului administrativ de numire, emis in conditiile legii, si se exercita pe durata nedeterminata.

Ø     Functiile publice se clasifica: dupa criteriul specificitatii atributiilor, dupa criteriul nivelului studiilor necesare si dupa criteriul nivelului atributiilor.



Ø     In scopul crearii si dezvoltarii unui corp de functionari publici profesionist, stabil si impartial, a fost infiintata Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor.

Ø     Functionarii publici au urmatoarele drepturi principale:

dreptul al protectie;

dreptul la salarizare pentru serviciul prestat, la odihna si asigurari sociale;

dreptul de a participa la organizarea serviciilor publice si la elaborarea regulilor statutare;

dreptul de a cunoaste si a ataca deciziile individuale care ii privesc;

dreptul de a beneficia de perfectionare profesionala continua

dreptul la cariera

dreptul de a se asocia in sindicate si de a participa la activitatile sindicale;

dreptul al opinie

drepturi politice.

Ø     Principalele obligatii ale functionarilor publici sunt urmatoarele:

obligatia indeplinirii serviciului cu devotament, probitate si demnitate;

obligatia de supunere ierarhica

obligatia de impartialitate (neutralitate);

obligatia de rezerva

obligatia de decenta

obligatia informarii publicului;

obligatia de discretie si de pastrare a secretului profesional;

obligatia exclusivitatii functiei publice.

Ø     Principalele etape ale carierei functionarilor publici privesc: recrutarea functionarilor publici, promovarea functionarilor publici, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu.

Ø     Ocuparea functiilor publice vacante se poate face prin promovare, transfer, redistribuire si concurs.

Ø     Functionarii publici debutanti vor parcurge o perioada de stagiu de 12 luni, pentru cei din clasa I, de 8 luni, pentru cei din clasa a II-a, si de 6 luni pentru cei din clasa a III-a.

Ø     Numirea in functie se realizeaza prin actul administrativ emis, ca regula, de conducatorii autoritatilor sau institutiilor publice din administratia centrala sau locala. Forma scrisa a actului de numire constituie o conditie ad validitatem.

Ø     La intrarea in corpul functionarilor publici, functionarul public depune juramantul de credinta, in termen de trei zile de la emiterea actului de numire in functia publica definitiva. Refuzul depunerii juramantului atrage revocarea deciziei de numire in functie

Ø     Promovarea este modalitatea de dezvoltare a carierei prin ocuparea unor functii publice superioare vacante. Promovarea se face in functii publice de executie de grad profesional principal sau superior sau in functii publice de conducere. Promovarea se face prin concurs sau examen.

Ø     Legiuitorul roman reglementeaza urmatoarele forme de modificare a raportului de serviciu:

a)     delegarea;

b)     detasarea;

c)     transferul;

d)     mutarea in cadrul altui compartiment al autoritatii sau institutiei publice;

e)     exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice de conducere.

Ø     Suspendarea raportului de serviciu este o intrerupere temporara a acestuia. In aceasta perioada, se pastreaza calitatea de functionar public, insa acesta nu isi exercita functia si nu beneficiaza de drepturile salariale aferente. Raportul de serviciu se suspenda de drept sau la initiativa functionarului public.

Ø     Incetarea raportului de serviciu reprezinta intreruperea definitiva a acestuia si pierderea calitatii de functionar public, cu exceptia celor ce intra in corpul de rezerva.

Incetarea raporturilor de serviciu ale functionarilor publici are loc in urmatoarele conditii:

de drept;

prin acordul partilor, consemnat in scris;

prin eliberare din functia publica;

prin destituire din functia publica;

prin demisie.

Ø     Potrivit reglementarilor actuale, calitatea de functionar public este incompatibila cu orice alta functie publica decat cea in care a fost numit, precum si cu functiile de demnitate publica. Pe cale de exceptie, functionarii publici pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Ø     Functionarii publici, cu exceptia inaltilor functionari, pot fi membri ai partidelor politice legal constituite, insa nu pot fi membri ai organelor de conducere ale partidelor politice si le este interzis sa exprime sau sa apere in mod public pozitia unui partid politic.

Ø     Incalcarea de catre functionarii publici, cu vinovatie, a indatoririlor de serviciu atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, civila sau penala, dupa caz.

Ø     Statutul stabileste in mod expres si limitativ faptele care constituie abateri disciplinare.

Ø     Sanctiunile disciplinare, care pot fi aplicate functionarilor publici, pentru abaterile disciplinare, de asemenea, limitativ prevazute de Statut, sunt urmatoarele:

a)     mustrarea scrisa;

b)     diminuarea drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioada de pana la 3 luni;

c)     suspendarea dreptului de avansare in gradele de salarizare sau, dupa caz, de promovare in functia publica pe o perioada de 1 la 3 ani;

d)     trecerea intr-o functie inferioara pe o perioada de pana la un an, cu diminuarea corespunzatoare a salariului;

e)     destituirea din functia publica.

