Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Drept international privat – test grila

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
TOPOGRAFIA PRODUSELOR SEMICONDUCTOARE
NOTIUNI ELEMENTARE DE DREPT
PATRIMONIUL
Notiunea de administratie publica
OBLIGATIILE COMERCIALE
ACORD DE CONSULTANTA
Persoana juridica de drept administrativ
Elemente de drept penal
Sistemul administratiei publice ca sistem de organizare sociala
DESPRE COMODAT


Drept international privat – test grila




LISTA DE SUBIECTE PENTRU EXAMEN

DISCIPLINA: DREPT INTERNATIONAL PRIVAT

BIBLIOGRAFIE

Drept International Privat, Curs, autori Adrian Pricopi, Augustin Fuerea, Editura Actami-Bucuresti, 1999.(intrebari) 1-100 si Drept International Privat, curs Ion Filipescu (intrebari)101-247.

1) Raporturile de drept international privat sunt:

Sinteze, pag. 4 Cap 1

Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi civile

b) raporturi penale

c) raporturi de procedura civila

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. nicio varianta

2) Raporturile de drept international privat sunt:

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi comerciale

b) raporturi de munca

c) raporturi de drept administrativ

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. nicio varianta

Raporturile de drept international privat sunt:

a) raporturi civile fara element de extraneitate

b) raporturi de drept privat cu element de extraneitate

c) raporturi de drept financiar

a. a

b. b+c

c. b

d. nicio varianta

3) Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin : Sinteze, pag. 3 Cap 1

Raportul de drept international privat se diferentiaza de raportul de drept intern prin :

a. existenta unuia sau mai multor elemente de extraneitate

b. obiect

c. continut

d. parti

4) Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :Sinteze, pag. 3 Cap 1

Raportul de drept international privat poate fi reglementat cu ajutorul :

a) normelor conflictuale

b) normelor substantiale

a. a+b

b. a

c. b

Cu ajutorul normelor materiale se poate reglementa :

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Normele materiale :

a) indica doar legea competenta

b) reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

c) nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain

a. a+c

b. a

c. b

6) Prin utilizarea normelor de drept substantial, se poate reglementa:

Sinteze, pag. 3 Cap 1

RASPUNS:
direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

7) Care categorie de norme indica doar legea competenta?

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Normele conflictuale :

a) indica doar legea competenta

b) reglementeaza direct raportul juridic cu element strain

c) indica in anumite situatii legea competenta, iar in altele reglementeaza direct si nemijlocit

raportul juridic cu element de extraneitate

a. a+b

b. a

c. b

8) Ce rol au normele materiale ?

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Normele materiale :

a) indica doar legea competenta

b) reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

c) nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain

a. a+c

b. a

c. b

9) Care norme se aplica direct si nemijlocit raportului juridic cu element de extraneitate? Sinteze, pag. 3 Cap 1

Normele materiale :

a) indica doar legea competenta

b) reglementeaza direct si nemijlocit raportul juridic cu element strain

c) nu se aplica in niciun caz direct si nemijlocit raportului juridic cu element strain

a. a+c

b. a

c. b

RASPUNS:
-normele materiale
-normele substantiale

10) Metoda conflictualista presupune :

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Metoda conflictualista presupune :

a) aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b) aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le prezinta

c) aplicarea normelor materiale

a. a+c

b. c

c. a

11) Ce fel de norma este aceea care solutioneaza conflictul de legi?

Sinteze, pag. 3 Cap 1

. Norma conflictuala :

A. carmuiste propriu-zis raportul juridic cu element strain

B. desemneaza legea competenta a carmui nemijlocit raportul juridic cu element

strain

C. soluŅioneaza conflictul de legi

a. A+B

b. B+C

c. A+C

12) Metoda proper law presupune :

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Metoda proper law presupune :

a) aplicarea legii care are cea mai mare legatura cu raportul juridic

b) aplicarea legii in raport de totalitatea imprejurarilor de fapt si a particularitatilor pe care le

prezinta

c) aplicarea normelor materiale

a. a+b

b. b

c. a

13) Ce categorie de norme inlatura posibilitatea conflictului de legi?

Sinteze pag. 3 Cap 1

RASPUNS:norma materiala

14) Legile de aplicatie imediata constituie:

Sinteze, pag. 3 Cap 1

RASPUNS: presupune ca exista o categorie speciala de legi, anume cele de aplicatie imediata, si ca aplicarea normei conflictuale este subordonata sau conditionata de imprejurarea ca, in materia respectiva, sa nu existe o lege de aplicatie imediata.

