Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


DESFIINTAREA CASATORIEI

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DESFIINTAREA CASATORIEI

Cuprins




Generalitati p. 3

Nulitatea absoluta p. 3

Cazuri de nulitate absoluta p.3

Nulitatea relativa p.6

Efectele nulitatii p.7

Bibliografia p.8

Generalitati

Nulitatea intervine ca o sanctiune a nerespectarii unora dintre cerintele prevazute de lege prin incheierea casatoriei.

Cauzele care determina nulitatea constau in nerespectarea unor conditii impuse de lege anterior sau concomitent incheierii ei spre deosebire de cauzele care duc la divort, ce sunt efecte de viitor.

In afara de cazurile de nulitate prevazute de lege exista si nulitati virtuale admise de literatura de specialitate.

„Codul familiei prevede cazurile de nulitate a casastoriei in art.19 si 21, tot astfel art.134, Codul civil, si art.47 din Decretul nr.32/31.01.1954 pentru punerea in aplicare a Codului familiei. Decretul nr.278/1960 privitor la acte de stare civila referitor la nulitatea casatoriei pentru necompetenta delegatului de stare civila”ratione materiae - , afara de cazul in care persoana competenta a exercitat in mod public atributia de delegat de stare civila, datorata, ideii de aprenta – error communis facit ius - si cum ca casatoria este valabila.

In ceea ce priveste, nulitatea virtuala, implicata in materia casatoriei deosebim doua nulitati admise de litaratura juridica: in cazul unei casatorii fictive si in cazul casatoriei intre doua persoane de acelas sex. „S-a decis ca incheiarea casatoriei mai inainte de implinirea termenului de opt zile ( in prezent zece zile) prevazut de lege nu duce la nulitatea casatoriei, ci numai la sanctiuni impotriva delegatului de stare civila”.

Ca si in dreptul comun, nulitatea casatoriei poate fi absoluta si relativa, cu unele exceptii. „Astfel in unele cazuri, in interesul mentinerii casatoriei, aceasta poate fi confirmata chiar daca este vorba de nulitate absoluta. De asemenea, in cazul casatoriei putative, efectul retroactiv al nulitatii casatoriei este inlaturat in privinta sotului de buna-credinta”.

Nulitatea absoluta

Nulitatea absoluta se sanctioneaza in cazul nerespectarii dispozitiilor legale privind incheierea casatoriei ( Potrivit art. 1 Decretul nr.32 din 1954, validarea casatoriei incheiate inainte de punerea in aplicare a Codului familiei se stabileste conform cu dispozitiile legii in vigoare la data incheierii. Insa, in privinta nulitatii, trebuie sa se tina seama de prevederile Codului familiei, dupa distinctiile facute de art. 1 Dectrecul nr.32 din 1954 ).

Cazuri de nulitate absoluta

I. Casatoria a fost incheiata cu incalcarea dispozitiilor legale cu privire la varsta matrimoniala (art.19 si 4 Codul familiei). Desi aceasta nilitate este absoluta, ea poate fi, totusi, acoperita in urmatoarele situatii (art.20 Codul familiei):


Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22;

Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.175 ;

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.22;

Ø     Daca sotul care nu avea varsta legala pentru casatorie a implinit-o intre timp pana la constatarea nulitatii.

Ø     Daca sotia a dat nastere unui copil. Nasterea acestui copil demonstrand ca sotii au implinit varsta pupertatii; copilul urmand sa fie crescut si educat in cadrul familiei.

Ø     Daca sotia a ramas insarcinata.

II. Casatoria a fost incheiata de catre o persoana care era deja casastorita. Aici avem un caz aparte si anume principiul monogamiei (art.19 si 5 Codul familiei).