Ø     Sanctiunea disciplinara se aplica in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterilor.

Ø     Competenta aplicarii sanctiunilor disciplinare revine conducatorului autoritatii sau institutiei publice.

Ø     Sanctiunea disciplinara nu poate fi aplicata decat dupa cercetarea prealabila a faptei imputate si dupa audierea functionarului public.

Ø     In cadrul autoritatilor si institutiilor publice, functioneaza comisii de disciplina, competente sa cerceteze abaterile si sa propuna sanctiunile.

Ø     Impotriva sanctiunii „mustrare scrisa”, functionarul public are dreptul de a se adresa cu contestatie la conducatorul autoritatii sau institutiei publice. Contestatia se analizeaza de catre comisia de disciplina, care poate propune mentinerea sau anularea sanctiunii.

Impotriva celorlalte sanctiuni, functionarul public nemultumit se poate adresa Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, care are legitimitate procesuala activa si poate controla modul in care autoritatile si institutiile publice respecta legislatia privind functia publica.

De asemenea, functionarul public nemultumit de sanctiunea aplicata se poate adresa instantei de contencios administrativ, solicitand modificarea sau anularea actului administrativ de sanctionare.

Ø          Statutul functionarilor publici consacra institutia reabilitarii disciplinare.

Ø          Raspunderea contraventionala a functionarilor publici se angajeaza in cazul in care acestia au savarsit o contraventie, in timpul si in legatura cu serviciul.

Ø     Raspunderea civila a functionarului public se angajeaza:

pentru pagube produse cu vinovatie patrimoniului autoritatii sau institutiei publice in care functioneaza;

pentru nerestituirea in termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit;

pentru daunele platite de autoritatea sau institutia publica, in calitate de comitent, unor terte persoane, in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile; in acest caz vinovatia functionarului trebuie apreciata prin prisma riscului normal al serviciului.

Ø     Raspunderea functionarului public pentru infractiunile savarsite in timpul serviciului sau in legatura cu serviciul se angajeaza potrivit legii penale.

Ø     In cazul in care s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autoritatii, de serviciu sau in legatura cu serviciul, care impiedica infaptuirea justitiei, de fals ori a unor fapte de coruptie sau a unei infractiuni care implica incompatibilitate cu exercitarea unei functii publice, conducatorul autoritatii sau institutiei publice va dispune suspendarea functionarului public. Daca se dispune scoaterea de sub urmarire penala ori incetarea urmaririi penale, precum si in cazul in care instanta judecatoreasca dispune achitarea sau incetarea procesului penal, suspendarea din functie inceteaza, iar functionarul respectiv va fi reintegrat in functia publica detinuta si ii vor fi achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare.

Ø     Precizam ca, aceeasi fapta poate antrena atat raspunderea disciplinara, cat si raspunderea contraventionala si cea civila. De asemenea, raspunderea disciplinara se poate cumula cu raspunderea civila si cu cea penala.

INTREBARI DE AUTOEVALUARE

Prezentati succint istoricul functiei publice in Romania

Ce este functia publica si functionarul public, potrivit reglementarilor actuale ?

Care sunt clasificarile functiilor publice si ale functionarilor publici ?

Ce este Agentia Nationala a Functionarilor Publici ?

Care sunt drepturile functionarilor public ?

Care sunt indatoririle functionarilor publici ?

Care sunt principale etape ale carierei functionarilor publici ?

Cum se face recrutarea functionarilor publici ?

Cum se face promovarea functionarilor publici ?

Ce este modificarea raportului de serviciu si care sunt formele reglementate de legea romana

Ce este suspendarea raportului de serviciu si in ce conditii se produce ?

Care sunt cazurile de incetare a raportului de servicu ?

Ce fapte constituie abateri disciplinare ale functionarilor publici ?

Care sunt sanctiunile disciplinare aplicabile functionarilor publici ?

TESTE DE AUTOEVALUARE

1. Calitatea de boierie este desfiintata de :

a.   Legiuirea lui Caragea ;

b.   Regulamentele Organice ;

c.    Conventia de la Paris din 1858;

d.   Constitutia din 1866.

2. Prima dispozitie constitutionala care impunea adoptarea unei legi privind conditiile de admisibilitate si de avansare in functiile administratiei publice se regaseste in :

a.   Statutul lui Cuza ;

b.   Constitutia din 1866 ;

c.    Constitutia din 1923 ;

d.   Constitutia din 1948.

