Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

CATEGORII DOCUMENTE




loading...



AdministratieDrept


Dispozitii generale privind judecata - Judecata-faza importanta a procesului penal

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic








DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
REGLEMENTAREA JURIDICA A CALITATII
PROBELE JUDICIARE
Legaturile administratiei publice cu mediul social
Marca in dreptul comunitar
DESENELE SI MODELELE INDUSTRIALE - PROCEDURA DE INREGISTRARE A DESENELOR SI MODELELOR INDUSTRIALE
RASPUNDEREA JURIDICA
IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR
COMPETENTA INSTANTELOR DE JUDECATA
Conditiile generale de forma cerute pentru valabilitatea testamentului
COMPETENTA - FELURILE COMPETENTEI

Dispozitii generale privind judecata

1. Consideratii generale privind judecata si principiile

specifice fazei de judecata




Judecata-faza importanta a procesului penal

Dintre multiplele sensuri ale noutiunii de judecata , literatura de specialitate procesual penala retine si foloseste in intelesul ei tehnic acest termen, atunci cand are in vedere acea faza a procesului penal ce se desfasora in fata instantelor penale din momentul sesizarii initiale si pana la solutionarea definitiva a cauzei penale .

Avand ca obiect soutionarea definitiva a cauzei penale, judecata este consdierata, pe buna dreptate, faza centrala si cea mai importanta a procesului penal

Aceasta faza a procesului penal ofera instantei posibilitate verificarii intregii activitati procesuale in vederea remedierii eventualelor incalcari ale dispozitiilor legale, ce pot avea loc inaintea judecarii cauzei, cat si pe parcursul judecarii ei. In acest sens amintim dispozitiile art.332 si 333 potrivit carora instanta poate dispune restituirea dosarului la procuror atunci cand urmarirea penala a fost efectuata de un organ necompetent sau cand cand aceasta nu este competenta.

Principiile specifice fazei de judecata

In afara principiilor fundamentale care guverneaza desfasurare intregului proces penal, faza de judecata se caracterizeaza prin anumite reguli speciale, proprii acestui cadru specific, care nu isi gaseste aplicabilitatea in celelalte

faze procesual penale si care se convertesc in veritabile garantii ale aflarii adevarului in cauza penala.

Aceste principii comune fazei de judecata sunt: publicitatea, nemijlocirea, contradictrialitatea si oralitatea.

2.1.Publicitatea fazei de judecata

Publicitatea, ca principiu al fazei de judecata, consta in posibilitate pe care o are orice persoana de a asista la desfasurarea judecatii, posbilitate oferita de faptul ca, in acesta etapa a procesului penal, activitatea procesuala se desfasoara cu

usile deschise

Cadrul legal al acestui principiu este prefigurat de dispozitiile Legii fundamentale ( art.127 ), ale Legii nr.92/1992 privind organizarea judecatoreasca

( art.5 ) si ale Codului de prcedura penala ( art.290 ).

In art.127 din Constitutie se arata ca sedintele de judecata sunt publice, cu exceptia cazurilor prevazute de lege. Consfiintind publicitatea sedinetei de judecata, dispozitiile art.290 arata apoi ca minorii sub 16 ani nu pot asista la sedintele de judecata.

Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor legale privind publicitatea sedintelor de judecata este, conform dispozitiilor art.197 alin.(2), aceea a nulitatii absolute. Incidenta acestei sanctiuni energice vine sa completeze dispozitiile art.305 si 355, unde se arata ca, in vederea verificarii respectarii reglementrailor legale privind publicitatea sedintelor de judecata, hotararire judecatoresti trebuie sa cuprinda, intre alte mentiuni, si pe aceea daca sedinta de judecata a fost sau nu publica.

Intrucat dispozitiile art.290 nu fac distinctie intre diferitele etape ale sedintei de judecata, publicitatea este o regula care trebuie respectata la realizarea oricarei activitati procesuale. Astfel, sanctiunea nulitatii absolute se impune si in cazul in care, desi judecata are loc in camera de consliu in cazul plangerii impotriva ordonatei procurorului prin care s-a luat masura obligarii de a nu parasi

localitatea sau tara ( art.140 ind.2 alin.2 ) conditia publicitatii nu este indeplinita .