15) Norma conflictuala este formata din:

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Norma conflictuala este formata din:

a. continut

b. legatura

c. ambele variante

d. nicio varianta

16) In cazul in care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze

raportul juridic de drept international privat, este vorba de:

Sinteze, pag. 5 Cap 1

In cazul in care se precizeaza legea carei tari este competenta sa reglementeze raportul juridic de

drept international privat, este vorba de:

a. indicare directa

b. indicare indirecta

c. indicare secundara

d. indicare generala

17) In cazul in care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de : Sinteze, pag. 5 Cap 1

In cazul in care cu ajutorul unei formule generale se determina legea competenta, este vorba de :

a. indicare directa

b. indicare principala

c. indicare secundara

d. indicare generala

18) Formula de fixare reprezinta :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Formula de fixare reprezinta :

a. legatura normei conflictuale sub forma indicarii generale

b. legatura normei conflictuale sub forma indicarii directe

c. ambele variante

d. nicio varianta

19) Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc :Sinteze, pag. 5 Cap 1

Elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si un anumit sistem juridic se numesc

a. formule de fixare

b. puncte de legatura

c. ambele variante

d. nicio varianta

20) Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Printre cele mai importante puncte de legatura se numara :

a) vointa partilor

b) teritoriul

c) pavilionul unei nave sau aeronave

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. a+b+c

21) Teritoriul este :

Sinteze, pag. 5 Cap 1


RASPUNS:este dimensiunea materiala a statului. El cuprinde solul, subsolul, apele si coloana de aer de deasupra solului si a apelor asupra carora statul isi exercita puterea sa suverana

22) Care din urmatoarele elemente constituie puncte de legatura

Sinteze, pag. 5 Cap 1

RASPUNS: Cetatenia; Teritoriul;Pavilionul unei nave sau aeronave; Alte puncte de legatura(vointa partilor sau alte imprejurari pentru legea contractului; ultima dorinta a partilor)

23) Dreptul international privat :

Sinteze, pag. 4 Cap 1

Dreptul international privat :

a. este o ramura de sine statatoare a dreptului

b. este o parte a dreptului civil

c. este o parte a dreptului international

d. niciuna din variantele de mai sus

24) Denumirea de “Drept international privat” a fost folosita prima data in anul :

Sinteze, pag. 4 Cap 1

RASPUNS: 1834

25) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat

Sinteze, pag. 4-5 Cap 1

Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Constitutia Romaniei

b. Uzantele comerciale internationale

c. Cutuma internationala

d. Niciuna din variantele de mai sus

26) Sunt izvoare interne ale dreptului international privat

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Sunt izvoare interne ale dreptului international privat :

a. Legea nr. 105 din 1992

b. Practica judiciara

c. Practica arbitrala

d. Niciuna din variantele de mai sus

27) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat :

a. Tratatele internationale

b. Practica judiciara

c. Uzantele comerciale interne

d. Niciuna din variantele de mai sus

28) Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Romaniei: Sinteze, pag. 5 Cap 1

Sunt izvoare internationale ale dreptului international privat din punctul de vedere al Romaniei:

a) Tratatele internationale, chiar si acelea la care nu participa tara noastra

b) Cutuma internationala

c) Uzantele comerciale interne

d) Practica arbitrala

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. b

29) Cum se aplica legea straina?

Sinteze, pag. 11 Cap 2

Legea straina :

a) se aplica in virtutea autoritatii sale proprii

b) in virtutea dispozitiilor normelor conflictuale ale tarii forului

c) depinde de la caz la caz

a. a+b

b. b+c

c. a+c

d. b

30) Aplicarea legii straine este, potrivit Legii nr. 105 / 1992

Sinteze, pag. 6 Cap 1

Aplicarea legii straine :

a) este limitata de principiul reciprocitatii

b) nu este limitata de principiul reciprocitatii

a. a+b

b. b

c. a

31) Au valoare de factori in cadrul calificarii :

Sinteze, pag. 8 Cap 2

Au valoare de factori in cadrul calificarii :

a) faptul ca noŅiunile si termenii au acelasi sens in sistemele de drept

b) faptul ca sistemele de drept au instituŅii juridice proprii, necunoscute celorlalte sisteme de drept

c) sistemele de drept inglobeaza aceleasi situaŅii in categorii deosebite sau noŅiuni deosebite

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

32) Faptul ca unele sisteme de drept au notiuni sau institutii juridice necunoscute altor sisteme constituie: Sinteze, pag. 8 Cap 2

RASPUNS: factor in cadrul calificarii

33) Calificarea poate fi :

Sinteze, pag. 8 Cap 2

Calificarea poate fi :

a) primara

b) secundara

c) tertiara

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

34) Calificarea secundara se realizeaza :

Sinteze, pag. 8 Cap 2

RASPUNS: dupa ce s-a efectuat calificarea primara si, astfel, s-a determinat legea competenta
a carmui raportul juridic

35) Calificarea se poate realiza :

Sinteze, pag. 8 Cap 2

Calificarea se poate realiza :

a) dupa lex fori

b) dupa lex causae

c) dupa lex mercatoria

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

Calificarea se poate realiza :

a) dupa lex voluntatis

b) dupa lex causae

c) autonom

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

Calificarea se poate realiza :

a) dupa lex contractus

b) dupa lex loci celebrationis

c) dupa proper law

a. a

b. a+c

c. c

Calificarea se poate realiza :

a) in toate cazurile, dupa legea forului

b) in toate cazurile, dupa lex causae

c) de regula, dupa lex fori

a. a

b. a+c

c. c

36) Ce presupune teoria calificarii autonome?

