Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


CONDITII LEGALE PENTRU INCHEIEREA ADOPTIEI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Contestatia in anulare
Sistemul principiilor dreptului international
Dobandirea si pierderea posesiei
Casatoria
OBIECTUL RAPORTULUI JURIDIC CIVIL
Marca in dreptul comunitar
IMPARTEALA MOSTENIRII
Elemente de drept comparat
Evolutia reglementarii coruptiei si a primirii de foloase necuvenite. Elemente de drept comparat.
IDENTIFICAREA PERSOANEI DUPA SCRIS


CONDITII LEGALE PENTRU INCHEIEREA ADOPTIEI

Pentru ca adoptia sa fie valabil incheiata trebuie indeplinite urmatoarele categorii de conditii:

conditii de fond;




lipsa impedimentelor;

conditii de forma.

1. Conditii de fond la adoptie

1.1. Consimtamantul

Parintii firesti sau tutorele, copilul in varsta de 10 ani si adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa isi exprime consimtamantul la adoptie.

A) Consimtamantul adoptatorului

Adoptia poate fi incheiata de o persoana sau de o familie, adica de doi soti adoptatori. Acest lucru nu inseamna ca o persoana casatorita nu poate deveni singura adoptator.

Adoptatorul trebuie sa fie o persoana cu capacitate deplina de exercitiu si sa exprime un consimtamant neviciat. Astfel, minorul necasatorit si interzisii judecatoresti nu pot fi adoptatori, conform art. 9 alin. 1 din lege. De asemenea, debilul sau alienatul mintal nepus sub interdictie nu poate exprima un consimtamant valabil pentru adoptie, asa cum reiese indirect din art. 8 alin. 3 din lege.

Consimtamantul adoptatorului sau al familiei adoptatoare se exprima in fata instantei de judecata o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei, potrivit art. 18 alin. 1din lege.

B) Consimtamantul sotului adoptatorului

Art. 7 alin. 1 din lege prevede ca adoptia unui copil de catre mai multe persoane este interzisa, dar, ca o exceptie, este permisa, daca se face de catre sot si sotie, simultan sau succesiv, caz in care ambii trebuie sa-si exprime consimtamantul la adoptie.

Este posibil ca numai unul dintre soti sa fie adoptator, situatie in care este necesar si consimtamantul celuilalt sot, care nu devine astfel adoptator. Acest consimtamant trebuie exprimat in fata instantei de judecata o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei, potrivit art. 18 alin. 2 din lege.

C) Consimtamantul parintilor firesti sau al tutorelui

Parintii firesti ai celui care urmeaza a fi adoptat trebuie sa isi exprime consimtamantul la adoptie, chiar daca sunt divortati sau copilul a fost incredintat la divort unei alte persoane sau familii. Parintii decazuti din drepturile parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lor. Insa in acest caz, conform art. 12 alin. 2 din lege, este necesar consimtamantul reprezentantului legal.

Potrivit art. 13 din lege, instanta poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste prin orice mijloc de proba ca acestia refuza in mod abuziv sa isi dea consimtamantul la adoptie si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul superior al copilului, tinand seama si de opinia acestuia, cu motivarea expresa a hotararii in aceasta privinta.

Consimtamantul parintilor firesti poate fi exprimat numai dupa 60 de zile de la nasterea copilului si poate fi revocat de ei in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui. Depasirea acestui termen atrage irevocabilitatea consimtamantului.

Daca unul dintre parintii firesti este decedat, necunoscut, declarat judecatoreste disparut sau mort, pus sub interdictie sau daca se afla, din orice imprejurare, in imposibilitatea de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este suficient, conform art. 12 alin. 3 din lege. Daca ambii parinti se gasesc in oricare dintre situatiile mentionate sau daca este adoptata o persoana majora, consimtamantul parintilor firesti nu este necesar, potrivit art. 12 alin. 4 din lege.

In cazul in care copilul se afla sub tutela, tutorele este cel care va consimti la adoptie.

Art. 14 din lege prevede ca parintii firesti sau tutorele trebuie sa consimta la adoptie in mod liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informati asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului. Directia in a carei raza teritoriala locuiesc parintii firesti sau tutorele este obligata sa asigure consiliere si informarea lor inaintea exprimarii consimtamantului la adoptie.

D) Consimtamantul adoptatului

Persoana care a implinit varsta de 10 ani isi exprima consimtamantul la proria adoptie in fata instantei, conform art. 17 alin. 1 din lege. Anterior exprimarii lui, directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul in varsta de 10 ani il va consilia si il va informa, tinand seama de varsta si maturitatea lui, in special asupra consecintelor adoptiei.