Alin.(2) al art.290 prevede ca sedinta de judecata poate fi nepublica daca

a) judecarea in sedinta publica ar aduce atingere unor interese de stat ( de exemplu, in cazul infractiunilor contra statului sau in cazul unor infractiuni indreptate impotriva capacitatii de aparare a tarii );

b) judecarea in sedinta publica ar pute aduce atingere moralei ( in cazul infractiunilor privind viata sexuala );

a)     judecarea in sedinta publica ar putea aduce atingere demnitatii sau vietii

intime a unei persoane ( de exemplu, in cazul infractiunilor contra demnitaii persoanei ).

Potrivit art.485 alin.(2), sedinta in care are loc judecarea infractorului minor nu este publica, aceasta derogare venind sa sublinieze regimul deosebit de reglementare a minoritatii pe plan procesual penal, regim impus de insuficienta dezvolatare psihofizica a persoanei in aceasta stare.

Declararea sedintei nepublice se face la cererea procurorului, a partii sau din oficiu.

Sedinta secreta poate fi declarata pentru tot cursul sau pentru o anumita parte a judecarii cauzei dar numai in sedinta publica, dupa ascultarea partilor prezente si a procurorului cand participa la judecata ( art.290 alin.3 ).

In timpul cat sedinta este secreta nu sunt admise in sala de judecata decat partile, reprezentantii acestora, aparatorii si celelalte persoane chemate de instanta in interesul cauzei. Publicitatea nu este incalcata daca instanta limiteaza accesul publicului in sedinta de judecata in functie de marimea salii sau, uneori, pentru considerente de igiena .

2.2. Nemijlocirea ca regula a fazei de judecata

Dispozitiile art.289 prevad ca judecarea cauzei se face in fata instantei constituite potrivit legii si se desfasoara in sedinta, oral, nemijlocit si contradictoriu.

Nemijlocirea a fost definita drept obligatia instantei de a indeplini in mod direct toate actele procesuale si procedurale care dau continutul sedintei .

Respectarea acestui principiu impune instantei obligatia, in masura in care este posibil, de a readministra probele ce au fost administrate in faza urmaririi penale. Astfel, reaudierea unui martor in fata instantei, dupa ce acesta fusese audiat anterior in cursul urmaririi penale este obligatorie, cu exceptia cazurilor in care, in mod obiectiv,ascultarea sa nu mai este posibila ( martorul a decedat sau a plecat in strainatate si nu se cunoaste adresa unde locuieste ).

In vederea realizarii nemijlocirii, dispozitiile art.292 alin.(2) prevad unicitatea completului de judecata in tot cursul judecarii cauzei. Cand aceasta nu este posibila, completul de judecata se poate schimba pana la incheirea dezbaterilor. Dupa depasirea acestui moment procesual, orice schimbare intervenita in compunerea completului atrage reluarea dezbaterilor, conform dispozitiilor art.292 alin.(3). Acesata reglementare prefigureaza dispozitiile art.307 alin.(1), in care se arata ca la deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.

Contradictorialitate ca regula a fazei de judecata

Veritabila garantie a aflarii adevarului in procesul penal, contradictorialitate consta in aceea ca toate probele administrate in cauza penala sunt supuse discutiei partilor, procurorului, instantei si aparatorului.

Contradictorialiatea ofera instantei posbilitatea de a retine punctele de vedere ale tuturor partilor cu interese contrare asupra unor probe administrate si castigate cauzei. Practica judiciara retine drept cazuri de incalcare a proincipiului contradictorialitatii situatiile in care instanta, dispunand schimbarea incadrarii juridice a faptei, nu a pus in discutia partilor si a procurorului noua incadrare . Trebuie observat ca nerespectarea acestui principiu constituie, totodata, si o incalcare a dreptului la aparare.

Prin efcetul contradictorialitatii, martorilor le pot pune intrebari toate partile si nu numai cele care i-au propus; probele invocate in acuzare pot fi contrazise prin



probele adminsitrate in aparare etc. Aceste discutii contradictorii presupun prezenta partilor interesate, personal sau prin reprezentant, la desfasurare judecatii.

