Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


PRINCIPIILE BUGETARE: Universalitatea bugetelor

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Impactul miscarilor politice
Conditii de eligibilitate
CONTRACT DE INCHIRIERE
Conflictul de interese si regimul incompatibilitatilor
INFRACTIUNI DE CORUPTIE A FUNCTIONARULUI PUBLIC
Canale si media de comunicare
Relatii publice- definitii si cadrul general
DOCTRINA ADMINISTRATIVA COMPARATA
Metoda “Profilul psihosocial al grupului”
SURSE DE RISC DIN ROMANIA- ZONE DE RISC PE HARTA


PRINCIPIILE BUGETARE

Dupa o lupta indelungata, burghezia in ascensiune din tari ca Anglia, Franta si alte tari a izbutit sa se impuna monarhiei asbsolutiste- ultimul reazim nobilimii feudale- o serie de masuri care urmareau limitarea drepturilor suveranului in instituirea si perceperea de impozite, ca si in cheltuirea acestora, organizarea gospodariei financiare a statului dupa reguli precise si supunerea acesteia controlului parlamentar.

Aceste reguli, avind valoare de principii de drept bugetar,au fost inserate In diverse legi,devenind asfel criterii de baza in alcatuirea si executarea bugetului de stat. Principiile sunt niste reguli privind domeniul bugetar, care definesc modul de reflectare a veniturilor si cheltuielilor publice in domeniul de stat.




Universalitatea bugetelor

Potrivit acestui principiu, veniturile si cheltuielile publice trebuie sa figureze in bugetul de stat cu sumele lor totale. Cu alte cuvinte, nici un venit si nici o cheltuiala de stat nu trebuie sa se realizeze in afara cadrului bugetar. Deoarece obtinerea veniturilor publice determina anumite cheltuieli, este necesar ca veniturile respective sa se inscrie in buget cu produsul lor brut, iar cheltuielile aferente cu cifra lor totala, iar nu cu soldul dintre acestea. Bugetul intocmit cu respectarea principiului universalitatii poarta denumirea de buget brut, in timp ce bugetul care cuprinde numai rezultatul final al actiunilor producatoare de venit si a celor generatoare de cheltuieli poarta denumirea de buget net.

In practica, insa, cerintele traditionale ale universalitati bugetare nu se respecta decit partial. Astfel statul si-a asumat sarcina de a infiinta anumite unitati economice, sub forma de regie. Avind personalitate juridica si o larga autonomie functionala, aceste unitati au fost supuse unor reglementari financiare diferite de cele aplicabile institutiilor de drept public; ele nu mai nu mai figureaza cu totalitatea veniturilor si cheltuielilor in venitul de stat, ci numai cu sumele pe care le varsa, respectiv le primesc de la buget. Nici unitatile administrativ-teritoriale, institutiile publice locale, fara scop lucrativ sau organizatiile care gestioneaza fondurile asigurarilor sociale nu mai sunt incluse cu toate veniturile.

Exista multi adversari ai ai incalcarii principiului unversalitatii pentru ca astfel pot aparea o multime de disimulari, iar ordinea si claritatea documentelor nu va mai fi respectata. Practica bugetara a consacrat in locul bugetelor brute, bugetele mixte.

Principiul unitatii bugetare

Potrivit acestui principiu, care este indisolubil legat de unversalitate bugetara, toate veniturile si cheltuielile bugetare trebiuie inscrise intr-un singur document. Cuprinderea tuturor veniturilor si cheltuielilor statului inr-un buget unitar da o imagine mai clara a situatie financiare a statului decit in cazul dispersarii acestora inr-o multime de bugete.

Principiul unitatii bugetare reprezinta dimensiunea in spatiu pe orizontala a bugetului. Insa nici regula pr. unitatii nu e respectata intocmai. Exceptie fac regiile autonome si unitatile prestatoare de servicii publice care isi intocmesc bugete anexa ce ramin in afara bugetului general, iar unitatile cu capital de stat au o larga autonomie financiara si la fel isi intocmesc bugete autonome. In plus, in anumite perioade apar cheltuieli cu carater exceptional, iar reflectarea lor in bugetul unui singur an afecteaza indicatorii bugetari in timp, rezultind de aici inscrierea in bugete extraordinare. Apar venituri si cheltuieli care nu sunt venituri propriu-zise pentru stat si nici cheltuieli definitive si ele trebuie evidentiate in mod distinct.

Prin negarea acestui principiu, in locul bugetului unic apare aglomerarea bugetara, inregistrindu-se urmatoarele exceptii:

A.    bugetele anexa – acestea sunt intocmite de diferite institutii sau servicii publice ale statului care presteazaservicii publice si se bucura de o autonomie financiara relativa, fara a dispune de personalitate juridica. Bugetele se ataseaza bugetului statului, se prezinta si se aproba de Parlament.

B.     bugetele autonome-unitatile productive ale statului au autonomie functionala si personalitate juridica. Acestea realizeaza venituri, inregistreaza cheltuieli, obtin profit, platesc impozite si dividende, se pot autofinanta, pot contracata imprumuturi.Ele nu figureaza in bugetul general.

C.    bugetele extraordinare- apar in situatiile de exceptie, cind cheltuielile masive, cu caracter temporarar ar deregla grav bugetul unui an. Pentru acoperirea lor se instituie venituri speciale: impozite speciale, imprumuturi publice, emisiuni monetare.

D.    conturi speciale de trezorerie- sunt situatii in care statul incaseaza sau plateste unele sume care nu sunt venituri si nici cheluieli propriu-zise, care nu apartin bugetului statului.