3. Statutul general al functionarilor publici a fost adoptat, dupa Revolutie, prin :

a.   Ordonanta de urgenta ;

b.   Decret prezidential ;

c.    Lege dezbatuta in Parlament ;

d.   Lege adoptata ca urmare a angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului.

4. Sunt conditii generale de acces in functia publica, potrivit actualei Constitutii:

a.   conditia de a avea cetatenia romana ;

b.   conditia de a avea exclusiv cetatenia romana ;

c.    conditia de a avea domiciliul in Romania ;

d.   conditiile cumulate de la lit. a si c.

5. Potrivit actualului Statut, functiile publice se impart in categoria inaltilor functionari publici, categoria functionarilor publici de conducere si categoria functionarilor publici de executie, utilizand drept criteriu:

a.   nivelul studiilor;

b.   nivelul atributiilor;

c.    specificitatea atributiilor;

d.   vechimea in functia publica

6. Agentia Nationala a Functionarilor Publici functioneaza:

a.   in subordinea Parlamentului;

b.   in subordinea Guvernului;

c.    in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor;

d.   ca organ autonom care se subordoneaza numai legii.

7. Potrivit Statutului actual al functionarilor publici, nu implica exercitiul prerogativelor de putere publica urmatoarele activitati:

a.   de protocol;

b.   de gestionare a resurselor umane;

c.    de audit public intern;

d.   activitatile realizate in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

8. Potrivit Statutului actual al functionarilor publici, implica exercitiul prerogativelor de putere publica urmatoarele activitati:

a.   realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice;

b.   activitatile de secretariat;

c.    activitatile de gospodarire;

d.   activitatile administrative.

9. Functiile publice se impart in trei clase, potrivit criteriului:

a.   specificitatii atributiilor;

b.   nivelului studiilor;

c.    nivelului atributiilor;

d.   continuitatii carierei.

10. Obligatia de impartialitate impune functionarului ca :

a.   in exercitarea atributiilor de serviciu sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor sale politice sau religioase ;

b.   in afara serviciului sa se abtina de la exprimarea opiniilor personale cu privire la autoritatile publice ;

c.    in viata particulara sa nu comita gesturi care sa provoace scandal sau dispret public;

d.   in cadrul relatiilor de serviciu sa se conformeze dispozitiilor superiorului ierarhic.

11. Dreptul la cariera semnifica :

a.   garantarea stabilitatii in functie ;

b.   apararea impotriva defaimarii ;

c.    posibilitatea de a avansa in functie, potrivit meritelor personale;

d.   accesul la functiile de conducere, pe baza relatiilor politice.

12. Functia publica nu poate fi cumulata cu :

a.   un mandat eligibil ;

b.   calitatea de cadru didactic ;

c.    activitatea de cercetare stiintifica ;

d.   activitatea de creatie literar-artistica.

13. Reglementarile privind organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea functiilor publice se bazeaza pe selectia :

a.   dupa merit ;

b.   dupa varsta ;

c.    dupa sex ;

d.   dupa apartenenta politica.

14. Potrivit Statutului functionarilor publici, modalitatea de investire in functia publica este :

a.   alegerea directa ;

b.   alegerea indirecta;

c.    numirea;

d.   incheierea unui contract de munca

15. Forma scrisa a actului de numire intr-o functie publica este o conditie :

a.   ad probationem 

b.   ad validitatem

c.    facultativa;

d.   supletiva

16. Nu este o conditie de participare la concursul pentru ocuparea functiei de sef serviciu:

a.   vechimea in specialitatea studiilor de minimum 4 ani;

b.   detinerea unei functii publice din clasa I;

c.    absolvirea unui program de formare specializata si perfectionare in administratia publica;

d.   indeplinirea cerintelor specifice prevazute in fisa postului.

17. Detasarea se poate dispune:

a.   pentru cel mult 60 de zile calendaristice, fara nici o exceptie;

b.   pentru cel mult 90 de zile calendaristice, fara nici o exceptie;

c.    pentru cel mult 6 luni, fara nici o exceptie;

d.   pentru cel mult 6 luni, ca regula, perioada care poate fi depasita, pe cale de exceptie, cu acordul scris al functionarului.

18. Raportul de serviciu se suspenda de drept:

a.   prin eliberare din functia publica;

b.   prin destituire din functia publica;

c.    prin demisie;

d.   pe perioada in care functionarul este arestat preventiv.

19. Cea mai usoara sanctiune disciplinara care poate fi aplicata functionarului public, potrivit actualului Statut, este :

a. blamul;

b. avertismentul ;

c. mustrarea ;

d. mustrarea scrisa.

Sanctiunea disciplinara se poate aplica functionarului public:

a.   in termen de o luna de la data savarsirii abaterii;

b.   in termen de cel mult 3 luni de la data savarsirii abaterii;

c.    in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterii;

d.   in termen de cel mult un an, de la data la care conducatorul autoritatii a luat la cunostinta de savarsirea abaterii.