Oralitatea ca regula a fazei de judecata

Oralitatea reprezinta o garantie a judecarii cauzei in conditii de obiectivitate si impartialitate si nu trebuie rezumata la viul grai ca mijloc de comunicare intre participantii la judecta.

Natura specifica a acestui principiu trebuie inteleasa si in functie de efectele juridice pe care acesta le produce in faza de judecata . Astfel, in timp ce in faza de urmarire penala poate fi retinut numai ceea ce s-a consemnat, in faza de judecata, la pronuntarea hotararii, completul de judecata va tine seama si de ceea ce s-a discutat in faza debaterilor.

In mod pertinent s-a retinut in literatura de specialitate ca, in vederea aflarii adevarului si a pronuntarii unor solutii juste, instanta trebuie sa aiba in vedere nu numai ceea ce s-a consemnat in caietul grefierului, ci si cee ce s-a aflat in mod oral si nemijlocit, in timpul desfasurarii activitatii procesuale si nu s-a consemnat in integralitatea sa

2. Reglementari generale privind judecata

Consideratii preliminare

Dispozitiile art.287-312 prefigureaza cadrul general, alcatuit din reguli comune, dupa care se desfasoara orice judecata, indiferent de gradul instantei

( judecatorii, tribunale, curti de apel, Inalta Curte de Casatie si Justitie ) si indiferent de felul judecatii ( in prima instanta, in apel, in recurs sau cai extraordinare de atc ).

In aceasta sectiune vor fi analizate aspecte referitaore la : rolul activ al instantei de jduecata, locul unde se desfasoara judecata, citarea partilor la judecata, compunerea instantei de judecata, asigurarea apararii, asigurarea ordinii si

solemnitatii sedintei, constatarea infractiunilor de audienta, suspendarea judecatii si hotararile judecatoresti.

Rolul activ al instantei de judecata

Art.287 alin.(1) prevede ca instanta de judecata isi exercita atributiile in mod activ, in vederea aflarii adevarului si a realizarii rolului educativ al judecatii ; aceste dispozitii prefigureaza modul in care se aplica, in faza de judecata, principiul fundamental al procesului penal privind rolul activ al organelor judiciare, asa cum este retinut in art.4. Aceasta regula determina initiativa pe care trebuie sa o aiba instanta in aceasta etapa procesuala, initiativa care trebuie sa se manifeste in toate aspectele pe care le implica desfasurare procesului penal.

Lipsa rolului activ al instantei duce la pronuntarea unor solutii nelegale si netemeinice, ce nu corespund adevarului in cauza si care atrag, in urma controlului judecatoresc efectuat in cadrul cailor ordinare de atac, desfiintarea hotararii .

Locul unde se desfasoara judecata

In dispozitiile art.288 este consacrata regula ca judecata sa se desfasoare la sediul instantei. Ipoteza a doua a acestui articol arata ca, pentru motive temeinice, instanta poate dispune ca judecata sa se desfasoare la alt loc decit in sediul sau. Lasandu-se la aprecierea judecatorilor temeinicia motivelor, literatura de specialitate arata ca, in vederea sporirii rolului educativ al procesului penal, judecata poate avea loc si la locul unde savarsirea faptei penale a avut un deosebit rasunet si unde este necesar ca judecata sa produca cel putin o rezonanta egala. De asemenea, in vederea sporirii rolului educativ, judecata sa aiba loc si in cadrul unitatilor aratate in art.145 C.pen., in care sunt frecvente infractiunile de sustragere de bunuri .

Citarea partilor la judecata

Realizarea finalitatii pe care o implica functia procesuala a desfasurarii judecarii cauzelor penale impune si instiintarea partilor despre termenul la care are loc judecata.

In acest sens, in art.291 alin.(1) este insrisa regula potrivit careia judecarea poate avea loc numai daca partile sunt legal citate si procedura este indeplinita. Prin urmare, neprezentarea partilor nu impiedica judecarea cauzei, singura obligatie care ii incumba instantei fiind aceea de a le cita pentru judecata ( art.291 alin.2 ). Cand instanta considera ca este necesara prezenta uneia dintre partile lipsa, poate lua masuri pentru prezentarea acesteia, amanand in acest scop judecata. De asemenea, judecata se amana cand procedura de citare nu a fost legal indeplinita iar partea nu se prezinta. Judecarea cauzei in lipsa unei parti nelegal citate atrage sanctiunea nulitatii relative

Legea ( art.297 alin.2 ) reglementeaza si situatia in care se prezinta in instanta o parte care nu a fost citata sau nu a primit citatia, participarea ei la judecata fiind permisa cu conditia ca presedintele completului sa-i stabileasca identitatea.

