CAIET DE PRACTICA Drept si Administratie Publica

UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Facultatea de Drept si

Administratie Publica Bucuresti - centru ID Ploiesti

CAIET DE PRACTICA

I.       FISA DE IDENTIFICARE A STUDENTULUI

Numele studentului: Gheorghe
Prenumele studentului: Greta

Prenumele tatalui: Vasile
CNP: 2740403290084

Institutia de invatamant superior: UNIVERSITATEA "SPIRU HARET"
Facultatea: FACULTATEA DE DREPT SI ADMINISTRATIE PUBLICA
Specializarea: DREPT
Anii de studii universitare: 2007 - 2010
Forma de invatamant: invatamant la distanta - ID

An Universitar actual:

II.    DESCRIEREA DE ANSAMBLU A ACTIVITATII

Total ore de practica: 90 ore
Perioada de desfasurare: 04.05.2009 - 22.05.2009
Durata perioadei de practica: 3 saptamani
Total zile: 15 zile lucratoare
Program de lucru: 09:00 - 15:00
Total ore/zi: 6

Institutia in care s-a facut practica de specialitate

Cabinet de Avocat Sorin Panait
Adresa: Str. Privighetorii, nr.16A, Ploiesti, jud. Prahova, Romania

Indrumator Avocat Sorin Panait

Cadrul de desfasurare a activitatii: spatiu amenajat cu toate mijloacele fixe necesare si utile (birouri, biblioteca, arhiva, fotolii, etc.)

Resurse materiale aflate la dispozitie: materialele si tehnica din dotarea biroului (produse de papetarie, calculator, imprimanta, etc.)

Resurse informationale aflate la dispozitie: coduri, legi, ordine, hotarari, instructiuni, practica judiciara, culegeri de spete, baze de date electronice, etc.

Programul orar al biroului: programul de lucru este de 8 ore - de la ora 09:00 la ora 17:00 - in zilele cand activitatea nu este in instanta, la organele de urmarire penala, organele administra iei publice, etc. (situatii in care programul poate suferi prelungiri)

Istoric

Asa cum precizeaza M.Sevastos in " Monografia Orasului Ploesti", lucrare aparuta in anul 1937, "cea mai veche institutie judiciara din Ploesti este Tribunalul".

Primele atestari documentare ale Tribunalului din Ploiesti dateaza din anul 1832, numindu-se la acea vreme " Judecatoria Judetului Prahova cu sediul in Ploesti".

Concomitent cu instanta din Ploiesti, in anul 1832 mai functiona si o alta judecatorie in comuna apropiata de Ploiesti, comuna Bucov, resedinta judetului Saac.

Judecatoria Judetului Saac, cu capitala Bucov a functionat pana in anul 1845, cand acest judet se alipeste la judetul Prahova, procesele de la Bucov trecand la Tribunalul din Ploiesti ( fosta Judecatorie a Judetului Prahova).

Cea mai veche judecatorie din Ploiesti este a ocolului I urban intemeiata in anul 1884.

Judecatoria ocolului II urban ia fiinta in anul 1893.

Judecatoria ocolului III rural ia nastere in anul 1908, iar Judecatoria de Munca este intemeiata pe baza legii de Jurisdictie a Muncii, in anul 1932.

Judecatoria Ploiesti, sub forma actuala - cu competenta de judecata in prima instanta la nivelul municipiului Ploiesti si a comunelor arondate - este infiintata in anul 1968.

Dupa ce sediul initial a fost in cadrul Palatului de Justitie din Ploiesti (actualul Palat al Culturii), ulterior Judecatoria Ploiesti a impartit cu Tribunalul Prahova sediul fostei Administratii Financiare din Ploiesti.

Cladirea, in care cele doua instante isi desfasoara activitatea si la data de astazi, este situata pe str.Gheorghe Lazar, nr.6, fiind edificata in stilul romanesc post-belic pe baza proiectelor arhitectului St.Ciortan, directorul general al serviciului arhitecturii din Ministerul Finantelor la data edificarii constructiei.

Sedintele de judecata

La Judecatoria Ploiesti, sedintele de judecata se desfasoara in fiecare zi a saptamanii, de luni pana vineri. Locatia acestora se stabileste la inregistrarea cauzei, prin repartizarea in functie de cele 4 complete existente, partile fiind incunostintate odata cu primirea citatiei sau cu ocazia luarii termenului in cunostinta.