„Nulitatea nu se acopera prin incetarea cauzei, ei, dupa incheierea casatoriei, ceea ce inseamna ca cea de-a doua casatorie este lovita de nulitate chiar daca prima casatorie a fost desfacuta prin divort sau a incetat dupa data incheierii celei de-a doua, pana la constatarea nulitatii ei”. In cazul declararii mortii prin hotarare judecatoreasca cea de-a doua casatorie e valabila daca a fost incheiata in intervalul de timp de la data fixata prin hotarare ca fiind aceea a mortii si data ramanerii definitive a hotararii declarative de moarte.

O alta situatie este aceea la care se refera art.22, Codul familiei, si anume, cand sotul celui declarat mort se recasatoreste, iar ulterior se reintoarce cel declarat mort, se impune a sti care dintre cele doua casatorii este valabila. „Art. 22, Codul familiei dispune ca in cazul in care sotul unei persoane declarata moarta s-a recasatorit si dupa-aceasta hotararea declarativa de moarte este anulat, atunci casatoria cea noua ramane valabila, iar prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii”. Aceasta situatie nu se aplica in cazul in care sotul celui ce fusese declarat mort este de rea-credinta, astfel in cazul in care se realizeaza o casatorie bazata pe astfel de mijloace aceasta va fi declarata nula. Deasemenea si pentru bigamie, casatoria incheiata de sotul celui declarat disparut prin hotarare judecatoreasca este lovita de nulitate.



III. Casasatoria intre persoane care sunt in gradul prohibit de lege; intre rudele de linie dreapta si colaterala pana la gradul patru inclusiv (art.19 si 6 Codul familiei).

Poate fi lovita de nulitate absoluta si casastoria efectuata intre adoptat si rudele sale firesti in acelasi grad prohibit de lege (art.19,art.6,art.75 alin.3 din Codul familiei).

IV. Casatoria incheiata intre cel care adopta si ascendentii lui pe de o parte, si cel adoptat ori descendentii lui pe de alta parte (art.19 si art.7, lit. C, Codul familiei).

„In trecut, nulitatea intervenea in acest caz, fie ca era vorba de adoptia cu efecte restrans, fie de adoptia cu efecte depline”.

V. Casatoria incheiata de alienatul sau debilul mintal (art.19 si 9 Codul familiei).

Acest tip de casatorie este interzisa pentru motive de ordin biologic si pentru faptul ca ei nu isi pot exprima comsimtamantul in mod constient. Persoanele lipsite temporal de facultatile mintale nu se pot casatori in timpul in care discernamantul le lipseste, consimtanintul exprimat poate sau nu poate fi valabil.


4 - Ion P.Filipescu, TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck, p.177;

5 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.23;

6 – Ibidem 5, p.24.

VI. Casatoria incheiata fara respectarea prevederilor art.16 din Codul familiei

In acest caz nulitatea intervine cand lipseste consimtamantul viitorilor soti. Prin aceasta urmarindu-se, realizandu-se si incalcandu-se unele conditii de fond cerute de lege.

Acest consimtamant lipseste la incheierea casatoriei nu numai in cazurile patologice si conditiile aratate anterior , ci si „atunci cand casatoria s-a incheiat, desi la intrebarea pusa de catre ofiterul de stare civila viitorul sot nu a raspuns sau a raspuns negativ”.

VII. Incompetenta ofiterului de stare civila.

Acest fel de nulitate se refera la cazurile in care aceasta calitate nu s-a desfasurat pe teritoriul unde functionarul respectiv isi are competenta ( rationae materiae), si in cazul in care casatoria nu se incheie intre persoanele expres prevazute de lege ( erro communis facit ius).

VIII. Lipsa de solemnitate

Casatoria va fi lovita de nulitate in situatia in care lipseste numai un element al solemnitatii cat si atunci cand soleminitatea lipseste integral.

