Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


CONTRACTUL DE DEPOZIT

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Sisteme de acordare a extradarii
Importanta existentei unei cooperarii judiciare internationale in materie penala
ACTUL ADMNISTRATIV
REPREZENTAREA SI PROCURA
PROCEDURA EFECTUARII FOTOGRAFIILOR JUDICIARE SI A INTOCMIRII PLANSELOR FOTOGRAFICE
PERSONALUL DIN ADMINISTRATIA PUBLICA
DREPT CIVIL - test grila
DEZBATEREA PROCESULUI CIVIL
TITLURILE COMERCIALE DE VALOARE
Efectele actului juridic civil


CONTRACTUL DE DEPOZIT

Notiuni si caractere juridice

Depozitul este un contract prin care o persoana numita deponent incredinteaza un lucru altei persoane, numita depozitar, care se obliga sa-l pastreze pe o perioada:

determinata




sau nedeterminata

si sa-l restituie la cerere.

Caractere juridice

1.este un contract real care se perfecteaza numai prin si din momentul predarii

acest contract poate fi precedat si de o promisiune, de un antecontract de depozit ce se poate perfecta prin simplul consimtamant al partilor.

2.poate fi:

cu titlu gratuit

sau cu titlu oneros

3. este un contract unilateral deoarece naste obligatii numai in sarcina depozitarului.

Antecontractul de depozit poate fi :

unilateral

sau sinalagmatic.

4. este un contract creator de raporturi de obligatii intre parti. Prin acest contract :

nu se transmite dreptul de proprietate

si nici chiar posesiunea lucrului asupra depozitarului. El devine un simplu detentor precar.

FELURILE CONTRACTULUI DE DEPOZIT

Codul Civil distinge doua feluri de depozit:

depozit propriu-zis

si sechestru

acesta din urma se deosebeste de depozitul propriu-zis prin faptul ca are ca obiect bunuri litigioase, inclusive imobile si poate fi nu numai :

conventional

dar si judiciar

depozitul propriu-zis, care este in toate cazurile conventional si poate avea ca obiect numai lucruri mobile nelitigioase are 3 variante:

depozitul obisnuit:

voluntar

regulat

depozitul necesar

depozitul neregulat.

DEPOZITUL OBISNUIT

Obiectul contractului

Potrivit Codului Civil acest depozit nu poate avea ca obiect decat lucruri mobile.

-data fiind necesitatea traditiunii aceste lucruri mobile trebuie sa fie corporale pot fi si creante constatate printr-un titlu la purtator, asimilate lucrurilor mobile corporale .

obiectul trebuie sa fie individual determinat chiar daca dupa natura lui ar fi un bun consumptibil si fungibil.

CAPACITATEA PARTILOR

Deponentul sa aiba capacitatea pentru a incheia actele de administrare.

depozitarul face acte de dispozitie.

DOVADA CONTRACTULUI

Pe langa predarea lucrului se mai cere ca depozitul acordul de vointa dintre parti sa fie constatat printr-un inscris.



Forma scrisa este ceruta T ad. Probationum.

NATURA JURIDICA A DEPOZITULUI OBISNUIT

Scopul principal urmarit de parti este:

pastrarea

si conservarea lucrului de catre depozitar.

Prin acest element se deosebeste depozitul

de obligatia de pastrare si conservare vanzatorului atunci cand bunul vandut transmis in proprietatea cumparatorului nu se preda cu ocazia incheierii contractului

sau de obligatia de :

pastrare

si conservare

a cumparatorului in cazul vinzarii pe incercate cand lucrul i se preda in vederea incercarii, desi proprietatea nu se transmite cu ocazia incheierii contractului.

DEPOZITUL CU TITLU ONEROS T se aseamana si cu contractul de antrepriza in cazul in care depozitarul efectueaza anumite lucrari in vederea conservarii lucrului.

