Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Reforma administrativa

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



Reforma administrativa

Capacitatea administratiei publice de a elabora politici si de a le implementa are influenta directa asupra satisfactiei cetatenilor. Relatia dintre guvern si populatie se complica pe masura ce deciziile politice trec prin mai multe niveluri ale administratiei, problemele trebuie rezolvate intr-un mediu in continua schimbare, in care este nevoie de cooperare, accord si coordonare, atat la nivel local si national, cat si la nivel international. Cetatenii se confrunta cu acest process, existand sentimentul ca influenta lor asupra deciziilor luate la nivel national si local este diminuata. Fara sprijinul si intelegerea cetatenilor, elaborarea si implementarea unor politici adecvate este dificila. De aceea, trebuie gasite noi modalitati pentru imbunatatirea politicilor publice, pentru informarea cetatenilor si pentru implicarea lor in procesul decizional. Este important ca participantii la procesul de luare a deciziilor publice sa isi cunoasca sarcinile, responsabilitatile si sa stie ce asteptari legitime au diferitele grupuri de interese. Planificarea politicilor publice, programarea si stabilirea resurselor trebuie sa se faca in mod transparent, pentru a permite participantilor sa contribuie cat mai mult la acest proces.




Dezvoltarea unei abordari strategice a reformei administrative este un element pe care Uniunea Europeana l-a sprijinit constant. Succesul reformelor propuse depinde, in mare masura, de o strategie clara, pentru ca ele sa poata contribui la imbunatatirea semnificativa a calitatii administratiei publice din Romania.

Schimbarea modelului existent al sectorului public si administratiei publice din Romania, pentru a se apropria cat mai mult de modelul promovat de standardele membre Uniunii Europene, reprezinta o prioritate pentru Guvern. Administratia publica din Romania trebuie sa adopte si sa implementeze valorile care definesc spatiul administrativ European: transparenta, predictibilitatea, responsabilitatea, adaptabilitatea si eficienta. Aceste valori trebuie sa se regaseasca in institutiile si procesele administrative la toate nivelurile, iar aplicarea lor trebuie sa fie verificata de un sistem de control independent. In acelasi timp, se urmareste intarirea, la nivel central, a abilitatilor strategice capabile sa ghideze evolutia statului si sa ii permita sa reactioneze adecvat, simplu si cu costuri scazute la schimbarile externe si la diverse interese

Comunitatea internationala, in general, si Uniunea Europeana, in special, si-au manifestat interesul pentru pentru un program reusit de reforma administrativa. O administratie publica functionala este unul dintre criteriile pentru aderare si este esential ca fondurile europene sa fie gestionate in mod adecvat. De aceea, procesul de reforma trebuie sa raspunda explicit cerintelor Uniunii.

Administratia publica trebuie sa fie orientata catre satisfacerea nevoilor cetatenilor, sa asigure o mai buna informare a cetatenilor, sa coopereze cu cei carora li se adreseaza si sa intareasca controlul public asupra administratiei. Se urmareste consolidarea si largirea cadrului de participare a societatii civile la procesul decizional, precum si asigurarea transparentei actelor administrative si comunicarea operativa cu cetatenii. O administratie moderna se caracterizeaza printr-un standard profesional ridicat, care trebuie sa se regaseasca in calitatea muncii, in rezultatele obtinute si in serviciile prestate, in stabilitatea si neutralitatea politica a functionarilor publici. Crearea unei functii publice profesioniste si a unui sistem de formare continua pentru toti angajatii din administratia publica sunt cerinte esentiale ale profesionalizarii. De asemenea, fara a se adopta o atitudine conservatoare, strategia implementarii reformei trebuie sa fie totusi una romaneasca, sa raspunda cerintelor si nevoilor cetatenilor acestui stat, sa reflecte elemente istorice si culturale ale administratiei publice romanesti. Au fost cazuri de reforme administrative anterioare care au incercat sa raspunda cerintelor internationale, fara sa asigure intelegerea sau sprijinul intern. Pentru o reforma reala si durabila a administratiei publice, metodele si instrumentele managementului modern trebuie sa fie adaptate si intelese de catre cei care le vor aplica.

