Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Deontologia notariala, Principii

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Uciderea din culpa. Art. 178 C.pen.
DESPRE COMODAT
Testamentul mistic
Desenul si modelul in dreptul comunitar
Auditul sistemelor IT
PRINCIPIILE DREPTULUI PENAL
FORME, MODALITATI, SANCTIUNI - TALHARIE
CONTRACTUL DE DEPOZIT
Principiul neextradarii anumitor categorii de persoane
PREGATIRE JURIDICA 25 intrebari


Deontologia notariala, Principii

Codul deontologic al notarului public cuprinde norme de conduita morala si profesionala, care contribuie la consolidarea unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei notarului public.



Deontologia notariala este manunchiul de reguli si uzante care dau expresia cea mai complexa si exacta a ceea ce trebuie, dar si a ceea ce nu trebuie facut in relatiile dintre notari, precum si in relatiile dintre notari si subiectii de drept solicitanti ai actului notarial, in relatiile cu autoritatiile si cu alte institutii, care prin natura activitatii lor au relatii cu publicul si se interfereaza cu avtivitatea notariala. De asemenea, prin deontologia notariala se apara valorile sociale pe care le intemeiaza activitatea notariala.

In ceea ce priveste activitatea notariala, asa cum putem deduce si din art. 19 al Codului civil ca statul este obligat prin lege sa creeze institutiile insarcinate cu aplicarea ex post a legii ceea ce se traduce prin crearea de tribunale si instante administrative. Statul este obligat sa protejeze drepturile fiintei umane pe teritoriul sau, aceasta obligatie merge in acelasi sens cu crearea institutiilor axate pe prevenirea juridica pentru a se evita la maximum litigiile ce decurg din relatiile de drept privat. Aceasta de la abolirea structurilor feudale si a jurisdictiei patrimoniale in 1848-1849.

La aceasta epoca au fost introduse notariatul pentru a raspunde acestei nevoi. Notariatul s-a inspirat din exemplul francez unde notarul este un ofiter public care prezinta analogii cu functia de judecator. Aceasta a condus la armonizarea si la simplificarea dreptului precum si la concretizarea principiului egalitatii. Nu este intamplator daca, la aceasta epoca, intervine o constientizare generalizata privind drepturile fundamentale, care a dus la promulgarea primului catalog al drepturilor fundamentale. Notariatul modern este o creatie a statului de drept si constitutional.

Recent statul modern a constientizat faptul ca, consultatia juridica este un element fundamental al garantarii accesului la justitie. Cu toate acestea, consultatia juridica trebuie sa fie garantata pe baze institutionale, pentru ca acest justitiabil sa poata avea incredere in ea. Aceasta presupune independenta consilierului, ca si respectarea de catre acesta a confidentialitatii. Consultatia juridica are astfel o functie sociala si de mentinere a pacii. Aceste elemente sunt fundamentul deontologiei consultatiei juridice si a valorilor care ii sunt proprii: consultatia individuala, concilierea intereselor divergente, impartialitatea prevenirii juridice notariale, prevenirea conflictelor, onorarii justificate de o prestatie de calitate.

Aceste consideratii sunt la baza unei aprecieri a rolului notarului ca institutie care permite o protectie eficienta a drepturilor fundamentale in cadrul dreptului privat.

Obligatiile profesionale ale notarului reglementate de lege se articuleaza in jurul acestor valori. Acestea, ca si interdictia de a participa la orice operatiune proscrisa, dubioasa, fictiva sau care antreneaza un avantaj ilicit in detrimentul tertului, obligatia notarului de a informa partile, respectarea de catre notar a secretului profesional precum si obligatia ce-i revine de a stabili identitatea cocontractantilor predestineaza notarul sa contribuie prin activitatea sa la protejarea drepturilor fundamentale ex ante .

Prin exercitarea sarcinilor sale care ii sunt proprii si specifice, notarul garanteaza securitatea juridica, inainte de toate in domeniul dreptului privat. Acest lucru este recunoscut de Consiliul Europei care este deosebit de atasat cauzelor protejarii drepturilor fundamentale. In cadrul manifestarilor organizate de Consiliul Europei cu ocazia crearii notariatelor independente din tarile Europei centrale si de est, s-a subliniat in numeroase ocazii ca notarul, dupa modelul judecatorului, trebuie sa adopte o pozitie de independenta fata de cocontractanti si ca nu trebuie sa se lase influentat de factori externi in favoarea uneia sau alteia dintre parti. Iata de ce notarul este numit adesea judecator in amonte.

Statul a cedat notariatului o parte din monopolul sau in materie de executare a legilor, incredintandu-i activitati ce tin de preventia juridica si de conciliere. Aceasta tendinta s-a impus in mod sistematic in Europa continentala. Ea este garantata de independenta si inamovibilitatea notarului precum si de crearea formalitatilor notariale destinate garantarii drepturilor si prezentarii clare a datelor faptice. Consultatia juridica notariala trebuie sa serveasca intotdeauna la prevenirea litigiilor si la actionarea in favoarea concilierii intereselor in amonte de un proces. Aceste consideratii evidentiaza rolul social atribuit consultatiei notariale. Acesta este fundamentul deontologiei consultantei juridice in general si notariale in particular.



