Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


Prefectul

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic




Prefectul

1. Reglementare legala. Institutia prefectului este reglementata in primul rand in legea fundamentala, care in art.123 precizeaza aspectele esentiale ale regimului juridic ce guverneaza functionarea acestei institutii: “Guvernul numeste un prefect in fiecare judet si in municipiul Bucuresti. Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local si conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale. Atributiile prefectului se stabilesc prin lege organica. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare. Prefectul poate ataca, in fata instantei de contencios administrativ, un act al consiliului judetean, al celui local sau al primarului, in cazul in care considera actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept”.




Prevederile textului constitutional sunt detaliate in Legea nr.340/2004 privind institutia prefectului , care arata ca activitatea prefectului se intemeiaza pe principiile: a) legalitatii, impartialitatii si obiectivitatii; b) transparentei si liberului acces la informatiile de interes public; c) eficientei; d) responsabilitatii; e) profesionalizarii; f) orientarii catre cetatean.

De asemenea, sunt aplicabile, in completare, dispozitiile Legii nr.188/1999 privind statutul functionarilor publici si Legea nr.215/2001 a administratiei publice locale.

2. Prefectul – reprezentant al Guvernului in teritoriu. Guvernul numeste cate un prefect, ca reprezentant al sau, in fiecare judet si in municipiul Bucuresti, la propunerea Ministrului Administratiei si Internelor. Prefectul este ajutat de doi subprefecti, dintre care unul este fostul secretar general al prefecturii.

Prefectul si subprefectul fac parte din categoria inaltilor functionari publici. Numirea si eliberarea din functie a prefectilor se face prin hotarare a Guvernului. Pentru a fi numit in functie prefectul trebuie sa aiba studii superioare de lunga durata.

Numirea si eliberarea din functie a subprefectilor se fac prin decizie a primului-ministru, la propunerea prefectului si a Ministerului Administratiei Publice. Pentru a fi numit in functie subprefectul trebuie sa aiba studii superioare.

Ca reprezentant al Guvernului, prefectului in functie i se acorda onoruri militare, in conditiile stabilite prin regulamentele specifice, cu ocazia ceremoniilor militare organizate la nivelul judetului.

Prefectul si subprefectul nu pot fi membri ai unui partid politic sau ai unei organizatii careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice, potrivit legii, sub sanctiunea destituirii lor din functia publica. Ei raspund, dupa caz, disciplinar, administrativ, civil sau penal pentru faptele savarsite in exercitarea atributiilor ce le revin, in conditiile legii.

Prefectii si subprefectii numiti in functii in alt judet decat cel de domiciliu beneficiaza de o indemnizatie de instalare egala cu 3 salarii, precum si de locuinta de serviciu corespunzatoare, in conditiile legii, in baza unui contract de inchiriere. Cheltuielile privind chiria locuintei de serviciu, cele pentru transportul prefectilor si subprefectilor si al familiilor acestora, la mutarea in localitatea in care isi are sediul institutia prefectului, si cele de instalare sunt suportate din bugetul institutiei prefectului. Contractul de inchiriere a locuintei de serviciu se incheie pe perioada exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect. La data incetarii exercitarii functiei de prefect, respectiv de subprefect, contractul de inchiriere inceteaza de drept.

Prefectii si subprefectii nu au dreptul la greva (art.201) si nu pot infiinta organizatii sindicale proprii.

Prefectii si subprefectii au obligatia sa informeze conducerea Ministerului Administratiei si Internelor ori de cate ori calatoresc in afara judetului.

2. Incompatibilitati. Functia de prefect si subprefect este incompatibila cu: a) calitatea de deputat sau senator; b) functia de primar si viceprimar, primar general si viceprimar al municipiului Bucuresti; c) functia de consilier local sau consilier judetean; d) o functie de reprezentare profesionala salarizata in cadrul organizatiilor cu scop comercial; e) functia de presedinte, vicepresedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv bancile sau alte institutii de credit, societatile de asigurare si cele financiare, precum si la institutiile publice; f) functia de presedinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute la lit. e); g) functia de reprezentant al statului in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute la lit. e); h) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor si societatilor nationale; i) calitatea de comerciant persoana fizica; j) calitatea de membru al unui grup de interes economic; k) o functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile si conventiile la care Romania este parte.