EFECTELE CONTRACTULUI

Obligatiile depozitarului

1. Obligatia de pastrare- trebuie sa se ingrijeasca de paza lucrului depozitat ca de propriul sau lucru (art. 1599 ) .

CULPA DEBITORULUI

se apreciaza in concret, in functie de grija depusa in conservarea propriilor lucruri si nu dupa tipul abstact al omului prudent si diligent.

In legatura cu aceasta obligatie, Codul Civil mai precizeaza ca depozitarul nu raspunde nici odata de stricaciunile provenite din forta majora, afara de cazul cand a fost pus in intarziere pentru restituirea bunului depozitat.

2.Obligatia de restituire

- trebuie sa restituie insusi lucrul depozitat , in natura (art. 1604 ali. 1 Cod Civil ).

- nu insa si fructele pe care putea sa le perceapa dar nu le-a perceput.

In caz de neexecutare a obligatiei de restituire, depozitarul datoreaza daune interese pentru repararea tuturor prejudicilor suferite de deponent.

In caz de moarte a depozitarului obligatia de restituire (si de pastrare pana la restituire ) se transmite in cadrul patrimoniului succesoral, asupra mostenitorilor.

Creditorul obligatiei de restituire- depozitarul este obligat sa restituie lucrul deponentului, respectiv mandantului (daca depozitarea s-a facut in numele sau de catre mandatar ), sau persoane indicate de deponent ( art. 1609 Cod Civil ) neavand drept sa pretinda ca deponentul sa dovedeasca dreptul de proprietate asupra lucrului.

In caz de moarte a deponentului- lucrul nu se poate restitui decat mostenitorilor chiar daca deponentul l-a autorizat pe depozitar sa restituie lucrul unei alte persoane. Prin aceasta dospozitie se apara interesele mostenitorilor rezervatari care ar putea fi fraudati (clauza respectiva este deci nula ).

Locul restituirii in lipsa de stipulatie contrara, se face la locul unde lucrul se afla in deposit.

Daca partile au convenit in alt loc cheltuielile de transport sunt in sarcina deponentului.

Termenul restituirii deponentul are dreptul sa ceara restituirea oricand chiar daca s-+ stipulat un termen pentru restituire.

Deoarece termenul se presupune stipulat in interesul deponentului .

Daca a fost stipulat in interesul depozitarului- el are dreptul la remuneratia stipulata sau la daune interese pentru prejudiciul cauzat prin restituirea anticipata.

Actiuni in restituire daca depozitarul refuza, fara temei, sa restituie lucrul depozitat ,asemanator comodantului, deponentul poate intenta la alegere :

fie actiune personala ce deriva din contractul de depozit

fie o actiune in revendicare in calitate de proprietar.

OBLIGATIILE DEPONENTULUI

Fiind contract cu titlu gratuit, si unilateral da nastere numai la obligatii in sarcina depozitarului.

In cursul executarii se pot naste anumite obligatii contractuale :

daca depozitarul a facut cheltuieli pentru pastrarea lucrului sau a suferit pagube pricinuite de lucrul depozitat



PLATA REMUNERATIEI

cand partile au convenit ca depozitarul sa fie remunerat.

Ridicarea lucrului de :

la locul restituirii

la termenul convenit.

In caz de nerespectare a acestei obligatii , depozitarul nu este indreptatit sa vanda lucrul.

Depozitarul poate face o oferta reala urmata de consemnatie, potrivit dreptului comun.

DREPTUL DE RETENTIE AL DEPOZITARULUI

Asupra lucrului depozitat el poate refuza restituirea lucrului pana la plata integrala a sumelor la care are dreptul din cauza depozitului.

Nu poate retine lucrul depozitat in compensatie , deoarece acesta nu este fungibil.

DEPOZITUL NECESAR

Este necesar atunci cand deponentul fiind sub amenintarea unei intamplarii neprevazute si care prezinta un pericol real, incendiu, cutremur este nevoit sa incredinteze lucrul sau spre pastrare unei alte persoane, fara a avea posibilitatea sa aleaga liber persoana depozitarului si sa intocmeasca un inscris constatator al contractului.

