Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


SISTEMUL DE MIJLOACE DE INTERVENTIE LA DEZASTRELE PROVOCATE DE FURTUNI SI INZAPEZIRI

Administratie

+ Font mai mare | - Font mai mic



SISTEMUL DE MIJLOACE DE INTERVENTIE LA DEZASTRELE PROVOCATE DE FURTUNI SI INZAPEZIRI




CUPRINS

1. GENERALITATI

Definirea termenilor specifici

1.1. Furtunile

1.2. Viscolele

2. CARACTERIZAREA DEZASTRELOR PROVOCATE DE FURTUNI SI INZAPEZIRI

Efectele furtunilor si inzapezirilor asupra activitatilor economico-sociale si actiunilor militare.

MIJLOACE SI PROCEDEE DE APARARE IMPOTRIVA INZAPEZIRILOR

3.1. Mijloace si procedee de aparare a drumurilor

3.2. Mijloace si procedee de aparare a cailor ferate

3.3. Mijloace si procedee de aparare a aeroporturilor

3. CONCLUZII PENTRU PROTECTIA CIVILA

Definirea termenilor specifici

Furtunile

Furtunile sunt hazarde majore si produc pagube materiale mari, deoarecere afecteaza areale cu mari densitati de populatie si numeroase obiective economice din zona temperata.

Cele mai puternice furtuni se formeaza la contactul dintre masele de aer polar si cele tropicale, caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste furtuni insotesc depresiunile ciclonale (arii cu presiune atmosferica scazuta) care se deplaseaza de la vest la est si ocupa suprafete uriase de sute de mii de kilometri patrati.

Unele furtuni declansate in timpul verii au un caracter local si se produc datorita supraincalzirii aerului si ridicarii lui in stratele mai inalte si reci ale atmosferei, unde vaporii de apa condenseaza si dau ploi abundente.

In Evul Mediu, Europa a fost afectata de furtuni extrem de puternice. Producerea lor a fost legata de o tendinta de racire a climei, asociata cu formarea de cicloni.

In sec.al XIII-lea, 4 furtuni violente produse in Marea Nordului, au generat printre cele mai importante pagube si pierderi de vieti omenesti din istoria Europei, fiecare dintre ele omorand peste 100.000 de oameni.

Cel mai mare dezastru a fost inregistrat in noiembrie 1570, cand o furtuna a omorat 400.000 de persoane pe coastele vestice ale continentului.

Furtunile care au afectat Europa de Vest in perioada ianuarie-martie 1990 au produs pagube de peste 10 miliarde dolari companiilor de asigurare. In perioada 24 decembrie 1992 – 2 ianuarie 2000 s-au produs cele mai violente furtuni din ultimii 40 de ani de pe teritoriul Frantei, Germaniei si Elvetiei, fiind distruse suprafete intinse impadurite, parcuri si cladiri istorice. Furtuna descrisa ca fiind “la limita extrema a posibilului” a provocat moartea a peste 60 de persoane, a distrus retelele electrice pentru 2 milioane de case si a determinat inchiderea temporara a majoritatii aeroporturilor din aceste tari. Cele mai mari distrugeri au fost inregistrate in Franta, unde rafalele de vant de 180 – 200 km/h si ploile abundente au provocat mari pagube. De exemplu, doua cincimi din arborii parcului Versailles si 5000 de arbori din parcul Bois de Boulogne au fost doborati de furtuna; in Paris au fost avariate acoperisurile a mii de case si 40% din stalpii de inalta tensiune.

Hazardele legate de furtuni sunt generate de vanturile puternice, de caderile abundente de precipitatii, care, in timpul iernii, sunt sub forma de zapada, de caderile de grindina, de fulgere. Aceste furtuni sunt deosebit de periculoase in zonele litorale, unde produc valuri puternice care distrug ambarcatiunile surprinse in larg sau pe cele ancorate in porturi si rup digurile de protectie.

O asemenea situatie s-a inregistrat in Olanda in ianuarie 1935, cand o furtuna, care s-a suprapus unei perioade de flux, a determinat ruperea digurilor, care aparau teritoriul situat sub nivelul marii, si inundarea a numeroase localitati. Au fost inregistrate 1835 de victime, peste 3000 de case au fost distruse si 70.000 de persoane au fost urgent evacuate.