E.     taxele parfiscale- constituie contributiile obligatorii catre diferite institutii de drept publice si private, dar care nu figureaza in buget.

Principiul anualitatii bugetului

Pr. Anualitatii contureaza dimensiunea in timp a bugetului de stat. Acesta se refera la :

A.    anul bugetar- sa fie intocmit in fiecare an si pe o perioada de un an. El trebiue dezbatut si aprobat anual si pentru un an de zile de catre Parlament.

B.     exercitiul bugetar- perioada in care executivul trebuie sa asigure incasarea veniturilor si sa efectueze cheltuieli autorizate de Parlament.

Unii specialisti considera ca anul bugetar ar fi prea lung, pentru ca in citeva luni conjunctura economica se poate schimba major, altii din contra ca ar fi prea scurt din cauza ca bugetul trebuie sa asigure finantarea pentru obiective si activitati publice ce se intind pe mai multi ani.

In mod normal ar trebui ca exercitiul bugetar sa coincida cu anul bugetar. Dar poate aparea si problema restantelor in executia bugetatra.solutii alternative ar fi :

-sistemul de gestiune, care presupune ca veniturile neincasate se transmit asupra anului urmator, care preia si cheltuielile neangajate, dar neefectuate.

-metoda de exercitiu, executia bugetului pentru anul incheiat continua inca trei sau sase luni.

Ca solutie de compromis s-a introdus “peroaoda de gratie”, care e o abatere minora de la metoda de gestiune.

Principiul neafectarii veniturilor

Un venit odata incasat la buget se administreaza global, fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor. In principiu nu sa admite ca pentru o anumita cheltuiala bugetara sa se instituie, incaseze si foloseasca un anumit venit.. Aici se merge pe principiul despersonalizarii, iar repartizarea se face de Parlament (netinindu-se seama de providenta si cuantumul veniturilor).

Ratiunile ce motiveaza aceasta regula, afirma ca nu exista posibilitatea unei sincronizari intre perioadele de incasare a unui venit si perioada in care trebuie effectuate plati in contul unei anumite cheltuieli.

Cu toate acestea , principiul neafectarii veniturilor nu se aplica cu strictete in practica financiara. Abaterile mentionate mai sus de la principiul unitatii bugetare, care imbraca forma bugetelor extraordinare, autonome si anexe, conturile speciale de trezorerie si taxele parafiscale, constituie tot atitea forme de drogare de pr. neafectarii veniturilor.

Principiul specializarii bugetare

In vedereacrearii unui cadru formal al bugetului a fost necesara o organizare structurala a acestuia bazata pe anumite criterii:

A.    gruparea administrative, ceea ce presupune ca     veniturile se inscriu in buget functie de institutia in care se incaseaza, iar cheltuielile in raport cu intitutia prin care se incaseaza

B.     clasifiactia economica presupune delimitarea veniturilor si cheltuielilor obisnuite, respectiv de capital



C.    clasificatia functionala delimiteaza veniturile si cheltuielile bugetare in raport cu functiile statului:

-administrativa

-economica

-tutelara

-sociala

Principiul realitatii bugetare

Pr. realitaii bugetare presupune ca veniturile si cheltuielile bugetare sa fie evaluate astfel incit sa reflecte realitatea si sa reflecte resursele ce realmente pot fi mobilizate prin buget pentru sustinerea acestor actiuni.

Metode de punere in practica a principiului realitatii:

A.    metoda automata sau a penultimei in care punctul de plecare il reprezintaexecutia bugetului pe ultimul an inheiat

B.     metoda majorarii sau a diminuarii care are ca punct de plecare cifrele executiei bugetare pentru mai multi ani

C.     metoda evaluarii directe, in care pentru fiecare venit si cheltuialaa se fac calcule distincte de evaluare

D.    metoda analizei de sistem sau analiza cost-avantaje

E.     Planificarea, Programarea Sistemului Bugetar (PPBS), este o metoda moderna si incearca sa tina seama de factorul timp.

Principiul publicitatii bugetului

Potivit acestui pr. bugetul de stat trebuie adus l cunostinta opiniei publice prin mijloace de care societatea dispune. Cu prilejul dezbaterilor parlmentare, cifrele proiectelor de buget sunt comentate nu numai in salile de sedinte ale organelor legislative, dar si in coloanele ziarelor si la posturile de radio si televiziune. Dupa aprobarea legii cu privire la bugetul de stat, aceasta este data publicitatii in Monitorul Oficial, Buletinul Oficial sau in culegerile de legi ,dupa caz.

Echilibrarea bugetului

Potrivit acestui principiu,bugetul ordinar al statului ar trebui sa se prezinte echilibrat, adica venituril sale sa acopere integral chltuielile.

Echilibrarea bugetului cu ajutorul mijloacelor de trezorerie sau al inflatiei duce la sporirea sumelor aflate in circulatie peste nevoile reale ale economiei. Aceasta determina deprecierea monedei si cresterea preturilor.In conditiile inflatiei, cresterea preturilor antreneaza sporirea cheltuielilor publice si majorarea deficitului bugetar pentru acoperirea carora statul e silit sa puna in circulatie noi cantitati de bani si sa accentueze astfel criza monetara si financiara.

In unele tari occidentale legislatia permite in mod expres intocmirea de bugete deficitare.

Principiul anterioritatii prevede ca elaborarea respectiv propunerea de buget sa aiba in vedere cifrele bugetare ale anilor precedenti. Acesta este un principiu invechit si nu se mi tine cont de el.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 635
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site