21. In cazul inaltilor functionari publici sanctiunile disciplinare se aplica de:

a.   titularul dreptului de numire;

b.   comisia de disciplina;

c.    o comisie speciala, constituita din 5 inalti functionari publici, prin dispozitie a primului-ministru;

d.   Presedintele Romaniei

22. Principiul celeritatii procedurii, care sta la baza activitatii comisiilor de disciplina, semnifica:

a.   prezumtia ca functionarul este nevinovat, atata timp cat vinovatia sa nu a fost dovedita;

b.   obligatia comisiei de a proceda fara intarziere la solutionarea cauzei;

c.    stabilirea unui raport corect intre gravitatea abaterii si gravitatea sanctiunii aplicate;

d.   faptul ca pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.

23. Reabilitarea opereaza, in cazul destituirii:

a.   in termen de 6 luni de la data aplicarii;

b.   in termen de un an de la data aplicarii;

c.    in termen de 7 ani de la data aplicarii;

d.   niciodata.

24. Se dau propozitiile: A – Impotriva sanctiunii „mustrare scrisa”, functionarul public nu se poate adresa instantei de contencios administrativ. B – Pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara. C – Refuzul functionarului public de a semna o declaratie privitoare la abaterea imputata impiedica aplicarea sanctiunii disciplinare.

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.   propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.    propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

d.   propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.

25. Se dau propozitiile: A – Functionarul public sanctionat si reabilitat se considera ca nu a fost sanctionat niciodata. B – Raspunderea civila a functionarului public nu opereaza in cazul nerestituirii, in termenele legale, a sumelor ce i s-ai acordat necuvenit. C – Raspunderea disciplinara a functionarului public se poate cumula cu raspunderea civila si cu cea penala.

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.   propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.    propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

d.   propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.

CHEIA TESTELOR DE AUTOEVALUARE

CAPITOLUL 1: PRECIZARI CONCEPTUALE PRIVIND MORALA, ETICA SI DEONTOLOGIA

Morala asigura respectarea normelor de convietuire prin:

a. forta de constrangere a statului;

b. intermediul instantelor judecatoresti;

c. forta educatiei;

d. intermediul liberului arbitru.

2. Etica este:

a. un fenomen social, forma a constiintei sociale;

b. doctrina despre morala;

c. ansamblul relatiilor morale;

d. ansamblul judecatilor si sentimentelor morale.

3. Se dau propozitiile: A - In limbajul comun, conceptele „etica” si „morala” se utilizeaza deseori ca sinonime. B – Constiinta sociala este cunoasterea reflexiva pe care o are fiecare despre propria existenta si mediul care il inconjoara. C – Numai in cazul eticii si moralei se produce o confuziune intre cuvantul care desemneaza stiinta si cuvantul care desemneaza obiectul de studiu al acesteia.

Alegeti varianta corecta

a.   propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.   propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.    propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.   propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

4. In sfera moralei nu se inscriu:

a.      moravurile;

b.      atitudinea oamenilor fata de normele existente in societatea data;

c.      relatiile morale;

d.      normele juridice.

5. Deontologie este o denumire data unui curent al eticii:

a.      potrivit conceptiei actuale despre deontologie;

b.      potrivit conceptiei lui Bentham;

c.      de catre grupurile sociale compuse din persoane care desfasoara anumite activitati specializate;

d.      potrivit conceptiei privind ordinea publica

CAPITOLUL 2: DEONTOLOGIA PROFESIUNILOR LIBERE CLASICE

1. Liber-profesionistul :

a.      are calitatea de angajat cu contract de munca;

b.      are calitatea de angajat prin act unilateral de numire;

c.      isi castiga, in principiu, existenta pe cont propriu;

d.      are o remuneratie cu caracter comercial.

2. ”Juramantul lui Hipocrate” se presupune ca dateaza :

a.      din ”secolul lui Pericle” ;

b.      din mileniul V i.e.n. ;

c.      din sec.V e.n. ;

d.      din epoca fanariotilor.

3. In cazul profesiunii medicale, este nedeontologica :

a.      acordarea ingrijirii medicale in afara programului de lucru, in caz de urgenta ;

b.      colaborarea cu o institutie de ingrijire in care medicul nu isi pastreaza independenta profesionala ;

c.      certificare situatiilor de natura medicala constatate personal;

d.      pastrarea secretului cu privire la informatiile incredintate de pacient.

4. Raspunderea disciplinara a membrilor Colegiului Medicilor din Romania :

a.      exclude raspunderea penala ;

b.      exclude raspunderea civila ;

c.      exclude raspunderea contraventionala ;

d.      nu exclude raspunderea penala, contraventionala sau civila.