1. Capacitatea deplina de exercitiu a adoptatorului sau a familiei care adopta

Art. 9 alin. 1 din lege prevede ca adoptatorul sau sotii adoptatori trebuie sa aiba capacitate deplina de exercitiu. Nu are importanta daca adoptatorul este casatorit sau ori daca are sau nu alti copii. De asemenea, sexul, nationalitatea si rasa acestuia nu au vreo importanta.



Diferenta de varsta de minimum 18 ani intre adoptator si adoptat

Conform art. 9 alin. 1 din lege intre adoptator si adoptat trebuie sa existe o diferenta de varsta de minimum 18 ani. Totusi, pentru motive temeinice, instanta poate incuviinta adoptia chiar daca aceasta diferenta este mai mica de 18 ani, dar in nici intr-un caz mai mica de 15 ani.

Adoptatul sa fie minor

Art. 5 alin. 2 din lege dispune ca un copil poate fi adoptat pana la implinirea varstei de 18 ani. Ca o exceptie, persoana majora poate fi adoptata, doar daca adoptatorul sau familia adoptatoare a crescut-o in timpul minoritatii, prin notiunea de crestere intelegandu-se nu numai prestarea intretinerii, ci raporturi de durata, asemanatoare celor dintre parinti si copii.

Adoptia sa fie in interesul superior al adoptatului

Interesul superior al adoptatului se realizeaza daca adoptatorul este in masura sa ii asigure o dezvoltare fizica si morala normala, similara celei asigurate in familia fireasca.

Art. 52 alin. 1 din lege prevede obligatia parintilor adoptivi de a informa copilul ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate al acestuia o permit. Adoptatul si adoptatorii au dreptul de a obtine extrase din registrele publice al caror continut atesta faptul, data si locul nasterii, dar nu dezvaluie in mod expres adoptia si nici identitatea parintilor firesti. Totusi, aceasta poate fi dezvaluita inainte de dobandirea capacitatii depline de exercitiu de catre adoptat, numai pentru motive medicale si cu autorizarea instantei, la cererea adoptatului, sotului sau a descendentilor acestuia, adoptatorilor sau a reprezentantului unei institutii medicale sau a unui spital.

Dupa ce adoptatul dobandeste capacitate deplina de exercitiu, el poate solicita tribunalului, in a carui raza teritoriala se afla domiciliul sau, sa ii autorizeze accesul la informatiile aflate in posesia oricaror autoritati publice cu privire la identitatea parintilor sai firesti.

Impedimente la adoptie

Impedimentele sunt acele imprejurari a caror existenta opreste incheierea actului juridic al adoptiei.

1. Rudenia fireasca

Adoptia este oprita intre rudele in linie dreapta de gradul I, adica intre parintele firesc si copilul sau, si, conform art. 8 alin. 1 din lege, intre rudele in linie colaterala de gradul II, adica intre frati, indiferent daca sunt din casatorie sau din afara ei, daca sunt frati dupa unul sau ambii parinti.

Casatoria

Potrivit art. 8 alin. 2 din lege, adoptia intre soti sau intre fostii soti si adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare sunt interzise.

Adoptia

Legea prevede in art. 7 ca o persoana nu poate fi adoptata de mai multi adoptatori, nici simultan, nici succesiv. Prin exceptie, poate fi incuviintata adoptia de catre doi soti. Asadar, cat timp o adoptie este valabila, nu se poate incuviinta una noua. O noua adoptie poate fi incuviintata cand adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat sau daca adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv.

Conditii de forma la incheierea adoptiei



Conditiile de forma la incheierea adoptiei se refera la forma solemna a actelor juridice ale partilor si la procedura adoptiei.

3.1. Actele juridice ale partilor

Actul juridic al adoptiei este solemn, pentru valabilitatea sa fiind necesara indeplinirea unor formalitati. Astfel, este necesar consimtamantul din partea urmatoarelor persoane:

adoptatorul sau adoptatorii. Acestia isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata, o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

sotului persoanei care doreste sa adopte. Acesta isi exprima consimtamantul in aceeasi forma. Cand acesta se afla in imposibilitate de a-si manifesta voiinta, consimtamantul sau nu este necesar.

parintii firesti. Acestia isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata, o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei. In situatia adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc, consimtamantul parintelui firesc se da in forma autentica prin act notarial.

adoptatul, daca are varsta de 10 ani. Acesta isi exprima consimtamantul in fata instantei de judecata, o data cu solutionarea cererii de incuviintare a adoptiei.

Procedura adoptiei

Procedura adoptiei presupune parcurgerea a doua faze: una administrativa si una judiciara.