Sedintele de judecata incep la ora 830 , iar in caz de amanare a judecarii cauzei, atunci cand partile convin, instanta poate fixa o ora de strigare a dosarelor pentru termenul urmator.

Activitatea de judecata a acestei instante este una specifica Judecatoriei stabilita prin lege si care, pe materii, se prezinta dupa cum urmeaza :  

1. Civil  
2. Penal  
3. Comercial

Obiectul de activitate

Tribunalul judeca procese privind raporturile juridice civile, comerciale, de munca, de familie, administrative, penale, in conformitate cu principiile si dispozitiile prevazute de art. 2 din Codul de procedura civila, de art. 27 din Codul de procedura penala, precum si de legi speciale

Componenta instantei:

In conformitate cu prevederile Legii privind organizarea judiciara nr. 304/2004 si ale Regulamentului de ordine interioara al instantelor judecatoresti, Tribunalul Prahova are 3 sectii:

sectia civila;

sectia comerciala si de contencios administrativ;

sectia penala.

Compartimentele auxiliare ale instantei:

Grefa

Registratura

Arhiva

Biroul de informare si relatii publice

Biroul de Aplicare a Apostilei

Compartimentul Executari Penale

Compartimentul Executari Civile

Biroul Reorganizare Judiciara si Faliment

Biroul de aplicare apostila

Biroul Persoanei Juridice (Federatii)

Biroul Specialitate Informatica

Biroul Local pentru Expertize Tehnice Judiciare

Biroul pentru luarea in evidenta a interpretilor si traducatorilor autorizati

Compartimentul economico - administrativ (pentru activitatea proprie precum si pentru activitatea judecatoriilor din circumscriptie)

Biblioteca

Speta

Bunuri comune - Dreptul Familiei

Conventie cu privire la caracterizarea ca bun comun a imobilului edificat de ei in perioada dinaintea casatoriei. Valabilitate

Reclamanta L.A. a chemat in judecata pe sotul ei, L.V. pentru a se dispune partajarea bunurilor comune, printre care un apartament in Ploiesti.

Paratul a depus o intampinare si cerere conventionala, prin care a contestat caracterul de bun comun al apartamentului, sustinand ca acesta este bunul sau propriu, fiind achizitionat la 9 noiembrie 1972, anterior casatoriei care a avut loc la 3 iulie 1973.

Paratul a depus la dosar contractul nr. 6273/2008 si chitanta de depunere a avansului, aratand ca a platit, personal, ratele, pana la data incheierii casatoriei. A aratat, in continuare, ca numai sumele achitate in contul ratelor, de la data casatoriei, 3 iulie 1973, pana la data despartirii in fapt, 27 martie 2008, reprezinta contributia comuna, a sa si a reclamantei, la plata imprumutului acordat de CEC in vederea achizitionarii apartamentului.

Judecatoria Ploiesti, prin incheierea din 9 iunie 2008, a admis in principiu actiunea si cererea reconventionala, a stabilit ca apartamentul este bun propriu al paratului si ca avansul s-a platit de parat din suma cu care matusa reclamantei a inteles sa-i ajute pe amandoi, in perioada anterioara casatoriei, astfel ca reclamanta are numai un drept de creanta in cota de 1/2 din avans si din ratele platite de la data casatoriei pana la despartirea in fapt .

Prin sentinta civila nr. 4861/2008 Judecatoria Ploiesti a admis in parte actiunea si cererea reconventionala si a atribuit apartamentul paratului, cu obligarea acestuia de a plati reclamantei o sulta, in completarea valorii bunurilor mobile ce i-au fost atribuite ei in intregime.

Prin decizia nr. 1919/2008 Tribunalul jud. Prahova a admis recursul declarat de reclamanta, a modificat incheierea si sentinta de mai sus, a cpnstatat ca apartamentul este bun comun si l-a atribuit reclamantei, cu obligarea de a plati paratului o sulta, atribuind acestuia toate celelalte bunuri mobile.
Instanta a retinut ca apartamentul a fost contractat de parat pentru el si pentru reclamanta, inainte de casatorie, si ca avansul a fost platit de parat, insa cu bani pusi la dispozitie de o matusa a reclamantei 'pentru ambii tineri'.