Sinteze, pag. 9 Cap 2

RASPUNS: Conform acestei teorii, notiunile folosite de norma conflictuala se califica autonom, adica independent de calificarea acelorasi notiuni facuta de legea materiala interna a unui anumit stat. Calificarea autonoma este rezultatul generalizarii calificarilor diferite ale aceleiasi notiuni in legislatiile statelor

37) Ce presupune calificarea potrivit 'proper law'?

Sinteze, pag. 9 Cap 2

RASPUNS: legea dupa care se face calificarea depinde de la caz la caz, ceea ce inseamna ca uneori se face dupa lex fori, alteori dupa lex causae, in raport cu particularitatile spetei apreciate de instanta de judecata

38) Calificarea se realizeaza de regula intrebarea : 35= 38

Sinteze, pag. 8 Cap 2

RASPUNS: calificarea se face dupa legea instantei sesizate ( lex fori )

39) Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

Sinteze, pag. 8-9 Cap 2

Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

a) autonomia de voinŅa

b) calificarea primara

c) retrimiterea

a. a+b

b. a+c

c. a+b+c

Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

a) situaŅiile instituŅiilor juridice cunoscute legii forului

b) tratatele internaŅionale

c) cetaŅenia

a. a+b

b. a+c

c. b+c

Sunt exceptii de la calificarea dupa lex fori :

a) calificarea secundara

b) tratatele internaŅionale

c) cetaŅenia

a. a+b

b. a+b+c

c. b+c

40) De ce calificarea secundara constituie o exceptie de la calificarea potrivit 'lex fori'? Sinteze, pag. 8 Cap 2

RASPUNS: Fiind o problema de drept intern, aceasta nu se face dupa legea forului, ci
dupa lex causae.

41) Tratatele internationale constituie exceptii de la calificarea dupa 'lex fori'?

Sinteze, pag. 9 Cap 2

RASPUNS: DA

42) Ce reprezinta retrimiterea?

Sinteze, pag. 9 Cap 2

RASPUNS: Retrimiterea reprezinta procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila potrivit normei conflictuale a forului refuza competenta ce i se ofera a se aplica si atribuie, la randul ei, prin norme conflictuale proprii, aceasta competenta, legii unui alt stat.

43) Trimiterea la legea straina se realizeaza

Sinteze, pag. 9 Cap 2

RASPUNS:
• se considera ca trimiterea este facuta de legea materiala a tarii respective, fara a se tine seama de normele sale conflictuale, care, eventual, ar putea dispune retrimiterea;
• se considera ca trimiterea este facuta la intregul sistem de drept strain, adica inclusiv normele sale conflictuale

44) In dreptul international privat, ordinea publica

Sinteze, pag. 9 Cap 2

In dreptul international privat, ordinea publica :

a) impiedica aplicarea legii straine

b) implica aplicarea legii straine

c) reprezinta ansamblul normelor imperative interne

a. a

b. a+b

c. a+c

45) Ordinea publica are urmatoarele caractere

Sinteze, pag. 10 Cap 2

Ordinea publica are urmatoarele caractere :

a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

b) nu difera in continut de la legea unei tari la alta

c) este actuala

a. a+b

b. a+b+c

c. a+c

Ordinea publica are urmatoarele caractere :

a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

b) difera in continut de la legea unei tari la alta

c) nu este actuala

d) difera in continut, in cadrul aceleiasi legi, in timp

a. a+c+d

b. a+b+c

c. a+b+d

46) Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii

Sinteze, pag. 10 Cap 2

Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii :

a) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea locului contractului

b) in privinta succesiunii, prin mutarea imobilelor dintr-o tara in alta

c) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului

a. a+b

b. a+c

c. c

Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii :

a) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei

b) in privinta succesiunii, prin schimbarea cetateniei

c) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului

a. a+b

b. a+c

c. b+c

d. a+b+c

47) In care din urmatoarele situatii poate interveni fraudarea legii?