Au fost stabilite urmatoarele obiective strategice generale ale reformei administrative:

-asigurarea unui cadru democratic pentru procesul decizional, prin extinderea participarii publice si a reprezentarii politice;

- imbunatatirea procesului decisional central si a elaborarii si implementarii politicilor publice si cresterea transparentei acestui process;

- imbunatatirea semnificativa a calitatii serviciilor publice si veniturilor bugetare, prin utilizarea unui sistem de indicatori de performanta;

-profesionalizarea functiei publice si intarirea statutului functionarilor publici;

Conform specialistilor in domeniul administratiei publice, la momentul de fata,sistemul public romanesc se confrunta cu urmatoarele probleme majore:

-fragmentarea structurilor institutionale si a autoritatii;



-lipsa coerentei procesului decisional central;

-lipsa capacitatii administrative necesare pentru indeplinirea politicilor sau aplicare prevederilor legale;

-deficiente in managementul resurselor umane;

-nereusita in masurarea sau evaluarea rezultatelor;

- reguli si procedure institutionale necorespunzatoare pentru acordarea accesului managerilor din sectorul public la resursele cheie;

Intr-o democratie moderna rolul principal al Guvernului este elaborarea politicilor, pe baza unei analize tehnice bine realizate, in timp ce responsabilitatea pentru implementarea acestora revine agentiilor publice si autoritatilor locale. In acest sens, este nevoie de structuri care sa sprijine procesul decizional si de intarire a capacitatii administrative pentru aplicarea politicilor Guvernului, dar si a prevederilor legale. Totodata, functiile de reglementare, management, supraveghere si guvernare nu pot fi indeplinite in acelasi timp de aceeasi organizatie. Delegarea autoritatii si responsabilitatii catre institutiile subordonate trebuie sa determine modernizarea si corelarea structurilor existente ale ministerelor, elaborarea de noi sisteme si procese si restructurarea unor institutii publice esentiale pentru functionarea statului.

Disocierea functiilor are ca scop evitarea conflictelor de interese, care sunt in detrimentul eficientei si eticii profesionale, astfel incat functionarii publici aflati in posturile de conducere sa devina pe deplin responsabili pentru indeplinirea obiectivelor si obtinerea rezultatelor. Specificarea drepturilor si responsabilitatilor urmareste sa diferentieze elaborarea si implementarea politicilor publice, atat in interiorul institutiilor, cat si intre institutii. Imbunatatirea mecanismelor managementului politic in tarile dezvoltate a dus la o separare mai evidenta intre elaborarea deciziilor si mecanismele de implementare ale acestora.

La randul sau, acest lucru impune reprezentantilor alesi sa formuleze obiectivele si sa evalueze performantele mai precis, dar si sa imbunatateasca cunostintele si abilitatile functionarilor. Planificarea eficace a politicilor publice nu poate fi realizata fara informatiile furnizate de sisteme de contabilitate financiara si de management. In acelasi timp, proiectarea sistemelor de contabilitate financiara si de management solicita definirea nevoilor informationale la nivel politic.

Cadrul strategic al reformei administrative pune accent de asemenea pe transparenta, care are doua sensuri: etica profesionala si prevenirea coruptiei, pe de o parte, si obtinerea unor rezultate clare si masurabile, accesibile tuturor si care sa permita evaluarea costurilor si a eficientei serviciilor publice. In ambele cazuri, este nevoie de garantii ale functionarii impartiale a administratiei publice. Functionarii publici trebuie sa satisfaca nevoile cetatenilor, sa fie neutri din punct de vedere politic si sa respecte legile si normele administratiei publice. In acelasi timp, acestia sunt responsabili in fata ministrului pentru actiunile lor. Eventualele contradictii care ar putea aparea intre functionarii publici, nivelul politic si cetateni pot fi rezolvate printr-o mai buna planificare, prin controlul implementarii planurilor, prin mijloacele specifice sistemului de responsabilitati si printr-un grad mai mare al transparentei. In sectorul public, orice organ administrative trebuie sa raspunda pentru actiunile sale in fata unei alte autoritati administrative, legislative sau juridice. Acest principiu poate fi aplicat prin diverse mecanisme, inclusive prin actiunea instantelor, apelul la autoritati administrative ierarhic superioare, investigatii ale Avocatului Poporului, ale Curtii de Conturi si multe alte proceduri de acest gen. Raspunderea asumata arata daca sunt respectate principiile statului de drept, transparentei, impartialitatii, egalitatii in fata legii sau asigura eficienta, eficacitatea, continuitatea si predictibilitatea administratiei publice. Pentru ca organismele sistemului public sa-si asume raspunderea, este necesara dezvoltarea unor mecanisme institutionale independente pentru monitorizarea si supravegherea activitatii administratiei. Institutiile si mecanismele de supraveghere monitorizeaza si analizeaza actiunile autoritatilor si persoanelor publice, iar scopul acestei supravegheri este acela de a verifica daca autoritatile publice isi indeplinesc functiile cu eficienta si eficacitate, daca se incadreaza in limitele de timp prestabilite si daca respecta principiile si procedurile reglementate prin acte normative. In cele din urma, scopul supravegherii este protejarea interesului public si a drepturilor individuale ale cetatenilor.