Prefectii si subprefectii pot exercita functii sau activitati in domeniul didactic, al cercetarii stiintifice si al creatiei literar-artistice.

Prefectul si subprefectul sunt obligati, la data depunerii juramantului sau, dupa caz, la data numirii in functie, sa declare ca nu se afla in unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege. In cazul in care, in timpul exercitarii functiei publice de autoritate apare unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege, constatarea cazului de incompatibilitate se face de ministrul administratiei publice, care il va informa pe primul-ministru, pentru a dispune masurile necesare.

3. Atributii. In calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul indeplineste urmatoarele atributii principale:

a) asigura, la nivelul judetului sau, dupa caz, al municipiului Bucuresti, aplicarea si respectarea Constitutiei, a legilor, a ordonantelor si a hotararilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice;



b) actioneaza pentru realizarea in judet, respectiv in municipiul Bucuresti, a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare si dispune masurile necesare pentru indeplinirea lor, in conformitate cu competentele si atributiile ce ii revin, potrivit legii;

c) actioneaza pentru asigurarea climatului de pace sociala, mentinerea unei comunicari permanente cu toate nivelurile institutionale si sociale, acordand o atentie constanta prevenirii tensiunilor sociale;

d) stabileste, impreuna cu autoritatile administratiei publice locale, prioritatile de dezvoltare teritoriala;

e) verifica legalitatea actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului;

f) asigura, impreuna cu autoritatile si organele abilitate, ducerea la indeplinire, in conditiile stabilite prin lege, a masurilor de pregatire pentru situatii de urgenta;

g) dispune, in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta, masurile care se impun pentru prevenirea si gestionarea acestora si foloseste in acest sens sumele special prevazute in bugetul propriu cu aceasta destinatie;

h) utilizeaza, in calitate de sef al protectiei civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat si baza logistica de interventie in situatii de criza, in scopul desfasurarii in bune conditii a acestei activitati;

i) dispune masurile corespunzatoare pentru prevenirea infractiunilor si apararea drepturilor si a sigurantei cetatenilor, prin organele legal abilitate;

j) asigura realizarea planului de masuri pentru integrare europeana;

k) dispune masuri de aplicare a politicilor nationale hotarate de Guvern si a politicilor de integrare europeana;

l) hotaraste, in conditiile legii, cooperarea sau asocierea cu institutii similare din tara si din strainatate, in vederea promovarii intereselor comune;

m) asigura folosirea, in conditiile legii, a limbii materne in raporturile dintre cetatenii apartinand minoritatilor nationale si serviciile publice deconcentrate in unitatile administrativ-teritoriale in care acestia au o pondere de peste 20%.

n) prefectul poate verifica masurile intreprinse de primar sau de presedintele consiliului judetean in calitatea lor de reprezentanti ai statului in unitatea administrativ-teritoriala si poate sesiza organele competente in vederea stabilirii masurilor necesare, in conditiile legii.

o) conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului au obligatia sa transmita prefectului proiectul de buget. Dupa avizarea acestuia, prefectul inainteaza proiectul de buget conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

De asemenea, situatiile financiare privind executia bugetara, intocmite de serviciile publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, se transmit prefectului pentru avizare. Dupa avizare, prefectul inainteaza situatiile financiare conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat.

In ambele cazuri, avizul prefectului are caracter consultativ.

p) Ministrii si conducatorii celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului pot delega prefectului unele dintre atributiile lor de conducere si control cu privire la activitatea serviciilor publice deconcentrate din subordine. Atributiile care pot fi delegate se stabilesc prin hotarare a Guvernului (aceasta hotarare nu a fost inca adoptata).