In art.291 alin.(3) este insrisa o exceptie de la regula citarii partilor pentru judecata, aratandu-se ca partea prezinta la un termen de judecata nu mai este citata pentru termenele ulterioare, chiar daca ar lipsi la vreunul din acestea. Ratiunea acestei institutii este simplficarea activitatii judiciare, in astfel de situatii exsitand certitudinea ca partea este informata cu privire la urmatorul termen de judecata3.

Pentru a opera prezumtia ca apartea are termen in cunostiinta se cere ca prcesul penal sa aiba o desfasurare neintrerupta si sa nu intervina elemente noi care, prin natura lor, sa impuna totusi citarea partilor pentru termenul de judecata urmator, desi acestea au fost prezente la unele termene anterioare. Astfel, citarea partilor se impune cand instanta, in urma deliberarii, dispune, potrivit art.344 alin.(1), repunerea cauzei pe rol in vederea reluarii cercetarii judecatoresti sau cand judecata se desfasoara intr-un alt loc decat cel cunoscut de parti ori cand o cauza

a fost trecuta de la o instanta la alta ca urmare a stramutarii .

Dispozitiile legale ( art.291 alin. 7 si 8 ) prevad ca nu sunt considerate ca avand termenul in cunostinta militarii si detinutii, care trebuie citati pentru fiecare termen, indiferent de pozitia lor procesuala ( inculpat, parte civila, martor etc ).

In caz de amanare a judecatii, martorii, expertii si interpretii iau in cunostinta noul termen de judecata, iar in cazul in care judecata ramane in continuare, nici un participant la juedecata ( parte sau alta persoana ) nu se mai citeaza in vederea relurarii judecatii.

Legea ( art.291 alin.5 ) ofera posibilitatea celor care iau termenul in cunostinta si sunt informati asupra lui cu ocazia amanarii, de a cere si a li se inmana pe loc , de catre instanta, citatii, spre a le servi drept jusitificare la locul de munca.

Compunerea instantei de judecata

Potrivit art.292, instanta de judeca in complet de judecata, a carui compunere este cea prevazuta de lege. Prin complet de judecata se intelege numarul de judecatori care participa la judecarea unor categorii de cauze penale intr-un anumit stadiu .

Modul in care se compune completul de judecata este prevazut in art.15, 16, 17 din Legea nr.92/1992 privind organizarea judecatoreasca, art.10, 13, 16 din Legea nr.54/1993 privind organizarea instantelor si parchetelor militare si art.18, 19, 20 din Legea nr.56/1993 privind Curtea Sprema de Justitie.

Reamnintim ca, potrivit noilor reglementari consitutionale, instanta suprema in Romania este Inalta Curte de Casatie si Justitie, insa deocamdata modificarile intervenite sunt de ordin terminologic si nu structural, astfel ca Legea nr.56/1993 isi produce efectele pana la adoptarea unei noi legi de organizare a instantei supreme in Romania.

Trebuie mentionat ca, potrivit art.197 alin.(2), nerespectarea dispozitiilor la compunerea instantei este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Potrivit art.29 din Legea nr.39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, modificata prin Legea nr.161/2003, pentru judecarea in prima instanta a infractiunilor prevazute in primul act normativ, se consituie complete sepeciale. La judecatori, tribunale si curti de apel, complete speciale sunt formate din doi judecatori.



Asigurarea apararii

Principiul fundamenatal al garantarii dreptului la aparare isi gaseste o transpunere in faza de judecata in dispozitiile art.294 alin.(1), care arata ca, in cauzele in care desemnarea unui aparator din oficiu este obligatorie, presedintele instantei, o data cu fixarea termenului de judecata, ia masuri pentru desemnarea aparatorului. Masurile constau in trimiterea unei adrese Baroului care functioneaza in raza teritoriala a instantei in vederea desemnarii unuia dintre membrii sai ca aparator din oficiu. Tot presedintele instantei ii revine obligatia ca, fata de inculpatul aflat in stare de detinere, sa ia toate masurile ca acesta sa-si exercite dreptul la aparare si sa poata lua contact cu aparatorul sau ( art.294 alin.3 ).