Rezolvarea coerenta, atat a problemelor cetatenesti, cat si a celor prezente in administratia publica, necesita o coordonare eficace si un schimb de informatii cat mai fluent si cursiv. Imbunatatirea cooperarii intre ministere si implicarea cetatenilor in planificarea si controlul activitatilor din sectorul public sunt, de asemenea, mijloace ale imbunatatirii standardelor etice in administratia publica din Romania. Accentul trebuie sa cada, in acest caz, asupra capacitatii autoritatilor si functionarilor publici de a coopera eficace, in concordanta cu sarcinile pe care acestia trebuie sa le duca la indeplinire. Referitor la cooperarea intre organismele autoritatii publice, se disting doua elemente care au importanta fundamentala: calitatea sistemelor informationale (utilizarea tehnologiei informatiei si a retelelor electronice, pentru a permite functionarilor publici sa comunice si sa efectueze cu usurinta schimburi de informatii) si capacitatea membrilor retelei de a adopta un comportament de cooperare (spiritul de echipa, competentele relationale, sistemul de motivare).

Avand in vedere amploarea schimbarilor pe care le presupune reforma administrativa, constatam ca sistemul public nu poate fi reformat intr-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie sa fie implementat de mai multe guverne consecutive, intr-un mediu dificil, competitive si in continua schimbare. De aceea, este necesara obtinerea unui consens in ceea ce priveste cerintele pentru realizarea intregului proces de reforma, prin:

Conceptul modern de administratie publica presupune delegarea ierarhica a puterilor statului catre functionarii publici. Acestia nu sunt simpli angajati in sectorul public , ci si detinatori ai autoritatii statului. In aceasta calitate ei trebuie sa asigure aplicarea principiilor si valorilor administratiei. Activitatile angajatilor din sectorul public trebuiesc planificate adecvat, bazate pe programe pe termen lung si nu in ultimul rand sa aiba continuitate.

Pentru a se asigura anumite standarde in sectorul public, trebuie respectate anumite principii ale managementului administratiei publice. Odata aplicate si respectate, aceste principii au rolul de a face ca gestionarea activitatii si a resurselor umane si materiale sa se apropie de un nivel optim. Unul dintre aceste principii este cel al asigurarii claritatii si comprehensibilitatii obiectivelor . Nu este necesar ca obiectivele sa fie direct cuantificabile, dar sensul acestora trebuie sa fie clar si usor de inteles, nu numai pentru cei direct responsabili de implementarea lor, ci pentru toti actorii implicati, inclusiv pentru clienti, cetateni si pentru profesionisti calificati si competenti. Aceasta intelegere comuna trebuie testata prin dialog si discutii cu grupurile reprezentative.

Un alt principiu este cel al libertatii de actiune acordate managerilor si personalului care ocupa functii de conducere. Libertatea de a conduce inseamna ca cei care au responsabilitatea de a obtine rezultate au acces la resursele necesare autoritate, buget, personal, mijloace fixe, informatii pentru a-si indeplini sarcinile, in conditii adecvate. De asemenea, personalul aflat in functiile de conducere are nevoie de spatiul institutional in care sa isi desfasoare activitatea si de timp suficient pentru a-si dezvolta propriul sistem de lucru si pentru a obtine rezultatele promise fara interferente din partea structurilor ierarhice superioare.

