Regulile conversatiei in relatii publice

Regulile conversatiei in relatii publice

Conversatia ocupa cea mai mare intindere din vorbirea functionarului in relatiile sale cu publicul. Redam principalele reguli ale unei conversatii politicoase:

● Sa fii temperat, regula ce se impune intotdeauna, dar mai ales cand discutia se poarta cu persoane despre care stim prea putin sau aproape nimic.

● Fii mai intai un bun ascultator al spuselor celor din jur si apoi sa iei cuvantul (sa-ti spui parerea, opinia, ideea).

● Formuleaza corect propozitiile si frazele, pronuntandu-le clar, pe firul gandirii logice. Sa nu intreci masura. Opreste-te la timp, si nu monopoliza discutia, chiar daca ai talent de povestitor.

● Daca nu cunosti pronuntia corecta sau sensul unui cuvant, nu-l folosi. Evita sa incepi majoritatea frazelor cu 'au', 'am' etc.

● Controleaza-ti vocea, caci 'tonul face conversatia', nu vorbi zgomotos, nicicand si niciunde, dar mai ales intr-o societate pretentioasa.

● Vorbeste cu tact, firesc, intr-un ritm placut. Vorbirea rapida, trancaneala, repetarea monotona a aceleiasi idei, fie ea chiar geniala, va afecta conversatia si va avea rezultate de nedorit.

● Nu trageti concluzii dupa fiecare afirmatie a interlocutorului, nu intrerupeti pe vorbitor, chiar daca aveti dreptate, pentru ca faceti o impresie penibila.

● Daca partenerul de dialog (adversarul) a avut mai multe argumente, a fost mai documentat si te-a invins prin cuvinte, nu-l parasi cu un aer jignit, ci intrerupe politicos discutia sau schimba cu abilitate subiectul.

● In exprimarea ideilor, foloseste in mod predominant limbajul. Actiunile care completeaza vorbirea (mimica, gesturile, atitudinile) sunt utile la momentul potrivit si nu in exces.

● S-ar putea ca, in timpul discutiei, sa devii tinta unor ironii amicale. Sa nu te complaci in aceasta situatie. Incearca sa schimbi cu abilitate firul discutiei sau sa raspunzi cu o gluma, dar fara rautate.

● Evita ticurile verbale de tipul:'desigur', 'exclus', 'absolut', 'foarte adevarat' care dovedesc lipsa de finete si de atentie fata de interlocutor.

● Este cu totul nepermis a face glume pe seama infirmitatii sau slabiciunilor, pasiunilor unei persoane prezente.