Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


AFINITATEA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Inregistrarea fiscala
TEORIA OBLIGATIILOR
CONTRACTUL DE TRANSPORT ASPECTE GENERALE
FILIATIA FATA DE TATA A COPILULUI DIN CASATORIE
Procedura plangerii prealabile
PRINCIPIILE PROCEDURII BUGETARE
INCETAREA ADOPTIEI
Pedepsele principale
Problematica muncii: de la national la international
MANDATUL FARA REPREZENTARE


AFINITATEA

Notiuni generale despre afinitate




Desi se refera in unele cazuri la afinitate, legea nu o defineste. Se admite ca afinitatea este legatura dintre sot si rudele celuilalt sot (de

exemplu: intre ginere si socrii, intre cumnati). Afinitatea nu exista intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot, de exemplu intre cuscri. De asemenea, nu exista afinitate ( nici rudenie ) intre soti. Rezulta ca afinitatea nu se intemeiaza pe legatura de sange, afinii nu descind unii din altii si nici nu au un stramos comun.

Afinitatea izvoreste din casatorie si numai din casatorie: rudele unuia din soti devin, din momentul incheierii casatoriei, afinii celuilalt sot. Concubinajul nu poate alcatui niciodata temeiul legaturii de afinitate. Afinitatea rod complex al incrucisarii efectelor casatoriei cu cele ale rudeniei este, prin urmare, legatura care uneste pe fiecare dintre soti cu rudele celuilalt, si tocmai acest fapt ca afinitatea nu se intemeiaza pe comunitatea de sange explica masura mai restransa fata de rudenie in care legea atribuie efecte juridice acestei legaturi.

Deci, in urma casatoriei, fiecare sot este considerat afinul rudelor celuilalt sot, in linia si gradul de afinitate corespunzator liniei si gradului respectiv de rudenie.

Astfel, spre exemplu, sotul se afla in gradul doi de afinitate, in linie dreapta ascendenta cu bunicul celuilalt sot, iar cu verii primari ai acestuia in gradul al patrulea de afinitate, in linie colaterala.

Exista posibilitatea legala ca afinitatea sa fie dublata de rudenie. Astfel, potrivit art.6, alin 1, Codul familiei, este oprita casatoria intre rudele in linie dreapta, precum si in linie colaterala pana la gradul patru inclusiv. Per a contrario, este permisa casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul cinci si mai mare, iar in conditiile art.6, alin.2, Codul familiei, chiar si intre rudele, in linie colaterala de gradul patru. Evident in aceasta ipoteza, fiecare sot va fi si ruda cu rudele celuilalt sot. Spre exemplu, daca sotii sunt rude de gradul patru, fiecare va fi ruda cu parintii celuilalt in gradul trei. Concret, daca se casatoresc doi veri primari, acestia vor fi rude in linie colaterala in gradul trei cu parintii celuilalt sot si in gradul doi cu bunicul lor, care, de fapt, este ruda comuna.

De asemenea, afinitatea nu se stabileste intre rudele unui sot si rudele celuilalt sot.

Afinitatea subzista si in ipoteza in care rudele sotului sunt din afara casatoriei sau din adoptie.

In cazul adoptiei, de fapt, art.1, alin.1 din O.U.G. numarul 25/1997 prevede, printre altele, ca aceasta are ca efect si stabilirea rudeniei dintre copil si rudele adoptatorului.

Intinderea legaturii de afinitate.

Notiunea de afinitate, astfel cum a fost anterior determinata, ridica insa unele probleme in ce priveste intinderea exacta a campului ei de aplicare.

Toate rudele unuia din soti devin afinii celuilalt ? Chiar daca legatura de rudenie s-a nascut in afara casatoriei sau se intemeiaza pe adoptie iar nu pe comunitatea de sange?

In lipsa unei precizari legale, socotim ca solutiile acestei probleme nu pot fi decat pozitive. In primul rand, in ceea ce priveste filiatia din afara casatoriei, nu trebuie uitat ca, in sistemul Codului familiei, acest raport are intotdeauna aceleasi efecte si o situatie de perfecta egalitate cu filiatia din casatorie. De aceea, afinitatea trebuie socotita ca izvoreste deopotriva, din rudenia fireasca, indiferent daca aceasta rezulta dinauntrul casatoriei sau din afara ei.

Aceeasi solutie se impune si cu privire la rudenia din adoptie. Pentru ca, afinitatea nu se bazeaza pe legatura de sange, astfel incat ea sa poata fi marginita numai la rudele firesti ale sotului. De indata ce legea consfinteste legatura dintre soti si rudele sale fara deosebire, dupa cum ea se intemeiaza pe comunitatea de sange sau izvoreste din adoptie, nu este ingaduita sa se creeze, in cadrul afinitatii, pe cale de interpretare, distinctii, pe care legea nu le cunoaste.