Cel de-al treilea principiu al managementului in administratia publica, si unul dintre cele mai importante, este principiul asumarii raspunderii pentru performante. Raspunderea presupune masurarea rezultatelor, a efectelor si a consecintelor, precum si a costurilor acestora. In anumite situatii, rezultatele relevante pentru indeplinirea obiectivelor pot fi masurate direct, dar exista si situatii in care obiectivele trebuie interpretate si elementele care pot fi masurate trebuie stabilite de comun acord. Trebuie impuse si anumite conditii suplimentare, astfel incat cheltuielile antrenate pentru atingerea obiectivelor vizate sa nu fie unele foarte mari, astfel sporindu-se gradul de eficacitate al activitatii administratiei publice.



Dupa ce au fost stabilite de comun acord obiectivele de performante si elementele masurabile, procesul si sistemul de masurare a acestora trebuie elaborat corespunzator, conform unui alt principiu, cel al masurarii rezultatelor.

Trebuie masurate si analizate atat rezultatele obtinute, cat si gradul de realizare a scopului declarat. Pentru obiective si scopuri pot fi utilizati indicatorii progresivi, mai usor decat stabilirea unei tine fixe, deoarece nu exista o limita pana la care sistemul administrativ poate fi imbunatatit. Indicatorii progresivi de performanta sunt mai obiectivi decat tintele stabilite formal, deoarece sunt determinati de practica, nu prin prognoze ale expertilor, prognoze care pot fie subestima, fie supraestima, dupa caz, posibilitatile reale.

Ultimul, dar nici pe departe cel mai lipsit de importanta dintre principiile managementului in administratia publica, este cel al stimularii imbunatatirii performantelor si al sanctionarii rezultatelor slabe. Ajustarea fluxului resurselor catre unitati si organizatii, in functie de performante masurate in mod comparativ, dupa criteriul apropierii de tintele prestabilite vine ca o ultima masura de stimulare a cresterii eficientei activitatii din sistemul public. In mod firesc, organizatiile sunt recompensate si incurajate sa se extinda, daca efortul lor a fost incununat de succes si daca actiunile lor au atins scopurile vizate, sau, in caz contrar, daca demersul nu a atins scopul propus, fluxul de resurse catre organismele in cauza este diminuat, pentru a nu se investi resurse umane sau materiale intr-un sistem sau un organism a carui activitate lasa de dorit. In acest context, autoritatea si libertatea de decizie si de actiune sunt o rasplata in sine.

La nivel local, in sprijinul reformei administratiei, Institutia Prefectului Municipiului Bucuresti si Unitatea Centrala pentru Reforma Administratiei Publice (UCRAP) au organizat in anul 2007 un concurs de proiecte din cadrul Fondului de modernizare a administratiei locale. Proiectul, in valoare de 9.210.000 euro (din care 6.900.000 euro reprezentand contributia Phare si 2.310.000 euro reprezentand cofinantarea nationala de la Guvernul Romaniei), are ca obiectiv continuarea implementarii reformei administratiei publice in domeniul descentralizarii si deconcentrarii in general si a serviciilor publice in particular, informeaza un comunicat de presa al Prefecturii Bucuresti

Fondurile de modernizare se vor aloca pentru:
- proiecte care sa sprijine dezvoltarea parteneriatelor la nivel local, cu scopul de a formula eficient cereri de finantare din fonduri structurale,
- proiecte care sa sprijine formarea personalului in vederea procesului descentralizarii privind autoritatile locale, imbunatatirea managementului serviciilor publice descentralizate precum si un management eficient al fondurilor structurale, in viitor,
- proiecte care sa asigure dotarea cu echipamente IT si alte componente, echipamente, instrumente pentru asigurarea unei activitati eficiente la nivel local, in particular la nivelul serviciilor publice,
- proiecte care sa sustina elaborarea de studii, cercetari si strategii pentru dezvoltarea locala,
- proiecte care sa sustina diseminarea informatiilor in legatura cu actiunile autoritatilor locale si cu imbunatatirea serviciilor publice de la nivel local.
Domeniile specifice la care trebuie sa se refere proiectele propuse sunt: dezvoltare locala, evidenta persoanelor, servicii de voluntariat pentru situatii de urgenta, alimentarea cu apa si canalizare, gestionarea deseurilor solide, politia comunitara.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 702
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site