Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


RASPUNDEREA JURIDICA

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
CAILE DE ATAC IMPOTRIVA HOTARARILOR JUDECATORESTI
Principiul umanismului
DREPTUL FEUDAL - INSTITUTIILE DREPTULUI PUBLIC
Actele procesuale si procedurale comune - Citatia, Mandatul de aducere
Efectele actului juridic civil
CONTRACTELE ADMINISTRATIVE
SARCINILE SI STRUCTURA SISTEMULUI ADMINISTRATIEI PUBLICE
Procedura extradarii pasive
PROBELE SI MIJLOACELE DE PROBA
CONTRACTUL DE MANDAT (1532 Cod civil)



RASPUNDEREA JURIDICA

1. Notiune





Unul dintre principiile fundamentale ale dreptului este acela al responsabilitatii. Responsabilitatea sociala are diferite forme de manifestare: responsabilitatea morala, religioasa, politica, culturala, juridica.

Reglementand relatiile sociale prin norme de drept, legiuitorul are totdeauna in vedere conditiile in care norma poate si trebuie sa-si produca efectele. In acelasi timp insa, legiuitorul are de fiecare data in atentie si posibilitatea violarii normei de drept prin conduite neconforme, neadecvate. Prin fapta sa, cel care incalca prevederile normelor juridice aduce atingere ordinii de drept, tulbura buna si normala desfasurare a relatiilor sociale, afecteaza drepturi si interese legitime ale semenilor sai, pune in pericol coexistenta libertatilor si echilibrul social. Pentru aceste motive el trebuie sa raspunda.

Raspunderea pentru incalcarea normelor juridice este intotdeauna prevazuta de lege. Nimeni nu-si poate face singur dreptate. Nimeni nu poate fi judecator in propria cauza.

In stransa legatura cu notiunea de raspundere juridica se afla cea de sanctiune. Raspunderea juridica este un raport juridic de constrangere, iar sanctiunea juridica reprezinta obiectul acestui raport.

2. Formele raspunderii juridice

In principiu, fiecare ramura a dreptului cunoaste o forma de raspundere specifica. De aceea, exista mai multe forme de raspundere juridica:

- raspunderea juridica cu caracter politic (raspunderea constitutionala a parlamentarului);

- raspunderea civila (cea pentru incheierea de acte juridice cu incalcarea conditiilor legale, de pilda);

- raspunderea penala (cea atrasa de savarsirea unei infractiuni);

- raspunderea administrativa (cea a functionarilor publici);

- raspunderea disciplinara (cea atrasa de nerespectarea regulilor de serviciu de la locul de munca).

Fiecare forma de raspundere juridica se caracterizeaza prin conditii specifice de fond si de forma (mod de stabilire, forme de realizare etc.).

Raspunderea civila poate fi contractuala (izvorata din neexecutarea unei obligatii contractuale) sau delictuala (izvorata din comiterea unei fapte ilicite generatoare de prejudicii; de exemplu: vatamarea corporala din culpa a unei persoane care a suferit leziuni minore, pentru care nu au fost necesare ingrijiri medicale).

Raspunderea contractuala ii revine debitorului unei obligatii contractuale de a repara prejudiciul cauzat creditorului prin neexecutarea acestei obligatii (executarea ei cu intarziere sau in mod necorespunzator), intrucat aceasta neexecutare ii este imputabila.

In functie de tipul de raspundere juridica, exista si sanctiuni specifice. Astfel, in cazul raspunderii civile asemenea sanctiuni pot fi: nulitatea actului juridic incalcat cu nerespectarea conditiilor legale, obligarea la plata de despagubiri, de penalitati etc. In cazul raspunderii penale, sanctiunile sunt: pedepsele principale (amenda penala, inchisoarea sau detentiunea pe viata), pedepsele complementare si accesorii (ce constau in interzicerea unor drepturi), masurile educative aplicate doar minorilor (mustrarea, libertatea supravegheata, internarea intr-un centru de reeducare ori intr-un institut medical-educativ), masurile de siguranta (confiscarea, expulzarea, obligarea la tratament medical etc.).

In cazul raspunderii disciplinare sunt sanctiuni: mustrarea, mutarea disciplinara, retinerea a 15%-30% din salariu, desfacerea contractului de munca etc.

