Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


Efectele actului juridic civil

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
ACTUL ADMNISTRATIV
ACTIUNEA CIVILA. MASURILE ASIGURATORII
ABORDAREA AUDITULUI
Declaratiile de reciprocitate - izvor al extradarii
PERSONALUL DIN ADMINISTRATIA PUBLICA
Principiul dublei incriminari
INTREBARI SI RASPUNSURI DREPTUL EUROPEAN
DREPT CIVIL - CONTRACTE - CONTRACTUL DE ANTREPRIZA
Principiul neextradarii anumitor categorii de persoane
Principiile extradarii



Prin efectele actului juridic civil intelegem drepturile subiective si obligatiile civile nascute, modificate sau stinse prin actul respectiv.

Pentru a cunoaste efectele actului juridic, examinam continutul raportului juridic, respectiv drepurile si obligatiile partilor din acel raport create, modificate sau stinse prin manifestarea de vointa a acestora.





Efectele actului juridic civil sunt reglementate in mod general de Codul civl in capitolul 'Despre efectul conventiilor' (art.969 - 985 C.civ.).

Principiile efectelor actului juridic civil:

principiul fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda);

principiul irevocabilitatii actului juridic;

principiul relativitatii efectelor actului juridic (res inter alies acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest).

1. Principiul fortei obligatorii a actului juridic (pacta sunt servanda).

Principiul este consacrat in art.969 Cod civil, care prevede 'conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante'. Desi textul se refera la conventii (contracte), el este, deopotriva, aplicabil tuturor actelor juridice civile. Deci actul juridic incheiat cu respectarea legii, fata de parti sau fata de partea care se obliga are aceeasi putere ca si legea (contractul este legea partilor).

2. Principiul irevocabilitatii actului juridic civil.

Irevocabilitatea este consecinta fortei obligatorii si consta in imposibilitatea revocarii unilaterale, adica una dintre partile actului juridic nu poate, prin vointa sa, sa desfiinteze acest act.

Irevocabilitatea conventiilor este statornicita de art.969 alin.2 Cod civil, potrivit caruia conventiile nu pot fi revocate prin vointa uneia dintre parti, ci numai prin acordul de vointa al partilor. De vreme ce contractul este incheiat prin acordul de vointa al partilor (mutuus consensus), el poate fi desfacut tot prin acordul de vointa al partilor (mutuum disensus).

Regula irevocabilitatii este aplicabila si actelor unilaterale, deci autorul unui act unilateral nu poate sa-l revoce decat in conditiile prevazute expres de lege.

Exceptiile de la principiul irevocabilitatii actului juridic civil vizeaza 'cauzele autorizate de lege', adica dispozitiile legale ce prevad situatii in care conventiile pot fi desfacute prin vointa numai a uneia dintre parti, iar actul unilateral prin vointa autorului sau.

Exemple de exceptii de la principiul irevocabilitatii conventiilor:

contractul de donatie intre soti este revocabil;

contractul de locatie fara termen poate fi denuntat fie de o parte, fie de alta;

contractul de societate civila poate inceta prin vointa unuia sau a mai multor asociati;

contractul de depozit se stinge prin restituirea bunului depozitat, la cererea deponentului;

contractul de mandat inceteaza fie prin revocarea mandatului, fie prin renuntarea acestuia la mandat;

contractul de concesiune poate inceta prin renuntarea concesionarului.

Exemple de exceptii de la principiul irevocabilitatii actelor juridice unulaterale:

testamentul este revocabil;



retractarea renuntarii la mostenire este revocabila daca sunt indeplinite anumite conditii;

oferta de a contracta poate fi revocata pana in momentul ajungerii ei la destinatar, deoarece pana la acest moment nu poate fi cunoscuta.

3. Principiul relativitatii efectelor actului juridic civil .

Actul juridic produce efecte juridice numai intre partile de la care emana; el nu produce efecte fata de terti (persoane straine de actul juridic). Prin urmare, efectele actului juridic sunt relative.

In acest sens art.973 Cod civil prevede 'Conventiile n-au efect decat intre partile contractante'. Textul stabileste un principiu care se aplica, deopotriva, tuturor actelor juridice si este exprimat in adagiul: 'res inter alios acta, aliis neque nocere, neque prodesse potest'.

In afara de parti (persoanele care incheie actul juridic) si in afara de terti (persoanele straine de actul juridic), in viata juridica apar persoane care, desi nu participa la incheierea actului juridic, totusi prin relatiile pe care le au cu partile, sunt asimilate cu acestea cat priveste efectele actului juridic. Aceste persoane se numesc avanzi-cauza.

In dreptul civil exista trei categorii de avanzi-cauza:

a)      succesorii universali si cu titlu universal;

b)      succesorii particulari;

c)      creditorii chirografari.

a)      Succesorii universali si cu titlu universal sunt persoane ce dobandesc un patrimoniu sau o fractiune dintr-un patrimoniu la decesul cuiva. Acestia sunt mostenitorii ab intesat (legali) si legatarii universali sau cu titlu universal (testamentari).

