Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


DELINCVENTA JUVENILA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DELINCVENTA JUVENILA

Societatea contemporana este din ce in ce mai preocupata de problematica delincventei, a justitiei, in general, si a justitiei juvenile, in special. Delincventa juvenila este o problema sociala determinata de alte probleme sociale, strans legata de modul in care sunt gestionate resursele comunitatii, de procesele educationale si de scolarizare, de functionarea institutiilor sociale si a politicilor sociale. In sprijinul acestor afirmatii vine conceptia lui Lunden A. W. (1964), conform careia delincventa este de fapt “un simptom al decadentei unei natiuni”.[1]




Dintr-o perspectiva multidisciplinara, etiologia delincventei juvenile poate fi studiata atat ca act individual, cat si ca fenomen social, aceste doua domenii intercalandu-se, dar in acelasi timp pastrand si o independenta relativa

Cercetata din perspectiva abordarii individuale, precum se insista in teoriile psihologice, delincventa juvenila apare ca rezultat al incapacitatii tanarului de a se adapta la conditiile de viata oferite de societate si la exigentele normative, incapacitate determinata de particularitatile psihice, de tulburari de natura psihopatologica, provocate de mai multi factori, familia avand insa rolul cel mai important.

O alta modalitate de abordare a etiologiei delincventei juvenile a fost propusa de conceptiile de natura sociologica, care pun in dependenta tendinta spre delincventa nu atat de caracteristicile psihologice ale individului, cat, mai ales, de specificul mediului social si cultural. In contextul acestor opinii delincventa juvenila este nu doar un act individual. Ea poate fi privita si ca fenomen social, supunandu-se legilor de dezvoltare a formatiunii sociale care a generat-o. Din aceasta perspectiva, cauzele individuale ale delincventei juvenile cedeaza locul cauzalitatii sistemului in ansamblu Dimensiunea sociologica este centrata pe identificarea cauzelor si delictelor crimelor, pe elaborarea si promovarea unor masuri de prevenire,si pregateste terenul implementarii actiunilor specifice domeniului asistentei sociale, care pun in special accentul pe modalitati de reintegrare a infractorilor si pe promovarea formelor alternative la detentie.

Delincventa juvenila- care in discursuri contemporane este folosita drept “ criminalitate juvenila”, se refera la “neglijarea datoriei” si implica in mod simultan imaturitate si deprivare- pe de-o parte, iar pe de alta parte – criminalitate, infractionalitate, toate acestea regasindu-se in mod inexplicabil in personalitatea copilului.

Delincventul,     nu e pur si simplu autorul unui delict, ci mai degraba, delincventul este o colectie de detalii biografice si caracteristici psihologice. Delincventul este “un obiect” in campul stiintei, cercetat de catre juristi, psihologi, asistenti sociali – pe scurt, o serie de profesionisti ale caror cerinte, target-uri constau in schimbarea punctului de referinta al infractionalitatii de la actul in sine la experienta de viata a delincventilor.

Raspunsul curent al societatii fata de delincventa juvenila poate include: pedeapsa, detentie, tratament (atat in interiorul institutiilor totale, cat si in exteriorul acestora) si alte interventii precum: supravegherea la domiciliu, tratament intermediar sau ambele - reprezentand forme individuale de supraveghere in cadrul comunitatii.

Minorul delincvent e mai degraba pedepsit decat ajutat si de cele mai multe ori acesta depinde de “natura cazului” determinat de legi, justitie si opinii profesionale![4]



Pentru a raspunde eficient la delincventa juvenila trebuie sa cautam si sa indepartam cauzele care conduc la comiterea infractiunilor, trebuie inteleasa natura infractiunii – factorii care influenteaza natura si comiterea de infractiuni. Pedepsirea este necesara pentru a semnala dezaprobarea societala vis-á-vis de incalcarea legii de catre orice individ, fie adult sau minor. Dar aceasta trebuie sa tina cont de particularitatile psihologice ale individului, de personalitatea sa, de temperament, de aptitudini etc. O educatie inadecvata, de respingere a normelor existente in societate, de cele mai multe ori conduce la o structurare negativa a personalitatii. In acest mod, individul dobandeste un caracter asocial si primeste din partea societatii- eticheta de “delincvent”.[5]



Dr. Florentina Grecu, Dr. Sorin M. Radulescu: “DELINCVENTA JUVENILA IN SOCIETATEA CONTEMPORANA “

Robert Haris, Noel Timms: “SECURE ACCOMODATION IN CHILD CARE”, Routledge, London, 1993-pag 6

Barbara Kelly : “CHILDREN INSIDE - RHETHORIC AND PRACTICE IN A LOCKED INSTITUTION FOR CHILDREN”

Robert Haris, Noel Timms: “SECURE ACCOMODATION IN CHILD CARE”, Routledge, London, 1993-pag 8

ALTERNATIVE SOCIALE: Aurel Dublea, N. Stefaroi, S. Luca,G. Gafta, R. Moisescu, L. Mursa,C. Luca, C. Scripcaru,D.Puscasu, M. Vlad, “GHID DE PRACTICI INSTITUTIONALE IN INSTRUMENTAREA CAUZELOR CU MINORI”, ed. AAS, Iasi 2005 pag 91






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 820
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site