De asemenea, prefectul poate propune ministerelor si celorlalte organe ale administratiei publice centrale masuri pentru imbunatatirea activitatii serviciilor publice deconcentrate, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale. La randul lor, ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa comunice de indata prefectilor actele cu caracter normativ emise in domeniul de activitate al serviciilor publice deconcentrate.

r) Din comisia de concurs pentru ocuparea postului de conducator al unui serviciu public deconcentrat face parte obligatoriu si un reprezentant al institutiei prefectului din judetul in care isi are sediul serviciul public, desemnat prin ordin al prefectului, in conditiile legii.




s) Prefectul poate propune ministrilor si conducatorilor celorlalte organe ale administratiei publice centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale sanctionarea conducatorilor serviciilor publice deconcentrate din subordinea acestora.

s) Prefectul poate solicita primarului sau presedintelui consiliului judetean, dupa caz, convocarea unei sedinte extraordinare a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti in cazuri care necesita adoptarea de masuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau inlaturarea urmarilor calamitatilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau epizootiilor, precum si pentru apararea ordinii si linistii publice.

La fel, in caz de forta majora si de maxima urgenta pentru rezolvarea intereselor locuitorilor unitatilor administrativ-teritoriale, prefectul poate solicita convocarea de indata a consiliului local, a consiliului judetean sau a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

In situatii de urgenta sau de criza autoritatile militare si organele locale ale Ministerului Administratiei si Internelor au obligatia sa informeze si sa sprijine prefectul pentru rezolvarea oricarei probleme care pune in pericol ori afecteaza siguranta populatiei, a bunurilor, a valorilor si a mediului inconjurator.

t) Prefectul indeplineste si alte atributii prevazute de lege si de celelalte acte normative, precum si insarcinarile stabilite de Guvern.

Pentru indeplinirea atributiilor care ii revin prefectul poate solicita institutiilor publice si autoritatilor administratiei publice locale documentatii, date si informatii, iar acestea sunt obligate sa i le furnizeze cu celeritate si in mod gratuit.

4. Tutela administrativa.    In exercitarea atributiei cu privire la verificarea legalitatii actelor administrative ale consiliului judetean, ale consiliului local sau ale primarului, prefectul, cu cel putin 10 zile inaintea introducerii actiunii in contenciosul administrativ, va solicita autoritatilor care au emis actul, cu motivarea necesara, reanalizarea actului socotit nelegal, in vederea modificarii sau, dupa caz, a revocarii acestuia.

Actiunea introdusa de catre prefect pentru anularea unui act administrativ al autoritatilor administratiei publice locale socotit nelegal este scutita de taxa de timbru si se judeca in regim de urgenta. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. Partile sunt legal citate, daca citatia le-a fost comunicata cel putin cu o zi inaintea judecarii.

Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfarsit dezbaterile. In situatii deosebite pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.

Dispozitiile Legii nr.340/2004 referitoare la procedura de verificare a legalitatii actelor administrative ale autoritatilor administratiei publice locale ori judetene se completeaza in mod corespunzator cu prevederile Legii contenciosului administrativ.<LLNK 12004 554 10 201 0 47

5. Actele prefectului. Pentru indeplinirea atributiilor ce ii revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ; ordinele prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise dupa consultarea conducatorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale.

Ordinul prefectului, care contine dispozitii normative, devine executoriu numai dupa ce a fost adus la cunostinta publica prin publicare, iar ordinul cu caracter individual de la data comunicarii catre persoanele interesate. Ordinele emise de prefect in calitate de presedinte al Comitetului judetean pentru situatii de urgenta produc efecte juridice de la data aducerii lor la cunostinta si sunt executorii.

Ordinele cu caracter normativ se comunica de indata Ministerului Administratiei si Internelor, care poate propune Guvernului anularea ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale sau netemeinice.

Prefectii sunt obligati sa comunice ordinele cu caracter tehnic conducatorului institutiei ierarhic superioare serviciului public deconcentrat. Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale pot propune Guvernului masuri de anulare a ordinelor emise de prefect, daca le considera nelegale.