Asigurarea ordinii si solemnitatii sedintei de judecata

Literatura de specialitate arata ca judecarea cauzei penale poate avea un eficient rol educativ daca in salile de sedinta in care se desfasoara judecata este o ordine exemplara iar cei care participa la aceasta activitate procesuala au un comportament solemn .

Cel chemat sa vegheze asupra mentinerii ordinii si solemnitatii sedintei este, potrivit art.298, presedintele completului de judecata care poate lua in acest scop masurile necesare.

Desi accesul publicului in sala de sedinta este liber, pentru evitarea supraaglomerarii, presedintele completului poate limita numarul celor care ar dori sa asiste la judecata. De asemenea, cand o parte sau ori care alta persoana tulbura sedinta sau nesocoteste masurile luate, presedintele completului ii atrage atentia sa respecte disciplina, ia in caz de repetare ori de abateri grave, dispune indepartarea

ei din sala. Acesta masura poate fi insotita si de aplicarea unei amenzi judiciare, in conditiile art.198 alin.(3) lit.h) ( astfel cum a fost modificat prin Legea nr.281/2003 ). Presedintele completului de judecata este obligat sa-i aduca la cunostinta celui indepartat din sala actelor personale esntiale efectuate in lipsa; de asemenea, presedintele completului de judecata ii citeste partii care a fost indepartata din sala declaratiile celor ascultati. In acest scop, partea indepartata este chemata in sala inainte de inceprea dezbaterilor.

Constatarea infractiunilor de audienta

In literatura de specialitate se arata ca infractiunile de audienta sunt cele savarsite in fata completului de judecata, indiferent daca acesta se afla in sala de sedinta sau la locul unde, potrivit art.288, se desfasoara judecata ori in timpul unei cercetari la fata locului.

Potrivit art.299 alin.(1), daca in cursul sedintei se savarseste o fapta prevazuta de legea penala, presedintele completului constata acea fapta si il identifica pe faptuitor. Subectul pasiv al unei astfel de infractiuni poate fi atat unul din organele judiciare care participa la judecata, cat si oricare dintre persoanele prezente la sedinta de judecata.

In legatura cu savarsirea acestei infractiuni, instanta intocmeste un proces-vebal pe care il trimite procurorului. In acesta situatie, procesul-verbal incheiat are o dubla natura juridica, fiind, in acelasi timp, actul prin care se incepe urmarirea penala si cel mai important mijloc de proba in cauza care ia astfel nastere.

Instanta, daca este cazul, si cu indeplinirea conditiilor prevazute de art.146, poate dispune, tinand cont si de dispozitiile art.147, arestarea preventiva a invinuitului iar presedintele completului emite un mandat de arestare a acestuia. Despre luarea masurii arestarii preventive se face mentiune in incheirea de sedinta iar invinutul arestat este trimis de indata procurorului, impreuna cu procesul-verbal si cu mandatul de arestare.

Suspendarea judecatii

In cazul in care se constata ca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa participe la judecata, instanta dispune, prin incheire, suspendarea procesului penal , pana cand starea inculpatului va permite participarea acestuia la judecata ( art.303 alin.1). In lumina modificarilor aduse prin Legea nr.281/2003, boala grava de care sufera inculpatul trebuie sa fie constata numai printr-o expertiza medico-legala; nu intereseaza daca boala grava este rezultatul propriei activitati a inculpatului sau daca este curabila ori nu .

Potrivit art.303 alin.(2), in ipoteza in care sunt mai multi inculpati in cauza penala, iar temeiul suspendarii priveste numai pe unul dintre ei si dijungerea nu este posibila, se dispune suspendarea intregii cauze.

Incheirea data in prima instanta prin care s-a dispus suspendarea cauzei poate fi atacata separat cu recurs care nu suspenda executarea.