3. Conditiile raspunderii juridice

Pentru ca raspunderea juridica in oricare din formele sale sa se declanseze, este nevoie sa fie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: a) sa se fi comis o fapta ilicita (conduita ilicita); b) sa se fi cauzat un anume rezultat (de regula un prejudiciu); c) sa existe o legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si rezultatul produs; d) fapta ilicita sa fi fost comisa cu vinovatie; e) sa nu existe vreo cauza de inlaturare (de exonerare) a raspunderii; f) capacitatea juridica de a raspunde.



a) Fapta ilicita

Fapta ilicita este conditia esentiala pentru a fi antrenata raspunderea juridica si ea presupune un comportament actiune sau inactiune care nesocoteste o prevedere legala. Exemple de fapte ilicite:

- se incheie un act fara sa se respecte conditiile impuse de lege;

- se livreaza un produs necorespunzator sau cu vicii ascunse;

- un angajat isi indeplineste necorespunzator sarcinile sau lipseste nemotivat;

- un om atenteaza la cinstea, onoarea sau la integritatea corporala a altui om;

- conducatorul auto ce a accidentat o persoana nu transporta victima la cea mai apropiata unitate spitaliceasca (inactiune);

- un conducator auto fuge de la locul faptei si nu executa prevederea legala;

- un angajat al cailor ferate omite sa puna bariera la pasajul de nivel.

b) Rezultatul sau prejudiciul cauzat sau urmarea produsa

Fapta ilicita poate sa se exprime in forme diferite: cauzarea de prejudicii, abaterea disciplinara, contraventia, infractiunea. Nu toate faptele ilicite cauzeaza un rezultat material, respectiv un prejudiciu.

Toate insa au drept rezultat incalcarea unor norme juridice. De pilda, conducerea unui autoturism pe drumurile publice in conditiile in care soferul are o anumita imbibatie alcoolica in sange atrage fie o raspundere contraventionala, fie una penala (in functie de gradul de imbibatie: peste 0,80 mg/l alcool pur in sange - infractiune). O asemenea fapta nu produce un rezultat material (un prejudiciu), insa are ca urmare punerea in pericol a circulatiei pe drumurile publice si lezarea relatiilor sociale ce ocrotesc circulatia in siguranta pe caile rutiere.

c) Legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si urmarea produsa (rezultat)

Pentru a putea fi antrenata raspunderea juridica este necesar ca rezultatul ilicit sa fie consecinta nemijiocita a unei fapte ilicite (cu alte cuvinte actiunea sa fie cauza producerii efectului pagubitor pentru ordinea de drept). Stabilirea legaturii cauzale dintre fapta ilicita si rezultatul produs presupune intotdeauna o atenta analiza a circumstantelor exacte ale cauzei si inlaturarea tuturor elementelor accidentale.

De exemplu: La data de 03.09.2005, A.B. conduce pe strada Sarariei din Iasi un autoturism cu o viteza de 60 km/h (peste limita legala de 50 km/h) si cu o imbibatie alcoolica in sange de 0,3 mg/l alcool pur in sange. La un moment dat victima C., aflata in stare avansata de ebrietate (2,2 mg/l alcool pur in sange), care se certa cu sotul acesteia pe trotuar, dorind sa evite o agresiune din partea acestuia, a dorit sa fuga, sens in care s-a angajat in trecerea strazii cu spatele spre acesta si cu fata spre agresor. In aceste conditii a fost surprinsa de autoturismul condus de A.B. aflat la cca. 5-7 m si accidentata mortal. In cauza expertii criminalisti au constatat ca indiferent de viteza cu care ar fi circulat A.B., acesta nu ar fi putut evita accidentul, dat fiind aparitia inopinanta a victimei pe spatiul carosabil. In acest exemplu, intre fapta lui A.B. de a nu fi respectat viteza legala si de a fi condus sub influenta alcoolului si rezultatul produs (accidentarea mortala a victimei) nu exista nici o legatura cauzala. Rezultatul s-a produs din culpa exclusiva a victimei. Soferul A.B. va fi tinut insa sa raspunda nu pentru acest rezultat, ci contraventional pentru incalcarea normelor rutiere (depasirea vitezei legale si conducerea sub influenta alcoolului), raspundere ce este independenta de cea penala, pentru decesul victimei.

d) Vinovatia

Pentru a fi antrenata raspunderea juridica a unei persoane, este necesar ca aceasta sa fi actionat cu vinovatie.

Vinovatia ca element constitutiv si temei al raspunderii juridice presupune recunoasterea capacitatii oamenilor de a actiona cu discernamant, de a-si alege modalitatea comportarii in raport cu un scop urmarit in mod constient. Cu alte cuvinte, vinovatia exprima libertatea vointei subiectului, caracterul deliberat al actiunii sale, asumarea riscului acestui comportament.