Afinitatea trebuie socotita, prin urmare, ca exista intre unul din soti si rudele prin adoptie ale celuilalt, in toate cazurile in care legea statorniceste o atare legatura de rudenie.

Acelor dispozitii ale legislatiei romane, care, in afara Codului familiei, recunosc efecte juridice afinitatii, rezulta ca aceasta institutie se margineste numai la legatura dintre sot si rudele celuilalt. Astfel, Codul de procedura civila pentru a stabili cazurile de recuzare, se refera la legatura de afinitate numai in acceptiunea mai sus determinata. Dovada sta faptul ca, atunci cind intemeiaza recuzarea pe raporturile dintre rudele celor doi soti, nu mai foloseste termenul de afinitate pentru desemnarea acestor situatii, pe care se multumeste numai sa le precizeze, in fapt, fara nici o alta calificare ( Codul de procedura civila art. 27 pct. 2 si 3, coroborate cu art. 100 al Legii numarul 341 din 5 decembrie 1947, pentru organizarea judecatoreasca ).

Astfel incit trebuie spus ca, in dreptul nostru, in temeiul casatoriei nu se naste nici o legatura intre rudele unui sot si rudele celuilalt, ca familiile sotilor nu sint unite intre ele prin legatura de afinitate si ramin juridic intru totul separat.

1.2. Durata afinitatii

Fiind un efect al casatoriei si al rudeniei, afinitatea exista numai in masura in care acestea sunt legalmente stabilite. In situatiile in care casatoria inceteaza sau se desface in cazuri exceptionale prin divort, ori rudenia prin adoptie ia sfarsit, legatura de afinitate inceteaza. Cu toate acestea, in conditiile prevazute de lege, unele efecte juridice ale afinitatii se pot mentine. In acest sens sunt, de exemplu, dispozitiile legale privind recuzarea judecatorilor ( art. 27, pct. 3 din Codul de procedura civila ). In alte cazuri, efectul juridic este prevazut nu numai in considerarea legaturii de afinitate, ceea ce inseamna ca el se mentine, in conditiile legii, chiar daca inceteaza afinitatea. In acest sens, poate fi mentionat art. 87 Codul familiei, privitor la obligatia de intretinere dintre sot si copilul celuilalt sot. Tot astfel, stramutarea pricinilor, daca inceteaza afinitatea, se poate face pentru banuiala legitima.



2. Efectele juridice ale afinitatii.

In lipsa unei norme legale cu valoare de principiu, consideram ca afinitatea va produce numai efecte juridice prevazute expres de lege si in conditiile stabilite de aceasta.

Exemple in care afinitatea produce efecte juridice ne ofera atat Codul familiei si Codul civil, cat si unele legi speciale, si anume.

obligatia de intretinere, prevazuta de art. 87, alin.1 Codul familiei, a copilului minor ai carui parinti sunt morti sau in nevoie de catre parintele vitreg, care a contribuit la intretinerea acestuia in timpul casatoriei;

neimputabilitatea nedenuntarii faptelor de nedemnitate succesorala savarsita, prin altii, de catre afinii autorului faptului nedemn, conform art. 656 Codul civil;

recuzarea judecatorului, si expertului, conform art. 27, pct.3 si 28 Codul de procedura civila;

stramutarea pricinilor pe motiv de afinitate, conform art.37 si 38 Codul de procedura civila;

ineficienta obligatiei de a depune ca martor in materie civila a afinilor pana la gradul al treilea inclusiv, conform art. 189, alin.1, Codul de procedura civila;

interdictia de a profesa ca avocat la instantele la care, printre altele, avocatul este afin pana la gradul al treilea inclusiv cu unul dintre judecatorii ce functioneaza la acea instanta de judecata, conform art.17 din Legea numarul 51/1995;

decaderea din dreptul de a face parte din comisiile constituite conform Legii numarul 33/1994, printre altii, a afinului pana la gradul al patrulea inclusiv cu proprietarul care face intampinare impotriva propunerilor de expropriere, conform art. 14 si 15 din lege.[6]

Felurile si gradul afinitatii.

Caracterului direct sau colateral al afinitatii ori gradul acestei legaturi se vor aplica regulile de la rudenie, socotindu-se, in acest scop, ca unul din soti este afinul rudelor celuilalt in acelasi fel si grad in care acest din urma sot este ruda cu rudele sale. De pilda, unul din soti va fi afin de gradul al patrulea, in linie colaterala, cu verii celuilalt sot.



I.P. Filipescu, op, cit, pag. 274

E.A. Barassch, op, cit, pag. 27

T. Bodoasca, op, cit, pag. 199-200

E.A. Barasch, op, cit, pag. 27 - 28

I.P. Filipescu, op, cit, pag. 274

T. Bodoasca, op, cit, pag. 200-2001






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 933
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site