Sinteze, pag. 10 Cap 2

RASPUNS:
• in privinta statutului personal, cel mai adesea prin schimbarea cetateniei ori a domiciliului;
• in privinta bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa pe teritoriul unui stat a carui
legislatie este mai favorabila;
• in privinta formei exterioare a actelor – partea interesata, pentru a evita aplicarea unor dispozitii legale mai anevoioase, schimba locul de incheiere a actului pentru a se aplica o lege care este mai lesnicioasa;
• in privinta succesiunii, cel care vrea sa dispuna o cotitate dis-ponibila mai mare decat ii permite legea sa personala, schimba cetatenia, dobandind alta, si anume a unui stat a carui legislatie permite o cotitate disponibila mai mare

48) Care sunt conditiile eficacitatii internationale a unui drept

Sinteze, pag. 10-11 Cap 2

Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a) dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente

b) dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c) dreptul dobandit nu poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o

lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

a. a+c

b. a+b

c. b

d. a

49) Conditiile eficacitatii internationale a unui drept

Sinteze, pag. 10-11 Cap 2

Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a) dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

b) dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c) dreptul dobandit poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o lege

noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c

d. a+b

50) Conflictul de lege este o noŅiune proprie

Sinteze, pag. 4 Cap 1

Conflictul de lege este o noŅiune proprie :

a. Dreptului internaŅional public

b. Dreptului internaŅional privat

c. Dreptului diplomatic si consular

51) Metoda ≪ proper law ≫ ca metoda de reglementare a raportului juridic cu element

strain este :Sinteze, pag. 3 Cap 1

Metoda ≪ proper law ≫ ca metoda de reglementare a raportului juridic cu element strain este :

a. o forma a notificarii legilor de aplicaŅie imediata

b. o forma a metodei folosirii normelor materiale

c. o forma a metodei conflictuale

52) Care este natura dreptului internaŅional privat

Sinteze, pag. 4 Cap 1

Care este natura dreptului internaŅional privat

a. Dreptul internaŅional privat este o disciplina de drept intern

b. Dreptul internaŅional privat este o disciplina de drept public

c. Dreptul internaŅional privat este o disciplina de drept privat

d. Dreptul internaŅional privat este o ramura de sine statatoare a dreptului

53) Sunt izvoare interne ale dreptului internaŅional privat :

Sinteze, pag. 4-5 Cap 1

Sunt izvoare interne ale dreptului internaŅional privat :

A. ConstituŅia Romaniei

B. Legea nr. 105/1992 cu privire la reglementare raporturilor de drept internaŅional privat

C. Practica judiciara

a. A+B

b. B+C

c. A+C

54) Pentru Romania este izvor de drept internaŅional privat

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Pentru Romania este izvor de drept internaŅional privat:

a. Tratatul internaŅional

b. Tratatul, convenŅia sau acordul la care Romania participa

55) Norma conflictuala

Sinteze, pag. 3 Cap 1

Norma conflictuala :

A. carmuiste propriu-zis raportul juridic cu element strain

B. desemneaza legea competenta a carmui nemijlocit raportul juridic cu element

strain

C. soluŅioneaza conflictul de legi

a. A+B

b. B+C

c. A+C

56) Norma conflictuala poate figura :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Norma conflictuala poate figura :

A. In dreptul intern al fiecarei Ņari

B. In conŅinutul unei convenŅii sau tratat internaŅional

a. A

b. B

c. A+B

57) Norma conflictuala este formata din :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Norma conflictuala este formata din :

a. ConŅinut

b. Legatura

c. ConŅinut si legatura

58) Legatura normei conflictuale poate fi :

Sinteze, pag. 5 Cap 1

Legatura normei conflictuale poate fi :

a. Numai cu indicare directa

b. Cu indicare directa si indicare generala

c. Numai cu indicare generala

59) Cu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezinta interes pentru aplicarea legii competente Acestea pot fi Sinteze, pag. 8 Cap 2

Cu privire la raportul juridic avand un element de extraneitate, se pot ridica unele probleme care prezinta interes pentru aplicarea legii competente. Acestea pot fi :

A. Calificarea

B. Retrimiterea

C. Ordinea publica in dreptul internaŅional privat

D. Fraudarea legii in dreptul internaŅional privat

a. A+B+C

b. B+C+D

c. A+C+D

d. A+B+C+D

60) Calificarea poate fi

Sinteze, pag. 8 Cap 2

Calificarea poate fi :

a. Numai primara

b. Numai secundara

c. Calificare primara si calificare secundara

61) Calificarea se poate face numai dupa ≪ lex fori ≫ (legea forului)

Sinteze, pag. 8 Cap 2

Calificarea se poate face numai dupa ≪ lex fori ≫ (legea forului)

a. Da

b. Nu

c. Uneori

62) Ce reprezinta notiunea de strain - persoana fizica?