IX.Casatoria fictiva

Casatoria este fictiva in diferite situtii :

In primul rand , casatoria sa nu se fi incheiat in scopul de a intemeia o familie, adica de a avea relatiile personale si patrimoniale pe care casatoria le implica, ceea ce inseamna ca ea s-a incheiat numai de forma, fara a corespunde realitatii, adica adevaratelor raporturi care exista intre cei in cauza. „De exemplu cazul, in care sotul nu a intentionat sa incheie o casatorie reala , ci doar sa scape de pedeapsa pentru infractiunea de viol savarsta asupra femeii care i-a devenit apoi sotie, situatie care echivaleaza cu absenta consimtamantului producator de efecte in sensul de a incheia casatoria si care este sanctionat cu nulitatea absoluta”.

O alta situatie de casastorie fictiva este aceea in care a fost incheiata cu intentia de a se obtine unele efecte secundare actiunii, cum ar fi folosirea locuintei sau scopul de a eluda anumite dispozitii legale imperative , altele decat cele care reglementeaza casatoria (C.S.J., S.CIV.DEC.NR.1890/2002).

Sub acest aspect casatoria fictiva apare ca o frauda la lege.


I. Albu, DREPTUL FAMILIEI, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975, p.58;

8 - Al. Bacaci, DREPTUL FAMILIEI, Editura All, Bucuresti, 2000, p.40;

Astfel casatoria fictiva se prezinta ca fiind nu act juridic cu cauza ilicita, in raport cu dispozitiile legale.

Casatoria fictiva exista numai in caul in care acuzatia de nulitate anterioara sau concomitenta incheierii casatoriei nu a disparut prin conventia sotilor. „Daca dupa incheierea ei sotii duc o viata conjugala normala si intemeiaza o familie reala, cauzele existente la data incheierii casatoriei si pe care s-a intemeiat nulitatea au disparut, casatoria trebuie mentinuta ( art.21, Codul familiei) (I.Filipescu)”.

In cazul casatoriei pentru fictivitate, se pune problema efectelor nulitatii in privinta copiilor, cauzele de nulitate deosebindu-se de cele de divort.

X.Casatoria intre persoane de acelas sex( art.1,4,5,25,47-52,53-60, Codul familiei).

Acesta este un exemplu de nulitate virtuala si odata stabilit ca aceasta diferentiere nu exista, casatoria nu se poate incheia, asa cum a stabilit practica judiciara (ex. T.S., dec. Civ. Nr. 1196/1972 - daca o malformatie genitala reprezinta o nediferentiere de sex, solutia care se impune este nuiltatea absoluta a casatoriei; - de asemenea, intervine nulitatea absoluta in cazul hermafroditismului / constituie o anomalie genitala definitiva, care impiedica posibilitatea de procreare si a raporturilor normale intre soti ).



Actiunea in declararea nulitatii absolute poate fi introdusa de orice persoana interesata, ca de exemplu : sotii – in cazul bigamiei- , rudele sotilor sau creditorii lor etc..

Deasemenea si procurorul poate introduce actiune in nulitate absoluta ( art. 47, Decretul nr.32/1954, art. 45 Codul de procedura civila), dar numai in timpul vietii sotilor, deoarece dupa moartea unuia din ei interesul pe care il are de aparat nu mai exista ( C.S.J., S. Civ., dec. Civ. Nr.1602/1990).

Actiunea de nulitate absoluta nu se poate prescrie.

Nulitatea relativa

Nulitatea relativa intevine in cazul viciilor de consimtamant, cum ar fi eroarea, dolul si violenta.

In ceea ce priveste eroarea, spre deosebire de dreptul comun nu duce la anularea casatoriei decat daca se refera la identitatea fizica aceluilalt sot.

Dolul, aceasta eroare provenita prin viclenie, duce la anulare casatoriei chiar daca nu priveste asupra calitatii esentiale ale sotului care a provocat-o daca aceasta imprejurare a determinat consintamantul celuilalt sot. „De asemenea este dol cu reticenta daca, la incheiarea casatoriei, unul dintre soti a ascuns celuilalt, cu buna stiinta, boala de care suferea ori numai amploarea si manifestarile concrete ala acesteia (C.S.J., S. Civ.decretul nr.324/1990; decretul nr.935/2003).”