Procesul penal se reia din oficiu de indata ce inculpatul poate participa la judecata, in acest sens existand obligatia pentru instanta de a se interese periodic asupra starii de sanatate a inculpatului. Suspendarea judecatii constituie, potrivit art.128 C.pen., o cauza de suspendare a cursului termenului de prescriptie a raspunderii penale, presciptia urmand sa-si reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare.

De asemenea, potrivit art.303 alin.final C.porc.pen., suspendarea judecatii intervine si in situatia in care in cauza a fost ridicata o exceptie de neconstitutionalitate. Aceste dispozitii, introduse prin Legea nr.281/2003, armonizeaza reglementarile procedurale cu cele prevazute de legislatia speciala in materie, si anume Legea nr.47/1992 ( Leagea Curtii Constitutionale ) .

Trebuie mentionat ca in cazul ridicarii unei exceptii de neconstitutionalitate suspedarea judecatii intervine de drept, prin efectul legii.

Dispozitiile generale privind hotararile judecatoresti

Notiunea de hotarare judecatoreasca

In literatura juridica, notiunea de hotarare judecatoreasca are un sens larg si unul restrans.

In sens larg, prin hotarare judecatoreasca se intelege actul procesual prin care instanta solutioneaza cauza penala sau rezolva orice problema in cursul judecatii .

In sens restans, hotararea judecatoreasca este considerata actul final al instantei, prin care se pune capat judecatii .

Semnificatia deosebita a acestui act este data de autoritatea de lucru judecat care, prin efectul legii, se impune atat celor fata de care decurg obligatii din exercitiul actiunii penale si civile, cat si autoritatilor publice, insitutiilor si organizatiilor care functioneaza in statul de drept . Trebuie amintit ca, dintre toate actele prin care organele judiciare dispun solutii pe parcursul procesului penal, hotararea judecatoreasca definitiva se bucura de autoritate de lucru judcat.

Deliberarea si redactarea hotararii judecatoresti

Denumirea de hotarare judecatoreasca o poarta atat actul procesual, cat si cel procedural. Ca act procesual, hotararea judecatoreasca constituie rezultatul deliberarii.

Potrivit art.306, deliberarea si pronuntarea hotararii se fac indata dupa incheirea dezbaterilor. Pentru motive temeinice, deliberarea si pronuntarea pot fi amanate cel mult 15 zile; in acest caz, conform art.305 alin,.(1), instanta este obligata sa intocmeasca o incheire de sedinta separata, care trebuie semnata de presedintele completului de judecata si de catre grefier. Practica judiciara a statuat ca lipsa acesti inchieri, care face parte integranta din hotararea pronuntata, duce la nulitatea absoluta a acestei hotarari4.

La deliberare iau parte numai membrii completului de judecata in fata caruia a avut loc dezbatrea iar in cazul in care unul dintre acestia este impiedicat sa participe la darea hotararii, deliberarea se va amana, dar nu mai mult de 15 zile.

Dupa trecerea acestui termen, rezolvarea cauzei va fi reluata in acelasi complet de judecata, pentru a se respecta dispozitiile art.192 alin.(3) ce prevad obligativitate mentinerii aceluiasi complet.



Potrivit art.308, hotararea trebuie sa fie rezultatul acordului membrilor completului de judecata cu privire la solutiile date in chestiunile supuse deliberarii. Cand unanimitea nu poate fi intrunita, hotararea se ia cu majoritate. Daca din deliberare rezulta mai mult de doua pareri, judecatorul care opineaza pentru solutia cea mai severa trebuie sa se alature aceleia mai apropiate de parerea sa. Motivarea opiniei separate este obligatorie. In cazul in care completul de judecata este format din doi judecatori si unanimitatea nu poate fi intrunita, judecarea cauzei se reia in complet de divergenta .

Art.309 arata ca rezultatul deliberarii se consemneaza intr-o minuta iar in ipoteza in care nu s-a ajuns la luarea unei hotarari ( din cauza divergentei de pareri, spre exemplu ) nu se intocmeste o minuta, ci un proces-verbal, in care se consemneaza cauzele care au impiedicat luarea hotararii. Sanctiunea care intervine in cazul in care minuta nu exista sau nu cuprinde mentiuni de cele aratate expres in lege ( art.309 si 357 ) este nulitate absoluta

Potrivit art.309, minuta se semneaza doar de membrii completului de judecata ( nu si de grefier ). Conform art.310, hotararea se pronunta in sedinta publica de catre presedintele completului de judecata asistat de grefier; la pronuntarea hotararii partile nu se citeaza.