6. Subprefectul indeplineste atributiile ce ii sunt date prin acte normative (hotarari ale guvernului), precum si sarcinile ce ii sunt delegate de catre prefect prin ordin. In lipsa prefectului subprefectul indeplineste, in numele prefectului, atributiile ce revin acestuia.

Prefectul este ajutat de 2 subprefecti, iar la Bucuresti prefectul este ajutat de 3 subprefecti.



7. Institutia prefectului. Pentru exercitarea de catre prefect a prerogativelor care ii revin potrivit Constitutiei si altor legi se organizeaza si functioneaza institutia prefectului, sub conducerea prefectului.

Institutia prefectului este o institutie publica cu personalitate juridica, cu patrimoniu si buget propriu. Capacitatea juridica de drept public a institutiei prefectului se exercita in exclusivitate de catre prefect. Exercitarea drepturilor si asumarea obligatiilor civile ale institutiei prefectului se realizeaza de catre prefect sau de catre o persoana anume desemnata prin ordin al acestuia. Prefectul este ordonator tertiar de credite.

Structura organizatorica si atributiile institutiei prefectului se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

Sediul institutiei prefectului, denumit prefectura, este in municipiul resedinta de judet, intr-un imobil proprietate publica a statului, a judetului sau a municipiului, dupa caz.

Activitatea institutiei prefectului este finantata de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, si din alte surse legal constituite; institutia poate beneficia de programe cu finantare internationala.

In cadrul institutiei prefectului se organizeaza si functioneaza cancelaria prefectului, compartiment organizatoric distinct care cuprinde ca functii de executie de specialitate specifice directorul cancelariei, 2 consilieri, un consultant si secretarul cancelariei.

Personalul din cadrul cancelariei prefectului este numit sau eliberat din functie de catre prefect. Personalul din cadrul cancelariei prefectului isi desfasoara activitatea in baza unui contract individual de munca incheiat, in conditiile legii, pe durata exercitarii functiei publice de catre inaltul functionar public. Activitatea cancelariei prefectului este coordonata de director, care raspunde in fata prefectului in acest sens.

8. Colegiul prefectural. In fiecare judet functioneaza un colegiu prefectural compus din prefect, subprefecti si conducatorii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din subordinea Guvernului, care isi au sediul in judetul respectiv.

La lucrarile colegiului prefectural pot fi invitate si alte persoane a caror prezenta este considerata necesara.

Colegiul prefectural se convoaca de catre prefect cel putin o data pe luna si oricand se considera ca este necesar.

Atributiile colegiului prefectural privesc armonizarea activitatii serviciilor publice deconcentrate care au sediul in judetul respectiv, precum si implementarea programelor, politicilor, strategiilor si planurilor de actiune ale Guvernului la nivelul judetului sau al localitatilor acestuia si vor fi reglementate prin hotarare a Guvernului.

8. Oficiile prefecturale. Prefectul poate organiza, prin ordin, in cadrul numarului de posturi si al fondurilor aprobate anual, oficii prefecturale. In municipiul Bucuresti se pot organiza oficii prefecturale in fiecare sector.

Observam ca actuala reglementare nu mai impune justificarea dupa criteriul teritorial a infiintarii oficiilor prefecturale, adica cerinta ca ele sa fie organizate numai in localitati aflate la distanta mare de municipiul resedinta de judet sau de alte oficii prefecturale.

Ordinul prefectului de infiintare si organizare a oficiilor prefecturale se emite numai cu avizul conform al Ministerului Administratiei si Internelor.

Oficiile prefecturale fac parte integranta din institutia prefectului, fiind conduse de catre un sef al oficiului prefectural, functie echivalenta cu functia de director executiv. Numirea, modificarea, suspendarea si incetarea raportului de serviciu al sefului oficiului prefectural se fac de catre prefect, in conditiile legii.



Publicata in “Monitorul Oficial al Romaniei”, partea I, nr. 658 din 21 iulie 2004, cu modificarile si completarile aduse de Ordonanta de urgenta a Guvernului<LLNK 12005    179180 301 0 50> nr. 179 din 14 decembrie 2005.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 570
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site