Dovada contractului- se poate frace si cu martori si orice mijloc de proba admis de lege.

DEPOZITUL ASIMILAT CELUI NECESAR (HOTELIER )

Calatorul isi allege liber hotelul.

Domeniul de aplicare- dispozitiile prevazute de Codul Civil pentru hoteluri si hanuri sunt aplicabile si camerelor din statiunii balneo-climaterice, din case de odihna sau de turism.

Raspunderea hotelierului este apreciata cu mai multa severitate- el raspunde de orice culpa ca si in cazul depozitului obisnuit cu plata.

Pentrul furtul savarsit de straini, hotelierul nu raspunde numai daca dovedeste ca s-a comis cu mana inarmata sau in alt fel cu forta majora, cutremur, etc.

DEPOZITUL NEREGULAT IN DREPTUL COMUN

Se caracterizeaza prin faptul ca are ca obiect lucruri fungibile si consumptibilera, care nu trebuie sa fie restituite in individualitatea lor, ci prin alte lucruri asemanatoare.

DEPUNERILE DE SUME DE BANI LA C.E.C.

contractul de depunere de sume de bani la C.E.C. constituie o varietatae a contractelor de depozit neregulat incheiat intre C.E.C. , in calitate de depozitar, si o persoana fizica sau o persoana juridica in calitate de deponent, prin care depozitarul se obliga sa pastreze sumele de bani depuse si sa le restituie, la cerere, cu dobanzile aferente dintr-o data sau fractionat, titularului depunerii sau reprezentantului sau ,iar in caz de deces al titularului, mostenitorilor.

CLAUZA DE IMPUTERNICIRE

A fost calificata drept un mandat pe care titularul libretului nominativ il da unei persoane de a ridica suma de bani depusa.

Mai precis este o procura speciala (act unilateral).

CLAUZA TESTAMENTARA

Potrivit art. 19 din statut , titularul depunerii pe un libret nominativ are dreptul sa indice persoanele care urmeaza sa li se elibereze sumele depuse in caz de moarte a sa.

Fiind o liberalsitate pentru cauza de moarte produce efecte numai la decesul titularului de efect.

RASPUNDEREA C.E.C.

Din momentul depunerii banilor C.E.C. suporta riscul pieirii fortuite (calamitati si furt ) si raspunde de prejudiciile cauzate titularilor ( in calitate de comitenta ) in cazul eliberarii sau inregistrarii gresite a sumelor depuse din culpa personalului.

In caz de pierdere sau sustragere de librete nominative, CEC raspunde de platile facute persoanelor neindreptatite ( gasitorul , hotul prin inducere in eroare a lucratorilor intra in posesia depunerii ).

Raspunderea CEC poate fi angajata, in calitate de comitent solidar cu prepusii in caz de pierdere sau furt si inainte de momentele aratate ( blocarea contului ), dar numai daca se dovedeste culpa grava ( dolul ) prepusilor.

SECRETUL DEPUNERILOR

In materie ,date informative privind depunerile si operatiile efectuate se dau la cerere numai titularilor acestora si reprezentantilor lor, iar in cauze penale, organelor de urmarire penala si instantelor judecatoresti, numai dupa punerea in miscare a actiunii penale impotriva titularilor depunerii.

Nici un alt organ nu are drept la astfel de informatii.

In cauzele de mostenire fata de drepturile recunoscute de lege mostenitorilor asupra sumelor depuse pot fi obtinute informatii fara ca prin aceasta sa fie violat secretul depunerilor.

DOVADA DEPUNERILOR

In raporturile cu CEC , dovada depunerilor trebuie sa fie facuta prin prezentarea libretului sau indicarii numarului acestuia ori a altor elemente strict necesare identificarii libretului.

In raporturile dintre titularul de libret si alte persoane interesate problema este mai dificila in practica, intrucat relatiile in legatura cu depunerile pot fi cerute numai de organelle sau persoanele in anumite conditii.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 992
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site