Formele vinovatiei sunt: intentia si culpa. Ramurile de drept detaliaza modurile de existenta a acestor forme. Astfel, in dreptul penal intalnim:

- intentia directa (atunci cand faptuitorul prevede si urmareste rezultatul faptei; de exemplu: A.B. doreste sa-l omoare pe C.D. sens in care procura o arma si-l impusca).

- intentia indirecta (atunci cand subiectul prevede rezultatul faptei sale si, desi nu-l urmareste, accepta posibilitatea producerii lui; de exemplu: A.B. doreste sa-l ucida pe C.D. care se afla intr-un lift cu alte 3 persoane, sens in care actioneaza asupra instalatiei de siguranta si determina caderea in gol a liftului, producandu-se si decesul altor persoane decat C.D.; in acest caz desi A.B. nu a urmarit expres si decesul altor persoane decat C.D., a acceptat posibilitatea producerii lui);

- culpa cu prevedere (sau cu usurinta) (faptuitorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accepta, socotind fara temei ca el nu se va produce; de exemplu: un tanar teribilist, care merge saptamanal la sala de forta, increzator in forta sa fizica isi ia nepotul de 6 ani si din dorinta de a-l speria il suspenda tinandu-l de maini, peste balconul de la etajul 10, dar il scapa la un moment dat, fara sa vrea);

- culpa simpla sau neglijenta (faptuitorul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada; de exemplu: un sofer, care stie ca autoturismul sau are probleme serioase la sistemul de directie si cel de franare, se urca totusi la volan si circula pe drumurile publice; la un moment, pe strada X, ii apare un obstacol in fata pieton, alt autoturism etc. pe care nu putea sa-l prevada si cu care intra in coliziune, determinand accidentarea grava a unei persoane aflate in masina sa, la producerea acestui rezultat o contributie esentiala avand lipsa de reactie sau reactia intarziata a sistemului de franare a autovehiculului; soferul,desi nu a prevazut ca pe strada X ii va apare un obstacol, putea si trebuia sa prevada ca aceste defectiuni pot conduce la un accident rutier).

O alta forma a vinovatiei o constituie intentia depasita (praeterintentia) care se caracterizeaza prin ideea ca subiectul prevede si doreste ori accepta producerea unor urmari periculoase, insa cele produse in realitate sunt mult mai grave, pe care le-a prevazut, dar a socotit fara temei ca nu se vor produce sau nu le-a prevazut, dar putea si trebuia sa le prevada. In aceasta situatie subiectul actioneaza deci cu intentie in ceea ce priveste urmarea mai putin grava (pe care a prevazut-o si a dorit-o, acceptat-o) si din culpa fata de rezultatul mai grav. De pilda: A.B. aplica lui C.D. o lovitura cu pumnul in fata din dorinta de a-i aplica o corectie pentru ca l-a insultat; C.D. se dezechilibreaza si cade cu capul de trotuar, suferind leziuni cerebrale grave ce au condus in scurt timp la decesul sau.

e) Sa nu existe vreo cauza de inlaturare a raspunderii (de exonerare)

Sunt asemenea cauze:

- legitima aparare intervine atunci cand subiectul este expus unui atac material, direct, imediat si injust, actiunea sa reprezentand o riposta imediata si spontana;

- starea de necesitate atunci cand subiectul, pentru a-si apara propria-i viata sau un bun in fata unui pericol iminent, sacrifica bunurile altei persoane pentru apararea respectivului bun (distruge un dig pentru a apara un sat de inundatie; sacrifica o cultura in acelasi scop) sau sacrifica alta persoana (pentru a salva o familie de la inec alege sa sacrifice un membru al acesteia), atunci cand in mod natural nu exista alta solutie;

- fapta victimei cand rezultatul pagubitor a fost cauzat din culpa acesteia exclusiva;

- forta majora;

- cazul fortuit.

f) Capacitatea de a raspunde presupune aptitudinea persoanei de a-si asuma obligatii si de a-si asuma consecintele faptei sale. Anumite persoane nu raspund juridic. De exemplu:

- minorii sub 14 ani care nu au capacitate de exercitiu; ei nu raspund penal; pentru faptele lor cauzatoare de prejudicii raspund doar civil (delictual) parintii lor, in anumite conditii;

- persoanele puse sub interdictie judecatoreasca care de asemenea nu au capacitate de exercitiu (alienatii si bolnavii mintali).







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 747
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site