A) Procedura administrativa

Organele cu atributii in materia adoptiei sunt urmatoarele:

1. Oficiul Roman pentru Adoptii

Este un organ nou de specialitate al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, infiintat prin reorganizarea Comitetului Roman pentru Adoptii. Acesta are atributii de supraveghere si coordonare a activitatilor privind adoptia, detine evidenta centralizata la nivel national a persoanelor sau familiilor adoptatoare, atestate si inscrise in Registrul National pentru Adoptii, si a preluat atributiile din domeniul protectiei copilului prin adoptie ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si cele de monitorizare a respectarii principiilor si drepturilor stabilite prin conventiile internationale din materie.

Directia generala de asistenta sociala si protectie a copilului

Este o institutie publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care a preluat functiile Serviciului public de asistenta sociala de la nivelul judetului sau sectorului municipiului Bucuresti.

Procedura administrativa se refera la copilul care ar putea fi adoptat si la persoanele sau familiile care doresc sa adopte.

Pot fi adoptati copiii aflati in evidentele Directiei generale de asistenta sociala si protectie a copilului si pentru care s-a elaborat un plan individualizat de protectie avand ca finalitate adoptia. Acest plan reprezinta documentul prin care se realizeaza planificarea serviciilor, prestatiilor si masurilor de protectie speciala a copilului, pe baza evaluarii psihosociale a acestuia si a familiei sale, in scopul integrarii copilului, care a fost separat de familia sa, intr-un mediu familial stabil, in cel mai scurt timp posibil. In baza acestui plan, directia de la domiciliul copilului va efectua demersuri pentru reintegrarea copilului in familie sau pentru plasamentul lui in familia extinsa (formata din parinti, copil si rude firesti ale acestuia pana la gradul IV inclusiv) sau substitutiva (formata din alte persoane decat cele din familia extinsa care asigura cresterea si ingrijirea copilului in conditiile legii). In cazul in care aceste demersuri au esuat, se poate stabili ca finalitate a planului individualizat de protectie adoptia interna.

Persoanele care doresc sa adopte trebuie sa obtina un atestat eliberat de directia in a carei raza domiciliaza. Pentru aceasta, ei trebuie depuna o cerere de evaluare asupra careia directia trebuie sa se pronunte in termen de 60 de zile, conform art. 19 din lege. Evaluarea se refera la garantiile morale si conditiile materiale ale adoptatorului si trebuie sa aiba in vedere personalitatea, starea sanatatii si situatia economica a adoptatorului sau a familiei adoptatoare, conditiile de locuit, viata familiala, aptitudinea de educare a unui copil, motivele pentru care adoptatorul sau familia adoptatoare doreste sa adopte, motivele pentru care, in cazul in care numai unul dintre cei doi soti solicita adoptia unui copil, celalalt sot nu se asociaza la cerere, impedimente de orice natura relevante. Daca evaluarea este favorabila, directia va elibera atesatatul de persoana sau familie apta sa adopte, valabil timp de un an si care poate fi prelungit, la cerere, in aceleasi conditii. In situatia in care evaluarea este nefavorabila, adoptatorul sau familia adoptatoare au dreptul sa solicite reevaluarea in termen de 30 de zile de la data comunicarii rezultatului. Rezultatul nefavorabil al reevaluarii poate fi atacat, in termen de 15 zile de la data comunicarii, la instanta competenta in materia adoptiei de la domiciliul adoptatorului. Obtinerea atestatului de adoptator nu este necesar in cazul adoptiei unei persoane majore de catre cel care a crescut-o sau in cazul adoptiei copilului de catre sotul parintelui firesc sau adoptiv. Potrivit art. 20 din lege, directia este obligata sa asigure consiliere persoanelor care doresc sa adopte in vederea asumarii rolului de parinte.



B) Procedura in fata instantei de judecata

Conform art. 61 din lege, competenta in solutiinarea cererii de incuviintare a adoptiei ii revine tribunalului (pana in ianuarie 2008 se vor infiinta tribunalele pentru minori si familie) in a carui raza teritoriala se afla domiciliul adoptatului. Daca nu se poate determina domiciliul adoptatului, competenta revine tribunalului Bucuresti.

Procedura in fata instantei judecatoresti se desfasoara pe parcursul a trei etape:

1. Deschiderea procedurii adoptiei interne

Se realizeaza daca planul individualizat de protectie stabileste ca finalitate adoptia si parintii firesti sau tutorele isi exprima consimtamantul in acest sens. Consimtamantul parintilor nu este necesar in situatiile prevazute la art. 12 alin. 3 din lege si poate fi suplinit de instanta, daca refuzul lor este abuziv.

Potrivit art. 22 din lege, cererea de deschidere a procedurii adoptiei interne se adreseaza instantei de catre directia in a carei raza teritoriala domiciliaza copilul, in termen de 30 de zile de la finalizarea demersurilor esuate privind reintegrarea copilului in familie. Instanta se pronunta asupra cererii printr-o hotarare atacabila doar cu recurs. Ca urmare a hotararii instantei, drepturile si obligatiile parintilor firesti sau exercitate de alte persoane se suspenda si sunt preluate de consiliul judetean sau cel local al municipiului Bucuresti in a carui raza teritoriala domiciliaza copilul, conform art. 23 din lege.