5. Se dau propozitiile: A – Legea nr.74/1995 privind exercitarea profesiei de medic, infiintarea, organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania era o lege-cadru. B – Legea nr.306/2004 exercitarea profesiei de medic, precum si organizarea si functionarea Colegiului Medicilor din Romania interzice exercitarea profesiei de medic, oricarui cetatean strain. C – Amenda nu face parte dintre sanctiunile disciplinare aplicabile medicilor din Romania.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa.

6. Valoarea fundamentala a deontologiei profesiunii de avocat este :

a.      apararea interesului general ;

b.      obtinerea, prin orice mijloace, a rezultatului dorit de client ;

c.      devotamentul pentru apararea drepturilor clientului, in fata autoritatilor publice, prin utilizarea tuturor mijloacelor legale;

d.      obtinerea unor onorarii cat mai mari din partea clientului.

7. Potrivit Codului deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana, nu este o conditie indispensabila pentru activitatea avocatului:

a.      independenta;

b.      dobandirea titlului de doctor in drept;

c.      stabilirea de relatii de incredere cu clientul;

d.      pastrarea secretului profesional.

8. Potrivit Legii nr.51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat in Romania, republicata, activitatea avocatului se realizeaza prin :

a.      consultatii si cereri cu caracter juridic;

b.      emiterea de acte de autoritate;

c.      aranjamente cu judecatorii si procurorii;

d.      utilizarea reclamei in vederea dobandirii clientelei.

9. Potrivit Legii nr.51/1995, republicata, este un caz de nedemnitate, care impiedica exercitiul profesiei de avocat :

a.      interdictia de a exercita profesia, stabilita printr-o hotarare disciplinara

b.      desfasurarea unei activitati salariate in cadrul altei profesii ;

c.      exercitarea nemijlocita a faptelor de comert;

d.      exercitarea unei ocupatii care lezeaza bunele moravuri.

10. Avocatul nu este supus interdictiei de a-si exercita profesia la o instanta judecatoreasca unde:

a.      este judecator nasul de cununie;

b.      este judecator cumnatul;

c.      este judecator varul primar;

d.      este judecator socrul.

11. Deontologia a intrat in dreptul pozitiv, mai ales sub forma:

a.      dreptului penal;

b.      dreptului civil;

c.      dreptului disciplinar;



d.      dreptului comercial.

12. Se dau propozitiile: A – O caracteristica a deontologiei este imposibilitatea unei codificari complete. B – „Onoarea” si „prestigiul” pot fi strict determinate prin texte normative. C – Textele care enumera, pentru o profesiune, pedepsele disciplinare, sunt limitative.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

13. Se dau propozitiile: A – In cazul profesiunilor care nu sunt organizate prin lege, indatoririle impuse membrilor sunt norme juridice. B – In cazul profesiunilor organizate prin lege, caracterul democratic al legislatiei deontologice se atenueaza. C – In cazul profesiunilor organizate prin lege, respectarea normelor profesiei este garantata de stat.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

b.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

d.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

14. Jurisdictiile profesionale, alese in cadrul profesiei, sanctioneaza atingerile aduse deontologiei lor:

a.      prin pedepse penale;

b.      prin pedepse civile;

c.      prin pedepse disciplinare;

d.      prin pedepse contraventionale.

15. Deciziile adoptate de jurisdictiile profesionale:

a.      pot fi anulate de instantele judiciare;

b.      pot fi anulate numai de jurisdictiile profesionale superioare;

c.      nu pot fi atacate in fata instantelor judiciare;

d.      pot fi anulate numai de autoritatile administrative cu activitate jurisdictionala.

16. Se dau propozitiile: A – Ca principiu, decizia luata de instanta disciplinara, competenta in materie de deontologie, este independenta de deciziile luate de instantele judecatoresti civile sau penale, in aceeasi speta. B – Ca principiu, jurisdictia disciplinara poate condamna inculpatul achitat de jurisdictia penala. C – Jurisdictia disciplinara isi poate intemeia condamnarea pe un fapt negat in mod expres de jurisdictia penala.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

17. In principiu, regulile deontologice:

a.      obliga judecatorul civil;

b.      obliga judecatorul penal;

c.      obliga judecatorul administrativ;

d.      nu obliga nici judecatorul civil, nici judecatorul penal.

18. Nu este un element constitutiv al deontologiei, in sens strict:

a.      organizarea profesiunii este reglementata prin lege;

b.      organelor profesiunii le este recunoscuta competenta de a stabili norme deontologice;

c.      jurisdictia profesionala are competenta de a pronunta condamnari direct executorii prin forta publica, impotriva unui profesionist;

d.      organelor profesiunii le este recunoscuta competenta de a sanctiona incalcarea normelor deontologice.