Normele deontologiei notariale protejeaza valorile sociale, prin a caror stiinta de armonizare contribuie substantial, la binele social si la intarirea functiei statului, aceea de garant al legalitatii.

Deontologia notariala se manifesta prin recunoasterea si respectarea, in intreaga activitate, a urmatoarelor principii:

a)      Principiul echidistantei si impartialitatii fata de solicitantii actului notarial;

b)      Principiul adevarului, echitatii si bunei credinte a notarului;

c)      Principiul legalitatii actului si procedurii notariale,

d)      Principiul confidentialitatii activitatii desfasurata de notarul public,

e)      Principiul libertatii contractuale, circumscris doar ordinii pozitive de drept si bunelor moravuri.

Notarul public va dovedi, in intreaga sa activitate, un caracter integru, precum si un acut simt al echitatii. Constiinta notarului trebuie sa invinga intotdeauna, in procesul lucrului bine facut, ea fiind permeabila la cunoastere si cu totul inchisa, fata de actele si practicile lezionare, de orice fel.

Indatorirea cea mai de seama a notarului public este aceea de a-si imbogatii in permanenta cunoasterea, concomitent cu complexitatea activitatii socio-economice, pentru a-si putea asigura instrumentele necesare indeplinirii, cu buna credinta, a actului notarial, in conditii de siguranta pentru parti.

Capitolul II Principalele valori sociale ocrotite prin activitatea notariala



Caracterul necontencios al activitatii notariale o separa esential de activitatea pe care o indeplinesc organele de justitie. Conditia ca activitatea nelitigioasa sa nu se transforme in contecios consta in pregatirea, integritatea, impartialitatea si intelepciunea notarului de a nu incalca acele valori care sa declanseze litigiul, dar si in arta de a le armoniza, pentru obtinerea rezultatului urmarit de parti si ocrotit de lege.

Nesocotirea valorilor fundamentale, ca binele, adevarul, echitatea, libertatea, morala si bunele moravuri, in exercitarea drepturilor, atrage starea de litigiu. Binele trebuie sa reprezinte concordanta dintre starea de fapt si regulile eticii sociale. Intruchiparea binelui in activitatea notariala se reflecta in concordanta dintre constiinta si nevoia marturisita de solicitantii actului notarial, in baza careia notarul public intelege si accepta fara resentimente si regrete, atat inainte cat si dupa ce incheie actul, ca acesta este realizat in conditii de inalt profesionalism.

Adevarul reprezinta concordanta dintre cunostintele reflectate de constiinta subiectiva si realitatea obiectiva. Notarul public va urmari, cu maxima atentie, justetea si exactitatea declaratiilor, intentiilor, sau comportamentul solicitantilor, conjugandu-le cu imprejurarile indeplinirii actului notarial, evitand astfel riscul intocmirii unui act defectuos. Actul notarial trebuie sa aiba la temelie adevarul, notarul public avand datoria sacra de a pune adevarul mai presus de orice.

Notarul public trebuie sa urmareasca, cu maxima grija, respectarea echitatii in intreaga sa activitate, promovand dreptatea si nepartinirea fata de participantii la actul notarial. Neutralitatea notarului nu inseamna atitudine indiferenta, ci una activa, de autoritate investita de stat, in scopul constatarii raporturilor juridice civile si comerciale nelitigioase, precum si a ocrotirii intereselor partilor, in conformitate cu legea. Intreaga conduita a notarului public trebuie sa fie un exemplu de cinste si omenie pentru semeni. Sfatul notarului va fi dat solicitantilor actului notarial si beneficiarilor oricaror proceduri notariale, numai sub semnul dreptatii si nepartinirii.

In activitatea notariala, libertatea inseamna accesul egal al tuturor subiectilor de drept solicitanti la serviciul si actul notarial. Ca valoare protejata de societate, libertatea este expresia posibilitatii incheierii actului notarial, variat si complex, care sa reprezinte vointa partilor, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri.

Rolul notarului este de a deslusi raporturile reale dintre parti si de a le explica acestora, in situatia in care solutia aleasa de ele prin actul ce doresc sa-l incheie, este lezionara atat pentru ele, cat si pentru terti sau contravine normelor imperative de drept si bunelor moravuri, de a stabili solutii de corectare a vointei partilor pana cand acestea ajung in concordanta cu legea. Manifestarea unei libertati peste lege de catre parti, ca si acceptarea sau asumarea de notar a unei asemenea libertati, atrag invaliditatea actului si raspunderea notarului.

Notarul este dator, ca in actul intocmit, sa respecte si sa impuna si partilor o atitudine de neabdicare de la perceptele moralei si de la bunele moravuri. Nerespectarea acestei indatoriri de notarul public aduce atingere institutiei pe care o reprezinta.

Fiinta umana are drepturi innascute, ca persoana doreste sa beneficieze de consideratie. Acest refren popular trimite la notiuni esentiale care subinteleg demnitatea umana si care sunt consacrate de regulile constitutionale si conventiile internationale. Cu toate acestea, protectia demnitatii umane nu este doar faptul regulilor constitutionale si conventiilor internationale. De la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea , notiunea de demnitate umana a fost introdusa intr-o serie de dispozitii






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1145
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site