Ploile si ninsorile abundente se incadreaza intre fenomenele meteorologice periculoase, cu efecte directe asupra mediului si activitatilor umane, si fac obiectul unor mesaje de avertizare din partea institutiilor de profil. Ploile pot sa fie caracterizate prin cantitate (masurata in mm), prin intensitate (mm/minut) si prin durata (minute sau ore). Ploile toren]iale sunt caracterizate prin cantitati mari de apa cazute intr-un timp foarte scurt.

In tara noastra, cele mai ploioase decenii au fost 1876-1885, 1910-1919, 1932- 1941, 1966 – 1975 si 1986 – 1995. Cea mai mare cantitate de precipitatii cazuta in 24 ore in tara noatra s-a inregistrat la C.A.Rosetti, in Delta Dunarii, la 30.08.1924 si a fost de 530,6 mm. Intensitatea medie cea mai mare s-a inregistrat si a fost de 6,63 mm/minut in Baragan la 27.05.1939. Uneori, precipitatii abundente cad mai multe zile consecutive, producand inundatii de amploare.

Viscolele

Furtunile cu vanturi puternice insotite de spulberarea zapezii si de transportul acesteia deasupra suprafetei pamantului poarta numele de viscol.

In cele mai frecvente situatii, viscolele sunt insotite de ninsori abundente care reduc foarte mult vizibilitatea.

Viscolele devin hazarde naturale atunci cand prin efectele datorate vanturilor puternice, spulberarii zapezii si acumularii acesteia sub forma de troiene produc pagube materiale importante si pierderi de vieti omenesti.

Viscolele perturba traficul rutier, feroviar si aerian adeseori acestea fiind intrerupte pentru diferite perioade. Vanturile puternice produc dezradacinari de arbori si intreruperi ale livrarilor de curent electric si ale aprovizionarii populatiei.

Localitatile pot sa ramana blocate pentru mai multe zile, drumurile de acces fiind inchise. Teritoriile din zonele temperate, subpolare si polare sunt expuse, in fiecare iarna, viscolelor puternice care produc perturbari majore ale activitatilor umane.

Pe teritoriul Americii de Nord, 80 milioane de persoane din nordul SUA si din Canada locuiesc in centre urbane expuse viscolului. in martie 1993, un astfel de viscol puternic produs pe coasta de est a SUA si Canadei a blocat in totalitate traficul aerian, iar numeroase autostrazi si cai ferate au fost inchise.

Viscole puternice se inregistreaza si in Europa, unde se produc pagube insemnate datorita densitatii mari a populatiei si existentei a numeroase obiective economice.

Viscolul pe teritoriul Romaniei

Producerea viscolelor este favorizata de contactul unor mase de aer rece, cu presiune ridicata, cu aerul mai cald si umed provenit din ciclonii mediteraneeni. Barajul orografic al Carpatilor are un rol important in orientarea vanturilor ale caror viteze depasesc 10 – 15 m/s, in cazul viscolelor puternice.

Pe culmile Carpatilor, viscolele se pot produce din luna septembrie pana in luna mai. Sunt si situatii extreme, cum a fost viscolul din 18-20 august 1949, care arata ca in munti, la altitudinea de peste 1500 m, viscolele se pot produce tot timpul anului. In regiunile de deal si campie, intervalul posibil de producere a viscolelor dureaza din luna decembrie si pana la inceputul lunii martie. Viscolele produse mai tarziu, in extrasezon, provoaca pagube importante culturilor de camp aflate la inceputul sezonului de vegetatie.

Cel mai mare numar mediu anual de zile cu viscol se inregistreaza in Baragan (peste 6 zile) si in Podisul Moldovei (3-4 zile), directia dominanta a vantului fiind dinspre nord si nord-est. In Baragan, numarul maxim de zile cu viscol inregistrat a fost de 13 si a avut loc in februarie 1954, cand troienele de zapada atingeau 2-5 m. In aceste situatii viteza vantului poate sa depaseasca viteza de 100 km/h. Viteza maxima a vantului de aproape 200 km/h s-a inregistrat la Iasi, in timpul viscolului din 4 – 7 ianuarie 1966.