19. Se dau propozitiile: A – Latura obiectiva a deontologiei este suficienta pentru ca o profesiune sa posede o deontologie reala. B – Latura subiectiva a deontologiei poate fi impusa numai prin represiune. Aplicarea normelor deontologice internationale revine organizatiilor nationale ale profesiunii.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.

20. Valorile aparate de deontologia unei profesiuni, determinate de misiunea sociala care ii revine, sunt:

a.      valorile etice general valabile;

b.      valorile comune mai multor profesiuni;

c.      valorile specifice;

d.      valorile comerciale.

CAPITOLUL 3: DEONTOLOGIA FUNCTIONARILOR PUBLICI

1. In sens restrans, prin functionari publici se intelege :

a.      toate persoanele care presteaza o activitate remunerata din fonduri publice ;

b.      membrii guvernului ;

c.      functionarii de cariera din administratia publica ;

d.      magistratii.

2. Misiunea generala comuna a functionarilor publici este :

a.      servirea intereselor sefilor ierarhici ;

b.      realizarea interesului general si asigurarea serviciului public ;

c.      realizarea intereselor partidului aflat la guvernare;

d.      apararea drepturilor cetatenilor, in fata autoritatilor publice.

3. Se dau propozitiile: A – Functionarii publici apar odata cu prabusirea Imperiului Roman, pentru a servi principiul res-publica. B – In Franta, pana in sec. XII, edificiul social s-a bazat pe legaturile personale si contractuale. C – Legitimitatea actiunii administratiei publice este data de realizarea interesului general.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

b.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

4. Principiul care a deschis calea functiilor publice permanente, in Franta, este :

a.      principiul perpetuitatii ;

b.      principiul unitatii domeniului regatului ;

c.      principiul inalienabilitatii domeniului regatului ;

d.      principiul indisponibilitatii coroanei si continuitatii regalitatii.

5. In Franta, promotorul separarii finantelor regelui de finantele statului a fost :

a.      Richelieu ;

b.      Colbert ;

c.      Mazarin ;

d.      Carnot.

6. Se poate vorbi de deontologie in cazul :

a.      deputatilor ;

b.      senatorilor ;

c.      membrilor guvernului ;

d.      magistratilor.

7. Sunt valorile specifice deontologiei judiciare :

a.      independenta si impartialitatea judecatorilor ;

b.      apararea intereselor celui acuzat intr-un proces ;

c.      apararea intereselor statului in cauzele pe care le judeca;

d.      asigurarea continuitatii serviciilor publice.

8. Se dau propozitiile: A – Functia sociala a magistratului este de a impune suprematia legii, prin solutionarea litigiilor deduse judecatii. B – Organelor corpului magistratilor nu le este recunoscuta competenta de a sanctiona incalcarea normelor deontologice. C – O caracteristica a deontologiei magistratilor este exigenta deosebita fata de conduita membrilor profesiunii.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa.

9. Judecatorii inamovibili:

a.      pot sa justifice in presa solutiile date in dosarele rezolvate de ei;

b.      pot fi transferati in interesul serviciului, fara acordul lor;

c.      nu pot fi avansati fara acordul lor;

d.      pot refuza sa judece daca legea este neclara sau incompleta

10. Functia de magistrat nu este incompatibila cu :

a.      functiile didactice ;

b.      functiile didactice  din invatamantul superior ;

c.      calitatea de membru al unui partid ;

d.      functia de ministru al justitiei.

11. Se dau propozitiile: A – Magistratul este eliberat din functie daca sufera de o boala psihica ce il impiedica sa-si exercite functia in mod corespunzator.    B – Magistratului i se poate aplica sanctiunea disciplinara a suspendarii din functie. C – Interventiile magistratului pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor unor persoane constituie abatere disciplinara

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

c.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este adevarata;

d.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este falsa.

12. Consiliul Superior al Magistraturii este alcatuit din :

a.      13 membri ;

b.      15 membri ;

c.      19 membri ;

d.      21 membri.

13. Care dintre urmatoarele sanctiuni disciplinare este aplicabila magistratilor :

a.      observatia ;

b.      atentionarea;

c.      avertismentul ;

d.      votul de blam.

14. Recursul impotriva sanctiunii aplicate magistratului de catre Consiliul Superior al Magistraturii se solutioneaza de:

a.      Curtea Constitutionala ;

b.      Curtea de Conturi;

c.      Avocatul Poporului;

d.      Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 7 judecatori ;

e.      Inalta Curte de Casatie si Justitie, in complet de 9 judecatori ;

15. Latura subiectiva a deontologiei administrative se poate realiza prin :

a.      elaborarea unui Cod deontologic cat mai amanuntit ;

b.      multiplicarea sanctiunilor contraventionale ;

c.      printr-un invatamant adecvat si prin promovarea unei culturi corespunzatoare in cadrul administratiei publice ;

d.      prin multiplicarea si agravarea sanctiunilor penale.