In cazul violentei se declansaza nulitatea relativa cand consimtamantul unuia dintre soti este viciat prin violenta ori prin constrangerea exercitata de parintii unuia dintre viitorii soti si deasemenea trebuie anticipata violenta raportata la starea psihica a sotului respeciv.


9 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.26;

10-Trib. Sprem,dec.civ.nr.1196 din 27 mai 1972, in 1972, p.199;

11- Trib. Sprem,dec.civ.nr.974 din 26 aprilie 1972, Repertoriu 1969-1972, p. 16;

12 - Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.27;

In cazurile amintite anterior, casatoria va fi declarata nula daca actiunea a fost introdusa in termen. „Actiunea de nulitate relativa poate fi introdusa de catre sotul al carui consimtamant a fost viciat, in termen de sase luni de la incetarea violentei, ori de la descoperirea erorii sau dolului, nu si de cel vinovat, deoarece nemo auditur propriam turpitudiem allegans.”

Efectele nulitatii

Ambele nulitati genereaza acelasi efect; desfiintarea casatoriei atat pentru viitor cat si pentru trecut, considerandu-se ca acea casatorie nu a existat.

In ceea ce priveste relatiile personale dintre soti ca efect al casatoriei, se revine numele anterior casatoriei, iar toate obligatiile specifice acestei comuniuni, inceteaza putandu-se casatorii cu altcineva sau recasatorii, atunci cand motivele de nulitate inceteaza. In ceea ce priveste bigamia, sotii nu au avut niciodata calitatea de casatoriti, deci nu se poate discuta despre acest lucru.

Efectele casatoriei in cazul in care lipseste capaciatatea de exercitiu, in situatia in care desfiintarea casatoriei are loc inainte ca unul din soti sa implineasca varsta de 18 ani, astfel persoana respectiva neavand capacitatea de exercitiu corespunzatoare pentru intemeierea unei familii, el se considera ca nu a fost casatorit si nu a avut aceasta capacitate nici in trecut.

In ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre soti, regimul comunitatii de bunuri,in acest caz, nu a putut avea loc intre soti, deoarece nulitatea opereza retroactiv si astfel obligatia de intretinere nu a putut exista intre ei, iar dreptul la mostenire a sotului suprevietuitor nu poate opera, pentru ca se considera ca aceasta calitate nu a existat niciodata.

Efectele nulitatii casatoriei cu privire la relatiile dintre parinti si copii. In conformitate cu art. 23, alin. 2, Codul familiei, desfiintarea casatoriei nu are nici o urmare asupra copiilor, care isi pastreaza situatia de copii din casatorie. Dar acestia daca ar fi considerati din afara casatoriei, ar avea fata de parintii lor si rudele acestora aceeasi situatie legala ca a copiilor din casatorie (art.63, Codul familiei). „In consecinta , desi casatoria este desfiintata, filiatia copiilor nascuti si conceputi pana in momentul declansarii nulitatii casatoriei este reglementata astfel ca si aceea a copiilor rezultati dintr-o casatorie valabila”.


T. R. Popescu, DREPTUL FAMILIEI. Tratat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965, p.66;

Adrian Pricopi, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare, p.27;

Bibliografie

* Albu I., Dreptul familiei, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1975.

* Bacaci Al., Dreptul familiei, Editura All, Bucuresti, 2000 .

Filipescu    Ion P., TRATAT DE DREPTUL FAMILIEI, Editia a V-a, Bucuresti, 2000, Ed. AllBeck.

* Popescu T.R., Dreptul familiei. Tratat, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1965.

* Pricopi Adrian, DEPTUL FAMILIEI, Bucuresti, 2005, Ed. Fundatia Romania Mare.

* www.educativ.ro






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 822
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site