Cel mai mic numar mediu anual de zile cu viscol se inregistreaza in Campia Banato-Crisana si in Depresiunea Transilvaniei cu o zi la 1 – 3 ani si uneori cu 1 –2 zile pe an, situatie datorata adapostului oferit de Carpa]ii Orientali. In aceste regiuni, viscolele sunt inso]ite de vanturi care bat dinspre nord si nord-vest si de caderi abundente de zapada .

Riscurile legate de viscole puternice in tara noastra sunt asemanatoare cu cele existente in alte parti ale lumii si sunt reprezentate de pierderi de vieti omenesti, intreruperi ale circulatiei si ale aprovizionarii populatiei, ruperea cablurilor electrice, dezradacinarea arborilor etc..

Cele mai puternice viscole din acest secol s-au inregistrat in februarie 1954 si in februarie 1966, cand circulatia a fost intrerupta pentru 7 – 10 zile, numeroase asezari, in special in sud-estul tarii, fiind izolate.

In ultimul deceniu, cele mai puternice viscole s-au inregistrat in noiembrie 1993, 1995 si 1998, deci la inceputul sezonului rece, si in 18 – 24 ianuarie 2000.

Aceste viscole din ianuarie 2000 s-a extins treptat din Transilvania si nordul Moldovei spre nordul si sud-estul tarii, provocand peste 30 de pierderi de vieti omenesti prin accidente, inghet in zapada si avalanse, dar si importante pagube materiale.

Viscolul a fost asociat cu ninsori abundente, vanturi violente si geruri de – 15, - 20 grade Celsius, stratul de zapada a atins peste 2 m la Stana de Vale in Muntii Apuseni si la statia meteorologica Semenic, din muntii Banatului. In unele locuri, troienele de zapada au atins grosimi de 5 – 7 m, blocand peste 20 de drumuri nationale si numeroase drumuri judetene.

Masurile cele mai eficiente, in asemenea situatii, constau in pregatirea si dotarea prealabila a echipelor de interventie si in asigurarea unor stocuri corespunzatoare de rezerve de combustibil si hrana

2 CARACTERIZAREA DEZASTRELOR PROVOCATE DE FURTUNI SI INZAPEZIRI

FURTUNI

Furtunile ca fenomene meteorologice se caracterizeaza prin urmatorii parametrii principali: viteza si directia vantului, cantitatea de precipitatii cazute in unitatea de timp si descarcari electrice.



Furtunile pot profoca o mare varietate de distrugeri si pierderi si in functie de intensitatea parametrilor principali pot atinge “pragul” de dezastru.

INZAPEZIRI

Inzapezirile sunt produse de ninsori abundente sau viscole dar si de existenta unor locale specifice care favorizeaza acumularile de zapada, de luarea unor masuri necorespunzatoare pentru deszapezire si combatere a poleiului, ghetii sau zapezii cu grosime redusa si de producerea unor avalanse.

Fenomenul de inzapezire afecteaza in special reteaua de drumuri dar poate produce si perturbarea circulatiei pe calea ferata, activitatea aeroporturilor si porturilor si, ca efecte complementare, perturbarea desfasurarii activitatilor economico-sociale si actiunilor

Efectele furtunilor si inzapezirilor asupra activitatilor economico-sociale si actiunilor militare militare.

EFECTELE FURTUNILOR

pierderi de vieti omenesti;

blocarea activitatilor porturilor si aeroporturilor;

avarierea liniilor de telecomunicatii si de transport energie;

producerea de pagube in agricultura;

producerea de pagube in fondul forestier;

perturbarea traficului rutier prin caderea copacilor pe carosabil;

avarierea unor constructii;

incendierea padurilor, culturilor agricole sau a unor constructii;

perturbarea aprovizionarii agentilor economici;

intreruperea legaturilor telefonice si a alimentarii cu energie electrica a localitatilor;

producerea de accidente de circulatie.