Daca in termen de 1 an directia nu a identificat o persoana sau familie corespunzatoare pentru copil si nu a initiat procedurile pentru realizarea adoptiei interne, efectele hotararii inceteaza de drept. In acest caz, directia va fi obligata sa revizuiasca planul individualizat de protectie a copilului si sa solicit instantei mentinerea, schimbarea sau incetarea masurii de protectie ori incuviintarea unei noi proceduri de deschidere a adoptiei.

Aceasta etapa prealabila adoptiei nu trebuie indeplinita daca persoana majora este adoptata de adoptatorul sau familia care a crescut-o in timpul minoritatii sau daca adoptatorul este sotul parintelui firesc sau adoptiv, conform art. 24 din lege.

Incredintarea in vederea adoptiei

Art. 25 din lege prevede ca instanta de judecata va dispune aceasta masura pentru o perioada de 90 de zile, prelungita de drept pana la emiterea unei hotarari judecatoresti irevocabile, daca se introduce o cerere de incuviintare a adoptiei.

Directia este obligata sa analizeze posibilitatea incredintarii copilului in vederea adoptiei unei rude din familia extinsa, asistentului maternal sau altei persoane sau familii la care se afla copilul in plasament, iar, daca o astfel de optiune nu exista, va realiza o selectie a persoanelor aflate in evidenta oficiului, in functie de interesul superior al copilului, de informatiile din atestatul adoptatorului si de evolutia copilului, urmarindu-se o compatibilitate intre adoptat si adoptator.

Directia sesizeaza instanta in vederea incredintarii copilului pentru o adoptie ulterioara. Ca urmare a luarii acestei masuri, conform art. 30 din lege, domiciliul copilului se va afla la persoana sau familia la care a fost incredintat, iar dreptul de a reprezenta copilul la incheierea actelor juridice si de a administra bunurile acestuia se exercita de consiliul judetean in a carui raza teritoriala domiciliaza persoana la care a fost incredintat copilul. Ca o exceptie, dreptul de administrare poate fi delegat catre persoana sau familia careia i s-a incredintat copilul.

Directia de la domiciliul adoptatorului urmareste evolutia copilului si intocmeste un raport pe care il comunica instantei. Aceasta masura ne este necesara daca persoana majora este adoptata de adoptatorul sau familia care a crescut-o in timpul minoritatii sau daca adoptatorul este sotul parintelui firesc sau adoptiv.

3. Incuviintarea adoptiei

Potrivit art. 35 din lege, cererea de incuviintare a adoptiei se introduce de adoptatorul sau familia adoptatoare, in cazul adoptarii unui major sau a copilului celuilalt sot, sau de adoptator ori de directia de la domiciliul acestuia in celelalte cazuri. La cerere trebuie anexate urmatoarele acte: certificatul de nastere al copilului in copie legalizata, certificatul medical privind starea de sanatate a copilului, atestatul valabil al adoptatorului sau al familiei adoptatoare, hotararea judecatoreasca irevocabila de incredintare in vederea adoptiei, certificatul de nastere si de casatorie ale adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare in copie legalizata, cazierul judiciar al adoptatorului sau cele ale familiei adoptatoare, certificatul medical privind starea de sanatate a adoptatorului, documente doveditoare ale exprimarii consimtamantului parintilor firesti, daca nu s-a pronuntat o hotarare de incuviintare a deschiderii procedurii adoptiei interne a copilului.

Conform art. 36 din lege, directia de la domiciliul adoptatorului trebuie sa depuna rapoartele finale referitoare la evolutia relatiilor dintre copil si adoptatori in perioada de incredintare. Daca adoptia este in interesul superior al copilului, instanta va admite cererea, potrivit art. 37 din lege. Judecarea ei se face in camera de consiliu de catre complete specializate, cu participarea obligatorie a procurorului, conform art. 63 din lege. La proces se citeaza parintii firesti sau tutorele, directia de la domicilul copilului si cea de la domiciliul adoptatorului, adoptatorul sau familia adoptatoare si copilul adoptat in varsta de 10 ani. Opinia acestuia din urma este ascultata de instanta, dar nu este obligatorie pentru aceasta, ea putand lua o hotarare diferita, cu obligatia de a o motiva, conform art. 64 din lege. Cererea este scutita de taxa de timbru, se solutioneaza cu celeritate si se pot administra orice mijloace de proba, mai ales rapoartele directie de specialitate. Hotararea instantei este supusa apelului, iar exercitarea recursului suspenda executarea, potrivit art. 61 alin. 5 din lege.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 934
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site