S-a retinut, de asemenea, ca dupa depunerea avansului, partile au platit impreuna rate, reprezentand mai mult de jumatate din valoarea apartamentului pe care l-au considerat proprietatea ambilor.

Procurorul general a declarat recurs extraordinar sustinand, in principal, ca gresit s-a retinut ca apartamentul este bun comun al ambelor parti, el fiind bun propriu al paratului, deoarece a fost contractat si luat in primire de acesta anterior casatoriei, astfel ca trebuiau aduse la imparteala numai avansul si ratele pe care acestia le-au platit impreuna.

Tribunalul Suprem, sectia civila, prin decizia nr. 1298/2008, a respins recursul extraordinar, retinand ca apartamentul este bun comun, potrivit conventiei incheiate de parti, in acest sens, anterior casatoriei.
Impotriva hotararilor de mai sus, procurorul general a declarat recurs extraordinar, sustinand ca acestea sunt vadit netemeinice si esential nelegale, reiterand motivul de casare de mai sus, din primul recurs extraordinar.

Dispozitiile art. 30 din codul familiei, instituie regimul proprietatii comune in codevalmasie asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei, care este obligatoriu.

Prin declararea ca nula a oricarei conventii contrarii se intelege interdictia de a se institui, prin vointa partilor, un alt regim matrimonial asupra bunurilor dobandite in timpul casatoriei. Dispozitia prohibitiva de mai sus vizeaza apararea bazei materiale a familiei care nu poate fi sustrasa regimului juridic instituit de lege .

Atunci cand unul dintre viitorii soti construieste un imobil pe numele sau, cu ajutor de la stat sau in regie proprie, dar si cu contributia celuilalt, ambii convenind ca imobilul sa devina bun comun in codevalmasie la data casatoriei lor, conventia astfel incheiata este valabila, urmand sa-si produca efectele de la data incheierii casatoriei partilor. Este vorba in acest caz de o conventie sub conditie care opereaza de la data casatoriei.

Asa fiind, viitorii soti pot conveni ca un imobil construit pe numele unuia din ei, dar cu contributia amandorura, sa intre sub regimul comunitatii de bunuri, la data casatoriei lor.

In speta, s-a retinut corect, pe baza probelor administrate, ca, inainte de casatorie, partile au convenit ca apartamentul in litigiu, desi contractat pe numele viitorului sot si predat acestuia, sa devina, la data incheierii casatoriei, bun comun al ambilor soti. Simpla existenta a conventiei, in acest sens, este suficienta, prin ea insasi, pentru recunoasterea caracterului comunitar al bunului respectiv.

Faptul ca in conceptia si aplicarea Legii nr. 4/1973, contractul de construire de locuinta, ca si cel de cumparare, se incheie in considerarea persoanei beneficiare, nu-si are aplicare in cazul sotilor, deoarece actul profita, potrivit dispozitiilor art. 30 din codul familiei, adica in puterea legii, si sotului care nu a participat la act.

In speta, reclamanta a dobandit acest drept la data casatoriei, in calitatea ei de sotie, careia ii profita actul desi nu a participat la el, fiindu-i aplicabile, astfel, dispozitiile art. 30 din Codul familiei, fiind deci nerelevant faptul ca, la data contractarii, reclamanta nu avea domiciliul in municipiul Ploiesti.

In raport de cele de mai sus, se constata ca sustinerea din recursul extraordinar potrivit careia apartamentul in discutie ar fi bun propriu al paratului este neintemeiata.

De aceea, constatarea din decizia sectiei civile a Tribunalului Suprem in sensul ca apartamentul constituie bun comun urmeaza a fi retinuta, cu precizarea ca apartamentul respectiv a devenit bun comun de la data casatoriei.

Fata de cele mai sus aratate, apartamentul fiind bun comun al ambilor soti, in mod corect a fost adus la masa partajabila.

In consecinta, recursul extraordinar prin care se solicita a se constata ca bunul respectiv este bun propriu al paratului urmeaza a fi respins ca nefondat.

Curtea Suprema de Justitie, decizia nr. 77 din 5 decembrie 2008

Pronuntata - Inalta Curte de Casatie si Justitie