EFECTELE INZAPEZIRILOR

Efectele directe:

pierderea de vieti omenesti;

perturbarea sau blocarea traficului rutier, feroviar, aerian si naval;

producerea de accidente rutiere;

avarierea sau chiar distrugerea unor contructii sub actiunea sub actiunea greutatii stratului de zapada sau a avalanselor;

producerea de pagube in fondul forestier (padurile de conifere) ca urmare a ruperii copacilor sub greutatea depunerilor de zapada;

pierderi in fondul cinegetic

Efecte complementare:

izolarea partiala sau totala a unor localitati;

perturbarea sau intreruperea aprovizionarii cu materie prima si materiale, furaje etc. a unor agenti economici;

perturbarea sau intreruperea livrarilor produselor agentilor economici;

perturbarea sau intreruperea aprovizionarii populatiei cu bunurile de prima necesitate;

scaderea confortului termic in locuintele a caror incalzire depinde de aprovizionarea cu combustibil lichid sau carbune;

intreruperea procesului de invatamant;

producerea unor accidente de circulatie;

perturbarea acordarii asistentei medicale;

ingreunarea interventiei pompierilor;

cresterea numarului imbolnavirilor si deceselor cauzate de actiunea prelungita a frigului.

3 . MIJLOACE SI PROCEDEE DE APARARE IMPOTRIVA INZAPEZIRILOR

Mijloace si procedee de aparare a drumurilor impotriva inzapezirilor

Mijloace pentru preintampinarea inzapezirii drumurilor sunt urmatoarele:

panouri parazapezi mobile (metalice, din lemn sau din material plastic);

perdele de plantatii;

contructii speciale contra avalanselor.

Mijloacele pentru inlaturarea zapezii de pe platforma drumului se pot clasifica astfel:

a)dupa tipul organului de lucru:

cu plug: -cu un brazdar;



-cu doua brazdare;

pentru curatat zapada compacta;

pentru incarcat zapada;

cu rotor(autofreze);

pentru raspandirea materialelor chimice si antiderapante;

b)dupa felul interventiei:

mijloace pentru prevenirea inzapezirii;

mijloace pentru executarea lucrarilor de deszapezire

Mijloace si procedee pentru inlaturarea inzapezirii de pe platfoma drumului

Principalele mijloace pentru inlaturarea zapezii de pe platforma drumului sunt urmatoarele:

autogredere, care pot fi:

-usoare, cu lungimea lamei de 1,80-2,50 ;

-mijlocii, cu lungimea lamei de 2,50-3,60 m;

-grele, cu lungimea lamei de 3,60-4,20 m;

buldozerele pot fi:

-mici, cu puterea de pana la 20 C.P.;

-usoare, cu puterea de 21-80 C.P.;

-mijlocii, cu puterea de 81-147 C.P.;

-grele, cu puterea de 150-300 C.P.;

pluguri(lame) montate pe autocamioane sau tractoare, care pot fi:

-cu lama profilata

-cu lama in forma de V.

gredere semipurtate;

masini pentru curatat zapada cu rotor, care pot fi:

-cu rotor si melc;

-cu rotor si freza

-cu rotor si plug.

utilaje pentru incarcat zapada;

utilaje pentru curatat zapada compacta, care pot fi:

-cu organ de lucru de tip activ;

-cu organ de lucru de tip pasiv;

utilajele pentru raspandirea materialelor chimice si antiderapante.



-foarte grele, cu puterea de peste 300 C.P.

Mijloacele si procedeele de aparare a cailor ferate impotriva inzapezirilor

mijloace pentru preintampinarea inzapezirii cailor ferate;

mijloace pentru inlaturarea zapezii de pe calea ferata

Mijloace si procedee pentru preintampinarea inzapezirii cailor ferate

panouri parazapezi mobile;

perdele de plantatii;

constructii speciale contra avalanselor;

sisteme pentru preintampinarea inzapezirilor macazurilor.

Mijloace si procedee pentru inlaturarea zapezii de pe calea ferata

locomotive obisnuite dotate cu plug (plug de animale), pentru grosimi ale zapezii de pana la 30cm;

locomotive obisnuite dotate cu plug special pentru zapada, pentru grosimi ale zapezii de peste 30cm;

plugurile de zapada: simple, cu abur, hidraulice etc.;

utilaje pentru curatat zapada cu rotor si plug;

utilaje cu jet de apa fierbinte sau abur sub presiune pentru indepartarea zapezii de pe macazuri.

CONCLUZIE :

Utilizare eficienta a mijloacelor descrise mai sus duce la fluidizarea circulatiei pe drumirile blocate . O mare importanta o are pregatirea populatiei in luarea din timp a masurilor minim necesare pentru a preveni si preantampina producerea dezastrelor si catastrofelor pe timpul producerii unor furtuni sau in caz de inzapeziri.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1274
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site