16. Profesionalizarea functiei publice atinge maturitatea :

a.      la sfarsitul sec. XVIII ;

b.      la sfarsitul sec.XIX ;

c.      in a doua jumatate a sec.XX;

d.      la inceputul sec. XXI.

17. Organele cu caracter profesional ale corpurilor de functionari publici au, de regula, un rol :

a.      decizional ;

b.      consultativ ;

c.      facultativ;

d.      supletiv

18. In cazul functionarilor publici, competenta aplicarii sanctiunilor disciplinare apartine:

a.      conducerii institutiei;

b.      jurisdictiilor profesionale ;

c.      instantele judiciare de drept comun;

d.      instantei de contencios administrativ.

19. Principiul transparentei impune ca :

a.      administratia sa respecte si sa asigure respectarea legii ;

b.      administratia sa nu opereze nici o discriminare ;

c.      administratia sa-si motiveze actele;

d.      serviciile publice prestate de administratie sa aiba un caracter continuu.

20. Incalca in mod evident deontologia urmatoarea fapta a functionarului public:

a.      absenta nemotivata de la serviciu;

b.      intarzierea in efectuarea lucrarilor;

c.      intarzierea repetata de la serviciu;

d.      comportarea necorespunzatoare in familie, care aduce atingere onoarei functionarului public.

CAPITOLUL 4: STATUTUL FUNCTIONARILOR DIN ADMINISTRATIA PUBLICA IN ROMANIA

1. Calitatea de boierie este desfiintata de :

a.      Legiuirea lui Caragea ;

b.      Regulamentele Organice ;

c.      Conventia de la Paris din 1858;

d.      Constitutia din 1866.

2. Prima dispozitie constitutionala care impunea adoptarea unei legi privind conditiile de admisibilitate si de avansare in functiile administratiei publice se regaseste in :

a.      Statutul lui Cuza ;

b.      Constitutia din 1866 ;

c.      Constitutia din 1923 ;

d.      Constitutia din 1948.

3. Statutul general al functionarilor publici a fost adoptat, dupa Revolutie, prin :

a.      Ordonanta de urgenta ;

b.      Decret prezidential ;

c.      Lege dezbatuta in Parlament ;

d.      Lege adoptata ca urmare a angajarii raspunderii Guvernului in fata Parlamentului.

4. Sunt conditii generale de acces in functia publica, potrivit actualei Constitutii:

a.      conditia de a avea cetatenia romana ;

b.      conditia de a avea exclusiv cetatenia romana ;

c.      conditia de a avea domiciliul in Romania ;

d.      conditiile cumulate de la lit. a si c.

5. Potrivit actualului Statut, functiile publice se impart in categoria inaltilor functionari publici, categoria functionarilor publici de conducere si categoria functionarilor publici de executie, utilizand drept criteriu:

a.      nivelul studiilor;

b.      nivelul atributiilor;

c.      specificitatea atributiilor;

d.      vechimea in functia publica

6. Agentia Nationala a Functionarilor Publici functioneaza:

a.      in subordinea Parlamentului;

b.      in subordinea Guvernului;

c.      in subordinea Ministerului Administratiei si Internelor;

d.      ca organ autonom care se subordoneaza numai legii.

7. Potrivit Statutului actual al functionarilor publici, nu implica exercitiul prerogativelor de putere publica urmatoarele activitati:

a.      de protocol;

b.      de gestionare a resurselor umane;

c.      de audit public intern;

d.      activitatile realizate in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice.

8. Potrivit Statutului actual al functionarilor publici, implica exercitiul prerogativelor de putere publica urmatoarele activitati:

a.      realizarea de activitati in conformitate cu strategia de informatizare a administratiei publice;

b.      activitatile de secretariat;

c.      activitatile de gospodarire;

d.      activitatile administrative.

9. Functiile publice se impart in trei clase, potrivit criteriului:

a.      specificitatii atributiilor;

b.      nivelului studiilor;

c.      nivelului atributiilor;

d.      continuitatii carierei.

10. Obligatia de impartialitate impune functionarului ca :

a.      in exercitarea atributiilor de serviciu sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea convingerilor sale politice sau religioase ;

b.      in afara serviciului sa se abtina de la exprimarea opiniilor personale cu privire la autoritatile publice ;

c.      in viata particulara sa nu comita gesturi care sa provoace scandal sau dispret public;

d.      in cadrul relatiilor de serviciu sa se conformeze dispozitiilor superiorului ierarhic.