Prin hotarare a instantei se intelege inscrisul in care s-a consemant concluzia finala asupra judecatii3. In acest sens, hotararea penala se redacteaza in cel mult 20 de zile de la pronuntare de catre unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei si se semneaza de toti memebrii completului si de grefier. Potrivit art.312 alin.(2), in caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de a semna, hotararea se semenaza in locul acestuia de presedintele completului. Daca si presedintele completului este impiedicat sa semneze, hotararea se semenaza de presedintele instantei iar cand impiedicarea il priveste pe grrefier hotararea se semenaza de grefierul sef. In toate cazurile se face mentiune pe hotarare despre cauza care a determinat impiedicare.

10.3. Felurile hotararilor judecatoresti

In clasificarea hotararilor judecatoresti legiuitorul a avut in vedere doua criterii, si anume: gradul de jurisidictie in care sunt pronuntate si problemele pe care acesta le rezolva.

In functie de primul criteriu, hotararile sunt date in prima instanta sau in caile de atac, iar potrivit celui de-al doilea criteriu, hotararile judecatoresti sunt hotarari prin care se rezolva fondul cauzei si hotarari prin care sunt rezolvate alte probleme impuse de desfasurarea procedurii judiciare.

Clasificarea legala a hotararilor judecatoresti este facuta de art.311 care le imparte in: sentinte, decizii si incheieri.

In art.311 alin.(1) se arata ca sentinta este hotararea prin carea cauza este solutionata de prima instanta sau prin care aceasta se dezinvesteste fara a solutiona cauza.

Solutionarea cauzei in prima instanta se face printr-o sentinta de condamnare, achitare sau incetare a procesului penal si, de regula, este supusa apelului.

Tot o sentinta pronunta instanta in cazul in care se dezinvesteste, fie in cadrul etapei judecatii ( spre exemplu, hotararea prin care instanta se dezinvesteste art.42 sau hotararea prin care instanta restituie cauza la procuror in vederea refacerii sau completarii urmarii penale art.332 si 333 ), fie in cadrul cailor extraordinare de atac ( potrivit art.403 alin.3, instanta dispune prin sentinta respingerea cererii de revizuire ).

Conform art.311 alin.(2), decizia este hotararea prin care instanta se pronunta asupra apelului, recursului, recursului in anulare, recursului in interesul legii, precum si hotararea pronuntata de instanta de recurs in rejudecarea cauzei.

Incheierile sunt, potrivit art.311 alin.(3), toate celelalte hotarari date de instante in cursul judecatii. Interpretand per a contrario dispozitiile primelor doua alineate ale art.311, prin incheiri instanta rezolva alte probleme decat cele rezolvate prin sentinte si decizii . Spre exemplu, prin incheiri se poate dispune : luarea,

inlocuirea, incetarea sau revocare masurilor de preventie, amanarea cauzei pentru lipsa de aparare etc.

Trebuie mentionat ca unele incheieri pot fi date chiar dupa pronuntarea unor sentinte sau decizii ( spre exemplu, incheirea prin care instanta dipsune indreptarea unei erori materiale evidente din cuprinsul sentintei ).

Incheierea se intocmeste de grefier in 24 de ore de la terminarea sedintei de judecata si se semeneaza de presedintele completului de judecata si de catre grefier. Cand hotararea se pronunta in ziua in care a avut loc judecata nu se intocmeste o incheiere separata ( art.305 alin.3 ).

Potrivit art.305, incheierea trebuie sa cuprinda: a) ziua, luna, anul si denumirea instantei; b) mentiunea daca sedinta a fost sau nu publica; c) numele si prenumele judecatorilor, procurorului si grefierului; d) numele si prenumele partilor, aparatorilor si ale celorlalte persoane care participa in proces si care au fost prezente la judecata, precum si ale celor care au lipsit, cu aratarea calitatii lor procesuale si cu mentiunea privitoare la indeplinirea procedurii; e) enuntarea faptei pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si textele de lege in care a fost incadrata fapta; f) insrisurile care s-au citit in sedinta; g) cererile de orice natrua formulate de procuror, prati si de ceilalti participanti la porces; h) concluziile procurorului si ale partilor; i) masurile luate in cursul sedintei.