Sinteze, pag. 13 Cap 3

RASPUNS:Persoana care se gaseste pe tritoriul unui stat fara a avea cetatenia acestuia

63) Recunoasterea persoanelor juridice straine in Romania se realizeaza:

Sinteze, pag.13 Cap 3

Recunoasterea persoanelor juridice straine in Romania se realizeaza:

A. Prin convenŅie sau tratat internaŅional

B. In temeiul legii

C. De plin drept cu indeplinirea condiŅiilor legale

a. A+B

b. A+C

c. B+C

64) Starea, capacitatea si relaŅiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :Sinteze, pag. 15 Cap 4

Starea, capacitatea si relaŅiile de familie ale persoanei fizice sunt reglementate :

a. De legile internaŅionale

b. De legea sa naŅionala, afara numai daca prin dispoziŅii speciale, nu se prevede altfel

c. De nici o lege

65) Forma incheierii casatoriei este supusa :

Sinteze, pag. 20 Cap 4

Forma incheierii casatoriei este supusa :

a. ConvenŅiilor internaŅionale

b. Legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza

66) Mostenirea in dreptul internaŅional privat este supusa in ceea ce priveste bunurile mobile Sinteze, pag. 21 Cap 4

Mostenirea in dreptul internaŅional privat este supusa :

A. In ce priveste bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii naŅionale pe care persoana decedata o avea la data morŅii.

B. In ce priveste bunurile imobiliare si fondul de comerŅ, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

a. A

b. B

c. A+B

67) Mostenirea in dreptul international privat este supusa in ceea ce priveste bunurile imobile :Sinteze, pag. 21 Cap 4

ART. 66

Mostenirea este supusa:

b) in ce priveste bunurile imobile si fondul de comert, legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat.

68) Regula locus regit actum carmuieste

Sinteze, pag. 16 Cap 4

Regula locus regit actum carmuieste:

a. Forma de publicitate a actului juridic

b. Forma exterioara a actului juridic

69) Legea competenta pentru a reglementa condiŅiile de fond si efectele contractului este : Sinteze, pag. 16 Cap 4

Legea competenta pentru a reglementa condiŅiile de fond si efectele contractului este :

a. Lex rei vitae

b. Lex loci delicti commisi

c. Lex ≪ contractus ≫

70) Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea libera respectiv in spaŅiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse : Sinteze, pag. 18 Cap 4

Abordajele maritime si coliziunea aeronavelor intervenite in marea libera respectiv in spaŅiul aerian de deasupra acesteia, sunt supuse :

a. Legii naŅionale

b. Legii pavilionului

c. Legilor internaŅionale

71) DivorŅul soŅilor cetaŅeni romani aflaŅi in strainatate este supus

Sinteze, pag. 20 Cap 4

DivorŅul soŅilor cetaŅeni romani aflaŅi in strainatate este supus:

a. Legii statului strain

b. Legii romane

72) CondiŅiile de fond pentru incheierea adoptiei sunt stabilite de

Sinteze, pag.21 Cap 4

CondiŅiile de fond pentru incheierea adopŅiei sunt stabilite de :

a. Legea naŅionala a adoptatorului si a celui ce urmeaza a fi adoptat

b. Legea naŅionala a celui ce urmeaza a fi adoptat

73) Ce criterii exista in definirea legilor de aplicatie imediata

Sinteze, pag.6 Cap 1

RASPUNS:
-criterii formaliste
-criterii tehnice
-criterii finaliste

74) Care este acceptiunea oferita de criteriile tehnice in definirea normelor de aplicatie imediata?Sinteze, pag.6 Cap 1

RASPUNS:
-teritoriale
-de ordine publica

75) Ce se intelege prin “luarea in considerare a legii straine”?

Sinteze, pag.6 Cap 1

RASPUNS:
-situatia in care legea straina este numai o conditie pentru aplicarea legii proprii

76) In situatia unor institutii necunoscute legii forului, cum ar fi cea de “trust”, se mai poate pune problema calificarii potrivit “lex fori”?Sinteze, pag.9 Cap 2

RASPUNS:
-trebuie sa se tina seama de legea care le cunoaste si le reglementeaza

77) Ce trebuie inteles prin “lege straina”?

Sinteze, pag.11 Cap 2

RASPUNS:
Dreptul strain indiferent care este izvorul sau: actul normativ, cutuma,practica judiciara

78)Potrivit carei reguli se vor conduce instantele judecatoresti chemate sa aplice legea straina? Sinteze, pag.11 Cap 2

RASPUNS: -dupa propria reglementare

79)Care din urmatoarele elemente constituie onditii pentru recunoasterea persoanei juridice straine : Sinteze, pag.13 Cap 3

RASPUNS:
-persoana juridica straina sa fi fost constituita in conformitate cu legea ei nationala
-sa fie vorba de o persoana juridica, pentru a avea calitatea de subiect de drept
-ordinea publica in dreptul international privat sa nu se opuna la recunoasterea persoanei juridice