11. Dreptul la cariera semnifica :

a.      garantarea stabilitatii in functie ;

b.      apararea impotriva defaimarii ;

c.      posibilitatea de a avansa in functie, potrivit meritelor personale;

d.      accesul la functiile de conducere, pe baza relatiilor politice.

12. Functia publica nu poate fi cumulata cu :

a.      un mandat eligibil ;

b.      calitatea de cadru didactic ;

c.      activitatea de cercetare stiintifica ;

d.      activitatea de creatie literar-artistica.

13. Reglementarile privind organizarea si desfasurarea concursurilor pentru ocuparea functiilor publice se bazeaza pe selectia :

a.      dupa merit ;

b.      dupa varsta ;

c.      dupa sex ;

d.      dupa apartenenta politica.

14. Potrivit Statutului functionarilor publici, modalitatea de investire in functia publica este :

a.      alegerea directa ;

b.      alegerea indirecta;

c.      numirea;

d.      incheierea unui contract de munca

15. Forma scrisa a actului de numire intr-o functie publica este o conditie :

a.      ad probationem 

b.      ad validitatem

c.      facultativa;

d.      supletiva

16. Nu este o conditie de participare la concursul pentru ocuparea functiei de sef serviciu:

a.      vechimea in specialitatea studiilor de minimum 4 ani;

b.      detinerea unei functii publice din clasa I;

c.      absolvirea unui program de formare specializata si perfectionare in administratia publica;

d.      indeplinirea cerintelor specifice prevazute in fisa postului.

17. Detasarea se poate dispune:

a.      pentru cel mult 60 de zile calendaristice, fara nici o exceptie;

b.      pentru cel mult 90 de zile calendaristice, fara nici o exceptie;

c.      pentru cel mult 6 luni, fara nici o exceptie;

d.      pentru cel mult 6 luni, ca regula, perioada care poate fi depasita, pe cale de exceptie, cu acordul scris al functionarului.

18. Raportul de serviciu se suspenda de drept:

a.      prin eliberare din functia publica;

b.      prin destituire din functia publica;

c.      prin demisie;

d.      pe perioada in care functionarul este arestat preventiv.

19. Cea mai usoara sanctiune disciplinara care poate fi aplicata functionarului public, potrivit actualului Statut, este :

a.      blamul;

b.      avertismentul ;

c.      mustrarea ;

d.      mustrarea scrisa.

Sanctiunea disciplinara se poate aplica functionarului public:

a.      in termen de o luna de la data savarsirii abaterii;

b.      in termen de cel mult 3 luni de la data savarsirii abaterii;

c.      in termen de cel mult 6 luni de la data savarsirii abaterii;

d.      in termen de cel mult un an, de la data la care conducatorul autoritatii a luat la cunostinta de savarsirea abaterii.

21. In cazul inaltilor functionari publici sanctiunile disciplinare se aplica de:

a.      titularul dreptului de numire;

b.      comisia de disciplina;

c.      o comisie speciala, constituita din 5 inalti functionari publici, prin dispozitie a primului-ministru;

d.      Presedintele Romaniei

22. Principiul celeritatii procedurii, care sta la baza activitatii comisiilor de disciplina, semnifica:

a.      prezumtia ca functionarul este nevinovat, atata timp cat vinovatia sa nu a fost dovedita;

b.      obligatia comisiei de a proceda fara intarziere la solutionarea cauzei;

c.      stabilirea unui raport corect intre gravitatea abaterii si gravitatea sanctiunii aplicate;

d.      faptul ca pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara.

23. Reabilitarea opereaza, in cazul destituirii:

a.      in termen de 6 luni de la data aplicarii;

b.      in termen de un an de la data aplicarii;

c.      in termen de 7 ani de la data aplicarii;

d.      niciodata.

24. Se dau propozitiile: A – Impotriva sanctiunii „mustrare scrisa”, functionarul public nu se poate adresa instantei de contencios administrativ. B – Pentru o abatere disciplinara nu se poate aplica decat o singura sanctiune disciplinara. C – Refuzul functionarului public de a semna o declaratie privitoare la abaterea imputata impiedica aplicarea sanctiunii disciplinare.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.

25. Se dau propozitiile: A – Functionarul public sanctionat si reabilitat se considera ca nu a fost sanctionat niciodata. B – Raspunderea civila a functionarului public nu opereaza in cazul nerestituirii, in termenele legale, a sumelor ce i s-ai acordat necuvenit. C – Raspunderea disciplinara a functionarului public se poate cumula cu raspunderea civila si cu cea penala.

Alegeti varianta corecta

a.      propozitia A este falsa, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

b.      propozitia A este adevarata, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata;

c.      propozitia A este adevarata, propozitia B este adevarata, propozitia C este falsa;

d.      propozitia A este falsa, propozitia B este falsa, propozitia C este adevarata.








Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1490
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site