I.Neagu, Drept procesula penal, Tratat, Ed.Global Lex, Bucuresti, 2002, p.589

2. S.Kahane, Drept prcesula penal, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1963, p.242.

Legea nr.92/1992 a fost publicata in M.Of.nr.197/13.08.1992 si republicata in M.Of.nr.259/30.09.1997 ( astfel cum a fost modificata prin Legea nr.142/1997.

Constitutai Romaniei a fost modificiata si completata prin Legea de revizuire nr.429/2003, publicata in M.Of.nr.758/29.10.2003.

C.A.Bucuresti, s.II pen, dec.nr.259/1997, 770/1997, 78/1997, 621/1997, 658/1997, in Culegere de practica judiciara ae naul 1997, cu Note de V.Papadopol, Ed.Holding Reporter, Bucuresti, 1998, p.34, 39, 258-259.

T.Pop, Drept prcesual penal.Partea speciala, vol.IV, Cluj-Napoca, 1948, p.209.

I.Neagu, op.cit.,p.592.

C.A.Bucuresti, Culegere de practica judiciara penala, cu note de V.Papadopol, Ed. Holding Reporter, Bucuresti, 1998, p.259-297.

N.Volonciu, Drept procesual penal, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, p.326.

Ibidem, p.325

3 I.Neagu, op.cit., p.595

4 Idem.

Trib.Bucuresti, s.I.pen., dec.nr.51/1995, Culegere pe anul 1995, op.cit.,p.286.

V.Dongoroz, S.Kahane, G.Antoniu, C.Bulai, Nicoleta Iliescu, Rodica Stanoiu, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala roman, vol.II, Ed.Academiei, Bucuresti, 1976, p.130-131.

I.Neagu, op.cit.,p.597.

I.Amariei, Separatia functiilor procesuale, in Revista romana de drept penal nr.2/2000, p.55

Trib.Bucuresti, s.I pen., dec.nr.1293/1997, in Culegere pe anul 1995, op.cit.,p.286.

O.Stoica, Nota, in R.R.D. nr.7/1983, p.52-53.

A se vedea I.Neagu, op.cit.,p.598-599.

N.Volonciu, Tratat de procedura penala, vol.II, Ed.Paideia, Bucuresti, 1998, p.159.

I.Neagu, op.cit.,p.138.

V.Dongoroz, op.cit.,p.141.

V.Dongoroz, G.Daranga, S.Kahane, D.Lucivescu, A.Nemes, M.Popovici, P.Sarbulescu, V.Stoica, Noul Cod de procedura penala si Codul de procedura anterior-prezentare comparativa, Ed. Politica, 1969,p.234.

A se vedea I.Neagu, op.cit.,p.535,601.

Republicata, in temeiul Legii nr.138/1997, in M.Of.nr.187/7.08.1997.

V.Dongoroz, op.cit.,p.150, I.Neagu, Drept procesula prnal roman, vol.II, T.V.B., 1979, p.104.

T.Pop, op.cit., p.274; N.Volonciu, op.cit.,p.331; M.Costin. I.Les, M.Minea, D.Radu, Dictionar de drept procesual civil, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983, p.242-243.

I.Neagu,op.cit.,p.602.

C.S.J. s.pen. nr.764/1998, in Buletinul Jurisprudentei. Culegere de decizii pe anul 1998, Ed.Argessis, Curtea de Arges, 1999, p.516-518.

I.Neagu, op.cit.,p.603.

Potrivit art.17 alin.ultim din Legea nr.92/1992, conflictul de divergenta se constituie prin includerea, in completul de judecata,a presedintelui instantei, a vicepresdintelui instantei ori a unui alt judecator desemnat de presedinte.

S.Kahane ,op.cit.,p247.

I.Neagu, op.cit.,p.607.



loading...






Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1089
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site