80)Sunt fapte de stare civila

Sinteze, pag.15 Cap 4

RASPUNS:
-nasterea si moartea persoanei

81)Sunt acte de stare civila (negotium
Sinteze, pag.15 Cap 4

RASPUNS:
-casatoria
-recunoasterea filiatiei
-adoptia
-hotararile judecatoresti ale starii civile(contestarea recunoasterii
de paternitate)

82)Ce se desemneaza prin regula “lex rei sitae
Sinteze, pag.16 Cap 4

RASPUNS:
-Imobilele aflate in cuprinsul teritoriului tarii sunt supuse legilor romane chiar can dele se poseda de straini
-posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusive cele de garantii reale, sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel

83)Ce include domeniul de aplicare a regulii “lex rei sitae”?
Sinteze, pag.16 Cap 4

RASPUNS:
-clasificarea bunurilor in mobile si imobile, precum si a altor categorii de bunuri
(corporale si incorporale, fungibile si nefungibile )
-bunurile care se gasesc in circuitul civil si care nu se gasesc in acest circuit
-drepturile reale care pot exista asupra bunurilor, precum si calificarea acestor
drepturi
-conditiile de existenta a drepturilor reale
-regimul juridic al dreptului de proprietate si al celorlalte drepturi reale
-sarcinile fiscale asupra bunurilor
-masurile de urmarire si executare silita
-modurile de dobandire, de transmitere sau de stingere a drepturilor reale
-regimul juridic al posesiunii
-mijloacele de aparare a dreptului de proprietate si a celorlalte drepturi reale, adica actiunile reale

84)Forma actelor juridice priveste
Sinteze, pag.16 Cap 4

RASPUNS:
-forma exterioara a actului juridic
-forma de publicitate
-forma de abilitare
-forma de procedura

85) Care dintre urmatoarele efecte se datoreaza regulii “locus regit actum”?
Sinteze, pag.17 Cap 4

RASPUNS:
-actul juridic incheiat intr-o tara straina, in mod valabil, va avea in tara noastra aceeasi forta probanta cu aceea prevazuta in tara legii unde s-a efectuat actul
-actul juridic incheiat intr-o tara straina in formele prevazute de legea locului incheierii lui nu va avea, in tara noastra, si forta executorie, chiar daca el ar avea aceasta forta
dupa legea locului incheierii

86)In cazul inscrisurilor sub semnatura privata, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”? Sinteze, pag.17 Cap 4

RASPUNS: -facultativ


87)In cazul inscrisurilor autentice intocmite de strayni in Romania, ce fel de caracter are regula “locus regit actum”? Sinteze, pag.17 Cap 4

RASPUNS:-imperativ

88)Ce se intelege prin “lex contractus”?
Sinteze, pag.17 Cap 4

RASPUNS:
- aceea lege care reglementeaza majoritatea problemelor privind conditiile de fond si efectele contractului privite in totalitatea lor


89)Cand partile nu-si exprima vointa in privinta legii aplicabile, iar prestatia caracteristica nu poate fi localizata, ce principiu guverneaza determinarea legii aplicabile? Sinteze, pag.17-18 Cap 4

RASPUNS:
-principiul lex loci contractus

90)Ce principiu urmeaza a carmui determinarea legii aplicabile, cand partile nu au stabilit de comun acord legea aplicabile, prestatia caracterstica nu poate fi localizata, iar regula “lex loci contractus” este improprie? Sinteze, pag.18 Cap 4

RASPUNS:
-lex loci executionis


91)Carei legi este supusa materia raspunderii civile delictuale?
Sinteze, pag.18 Cap 4

RASPUNS:
-legii locului unde a intervenit faptul cauzator de prejudicii


92)Carui statut apartine casatoria?
Sinteze, pag.20 Cap 4

RASPUNS:
-statutului personal

93)In ceea ce priveste efectele casatoriei, daca sotii au cetatenii diferite, ce lege urmeaza a fi declarata competenta? Sinteze, pag.20 Cap 4

RASPUNS:
Sunt supuse legii domiciliului lor comun, adica al tarii in care ei isi au domiciliul fie ca locuiesc impreuna, fie ca locuiesc separat

94)Carei legi este supus divortul sotilor cetateni romani in strainatate?

Sinteze, pag.20 Cap 4

RASPUNS:
-este supus legii romane

95)Cum se stabileste filiatia copilului din afara casatoriei?
Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
-se stabileste potrivit legii nationale a copilului, de la data nasterii
-in cazul in care copilul, cetatean starin, are o alta cetatenie, se aplica legea care ii este mai favorabila

96)Ce lege guverneaza efectele adoptiei?
Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
Sunt carmuite de legea nationala a adoptatorului

97)Carei legi este supusa desfacerea adoptiei?
Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
Sunt carmuite de legea nationala a adoptatorului

98)Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile mobile?
Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
-este supusa legii nationale

ART. 66

Mostenirea este supusa:

a) in ce priveste bunurile mobile, oriunde acestea s-ar afla, legii nationale pe care persoana decedata o avea la data mortii;



99)Carei legi este supusa mostenirea privind bunurile imobile?

Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
-Este supusa legii locului unde fiecare din aceste bunuri este situat

100)Cum se determina competenta organelor notariale sau a instantelor judecatoresti in materia succesiunii? Sinteze, pag.21 Cap 4

RASPUNS:
-competenta se determina de legea forului

101. Care sunt factorii care au determinat apariŅia normelor dreptului internaŅional privat?

Sinteze, Cap. 1) Istoricul apariŅiei dreptului internaŅional privat; Subcap. 1.1.Cauzele care au impus apariŅia normelor de drept internaŅional privat

Raspuns:

Dintre factorii care au determinat apari ia normelor dreptului interna ional privat putem aminti:

- un schimb intens de marfuri intre locuitorii unor Ņari sau provincii diferite si, deplasari

de oameni dintr-o parte in alta;

- un drept civil diferit prin con inutul sau de la o provincie la alta sau de la o ara la alta, intre care existau rela ii economice;

- posibilitatea de a recunoaste strainului unele drepturi dobandite potrivit legii sale

personale si, deci, posibilitatea de a se recunoaste efectele unei legi straine.

102. Care sunt principiile aplicabile in doctrina anglo – americana normelor de drept

internaŅional privat? Raspuns: Sinteze, Cap. 1) Istoricul apariŅiei dreptului internaŅional privat; Subcap. Doctrina anglo – americana

Raspuns:

1..Dominatia principiului teritorialitatii legilor – care se exprima prin tendinta de a se aplica dreptul local tuturor raporturilor juridice si prin aceea ca in dreptul angloamerican

legea personala este legea domiciliului;

2.Drepturile dobandite in virtutea legii straine sunt recunoscute, in sensul ca

recunoasterea are loc potrivit formulei 'politete internationala' potrivit careia efectul

extrateritorial nu il are legea straina pentru ca judecatorul trebuie sa aplice propria

lege.

In materia contractuala se admite principiul autonomiei de vointa, partile putand

astfel sa si aleaga legea competenta a reglementa raportul lor juridic.

4.Unele institutii care in dreptul altor state sunt considerate ca apartinand dreptului

material, in practica engleza si americana se considera ca fiind institutii de drept

procesual civil (de exemplu: prescriptia actiunii si compensatia obligatiilor reciproce



de aceeasi natura sunt considerate probleme de procedura si, in consecinta, li se aplica

legea forului, adica legea engleza sau americana)

103. Ce reprezenta cutuma ca izvor de drept international privat in sec. XI – XII?

Raspuns: Sinteze, Cap. 1) Istoricul aparitiei dreptului internaŅional privat;

Raspuns:

104. Care sunt principiile teoriei statutarilor olandezi?

Raspuns: Sinteze, Cap. 1) Istoricul apariŅiei dreptului internaŅional privat; Subcap. 1.4.

Teoria statutarilor olndezi (sec. al XVII-lea);

-legile oricarui stat au putere in limitele teritoriului sau, deci principiul teritorialitatii

legilor

Se poate aplica o lege proprie in strainatate sau o lege straina pe teritoriul propriu, dar

nu in virtutea unei idei de drept, ca o obliga ie, ci in virtutea unei formule de polite e

interna ionala, de curtoazie, in virtutea formulei 'comitas gentium

105. Ce reglementeaza normele conflictuale cu element de extraneitate?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2.1. Norma

Conflictuala

Normele conflictuale nu reglementeaza raportul juridic cu element de extraneitate; nu    arata direct si nemijlocit drepturile si obliga iile raportului juridic, ci arata numai legea competenta a fi aplicata acestui raport juridic.

106. Care sunt elementele de structura ale normei conflictuale?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2.1. Norma

Conflictuala

1.Continutul normei conflictuale – este acea parte a normei care cuprinde raporturile de drept la care se refera

2. Legatura normei conflictuale – este acea parte a normei care indica legea competenta a reglementa raportul de drept respectiv.

107. EnunŅati elementele prin care se stabileste legatura dintre un raport juridic si lege.

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2.1. Norma

Conflictuala

Elementele prin care se stabileste legatura 'dintre un raport juridic si o lege' se numesc

elemente sau puncte de legatura, iar cele mai importante sunt urmatoarele:

a) cetatenia - este punctul de legatura, in mod obisnuit, in problemele privind starea

civila si capacitatea persoanelor, precum si in raporturile succesorale privitoare la bunurile mobile;

b) teritoriul

c) pavilionul unei nave sau aeronave – este punctul de legatura in cadrul relatiilor de

comertexterior pentru contractele de transport maritim, precum si pentru raporturile cu privire la aceste nave.

d) alte puncte de legatura – se pot ivi in situatii in cale legea competenta se stabileste in

raport de elemente cum ar fi: vointa partilor sau alte imprejurari pentru legea contractelor; autoritatea competenta sesizata pentru determinarea legii potrivit careia se instrumenteaza; ultimul domiciliu al sotilor (in materia regimului matrimonial).