Din categoria succesorilor universali si cu titlu universal fac parte si persoanele juridice dobanditoare ale unui patrimoniu prin efectul comasarii sau dobanditoare ale unei parti din patrimoniul persoanei juridice divizate.

b)      Succesorii particulari sunt persoanele ce dobandesc bunuri determinate individual (ut singuli) de la alte persoane, prin acte juridice: contracte de vanzare-cumparare, schimb, donatie, testament etc. Succesorii particulari sunt obligati sa respecte actele referitoare la bunul dobandit, incheiate de autorul lor (fostul proprietar) anterior dobandirii.

In acest sens art.1441 Cod civil dispune 'Daca locatorul vinde lucrul inchiriat sau arendat, cumparatorul este dator sa respecte locatiunea facuta inainte de vanzare, intrucat a fost facuta printr-un act autentic sau printr-un act privat, dar cu data certa, afara numai cand desfiintarea ei din cauza vanzarii s-ar fi prevazut in insusi contractul de locatie'.

c)      Creditorii chirografari sunt creditorii obisnuiti, care nu au o garantie reala pentru creanta lor (ipoteca, gaj, privilegii reale), dar care au un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului lor.

Art.1718 Cod civil prevede 'Oricine este obligat personal este tinut a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare'.

Exceptii de la principiul relativitatii actelor juridice:

De la principul relativitatii actelor juridice, in sensul ca actul juridic produce efecte numai intre partile care l-au incheiat, el neputand profita sau dauna tertilor, exista unele exceptii care privesc cazurile in care actul juridic produce efecte si fata de alte persoane care n-au participat la incheierea actului.

Sunt doua categorii de exceptii: exceptii reale si exceptii aparente.



a)      Stipulatia pentru altul - exceptie reala.

Stipulatia pentru altul (contractul in folosul unei terte persoane) este acel contract prin care o persoana (promitent) se obliga fata de o alta persoana (stipulant) sa execute o prestatie in favoarea unei a treia persoane (tert beneficiar), care nu participa la incheierea actului juridic (de ex., contractul incheiat cu o societate de asigurare in beneficiul unei alte persoane).

b)      exceptii aparente:

1.Promisiunea faptei altuia (conventia de porte - fort).

Este conventia prin care o parte (promitentul) se obliga fata de cealalta parte (creditorul promisiunii) sa determine pe o terta persoana sa-si asume un anumit angajament juridic fata de creditor (determinarea tertului sa incheie un anumit contract cu creditorul, sa ratifice un contract la care nu a participat sau sa se angajeze sa efectueze o anumita prestatie).

Promisiunea faptei altuia este un contract care se incheie intre promitent si creditorul promisiunii. Terta persoana ramane straina de contract.

Promitand fapta altuia, promitentul isi asuma obligatia de a determina terta persoana sa-si ia un angajament juridic fata de creditor. Daca tertul accepta fapta promisa de promitent, el incheie personal un contract cu creditorul promisiunii, ratifica prin vointa sa contractul incheiat de promitent cu creditorul. Asadar, obligatia tertului fata de creditorul promisiunii este propria sa manifestare de vointa.

Conventia de porte - fort nu constituie o exceptie reala de la principiul relativitatii efectelor actului juridic, deoarece ea nu produce efecte fata de tert decat daca acesta indeplineste angajamentul juridic promis prin actul incheiat in absenta sa.

2.Reprezentarea.

Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, incheie un act juridic in numele si pe seama altei persoane, numita reprezentant, astfel incat efectele actului incheiat se produc direct in persoana celui reprezentat.

Reprezentarea este de trei feluri:

reprezentare conventionala, izvorata din conventia partilor;

reprezentare legala, care isi are izvorul in lege;

reprezentare judiciara, care isi are izvorul in imputernicirea data de instanta judecatoreasca (sechestrul judiciar).

Reprezentarea constituie o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic, deoarece, in cazul reprezentarii conventionale, reprezentantul este parte in contractul incheiat, in cazul reprezentarii legale, puterile lui deriva din lege, iar in cazul reprezentarii judiciare, imputernicirea este data de instanta de judecata.

3.Simulatia este operatia juridica prin care, printr-un act public (aparent, ostensibil, simulat) se creeaza o situatie juridica diferita de cea adevarata, care este cuprinsa in actul secret (ascuns). Actul public este nereal, iar actul secret este cel adevarat, real.

Simulatia produce efecte diferite:

intre parti, actul secret (contrainscrisul) produce efecte juridice;

fata de terti sunt opozabile efectele ce rezulta din actul public (aparent), desi acesta nu corespunde realitatii.

Art. 1175 Cod civil prevede 'Actul secret, care modifica un act public, nu poate avea putere decat intre partile contractante si succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect in contra altor persoane'.

Simulatia este o exceptie aparenta de la principiul relativitatii efectelor actului juridic, deoarece dreptul tertilor de a se prevala de actul public (aparent), sau de a opta intre actul public si cel secret, deriva din lege, nu din conventia partilor actului simulat.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 737
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site