108. Care dintre normele conflictuale sunt clasificate dupa conŅinut?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2.1. Norma

Conflictuala

- normele conflictuale privitoare la persoane;

- normele conflictuale privitoare la proprietate;

- normele conflictuale privitoare la contracte;

- normele conflictuale privitoare la mostenire;

- normele conflictuale privitoare la raporturi de dreptul familiei, etc.

109. Care dintrte normele conflictuale sunt clasificate dupa felul legaturii?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. Norma

Conflictuala

- norme conflictuale unilaterale – cele care determina numai cazuri cand legea romana

este competenta fara a arata si cazurile in care legea straina poate fi competenta

-norme conflictuale cu ac iune dubla – sunt cele care determina, in acelasi timp, cazurile

cand este competenta legea locala si cazurile cand este competenta legea straina

110. Ce se inŅelege prin element de extraneitate?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2.2.

Obiectul dreptului internaŅional privat

Prin element de extraneitate se in elege imprejurarea de fapt in legatura cu un raport

juridic datorita careia acest raport are legatura cu mai multe sisteme de drept

111. In ce poate consta elementul de extraneitate?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 2.

Obiectul dreptului internaŅional privat

Elementul de extraneitate poate consta in:

a) partile raportului juridic sau numai una din aceste parti, in sensul ca au cetatenia (in

cazul persoanelor fizice) sau nationalitatea (in cazul persoanelor juridice) a unei tari straine

b) obiectul raportului juridic, in sensul ca acesta este situat intr-o tara straina

c) locul producerii faptului generator, modificator sau extinctiv al raportului juridic este

in strainatate

d) locul judecarii litigiului se gaseste intr-o tara straina

112. Cum poate fi reglementat raportul juridic cu element de extraneitate?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 3.

Metoda de reglementare a dreptului internaŅional privat

Raportul juridic cu element de extraneitate poate fi reglementat fie cu ajutorul normelor

conflictuale – care indica numai legea competenta a reglementa raportul cu element strain -, fie cu ajutorul normelor materiale ori substantiale – care se aplica direct, nemijlocit raportuluijuridic cu element strain.

113. Care pot fi metodele de reglementare a dreptului internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 3.

Metoda de reglementare a dreptului international privat

- Metoda utilizarii legilor de aplica ie imediata

- Metoda proper law

114. In ce materii poate fi folosita norma conflictuala?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 3.

Metoda de reglementare a dreptului internaŅional privat

In concluzie, avand in vedere ca norma conflictuala soluŅioneaza conflicte de legi,

indicand legea competenta a reglementa raportul juridic, inseamna ca o asemenea norma nu poate exista decat in acele materii in care pot aparea conflicte de legi. (p.9)

115. Ce presupune metoda conflictualista?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 3.

Metoda de reglementare a dreptului internaŅional privat

Folosirea metodei conflictualiste presupune:

a) alegerea legii competente – ceea ce inseamna ca, de regula, norma conflictuala are caracter bilateral;

b) fiecare stat are propriul sau sistem de norme conflictuale, ceea ce nu exclude existenta unor astfel de norme stabilite pe calea conventiilor internationale;

c) norma conflictuala desemneaza legea unui anumit stat; de unde s-a formulat concluzia ca aceasta metoda este o solutie de tranzitie spre o solutie compatibila cu exigentele comertului internationale.

116. Ce deosebeste metoda conflictualista de metoda utilizarii legilor de aplicaŅie

imediata?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 3.

Metoda de reglementare a dreptului internaŅional privat

-Legile de aplicaŅie imediata au caracter unilateral, in timp ce normele conflictualiste au
caracter bilateral

117. De cine este reprezentat domeniul dreptului internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap. 2) ConŅinutul dreptului internaŅional privat; Subcap. 2. 4.

Domeniul dreptului internaŅional privat

a) Conflictul de legi

b) Conflictul de jurisdictii

c) Conditia juridica a strainului

d) Cetatenia

118. Care sunt formele sub care se poate prezenta conflictul de legi in timp si spaŅiu?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 1. NoŅiunea

de conflict de legi in timp si spaŅiu

-conflictul de legi in timp si spa iu se poate prezenta sub doua forme:

a) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul dreptului

intern al unei anumite Ņari, dar se invoca apoi in alta Ņara, astfel incat problema conflictuala apare ulterior cand raportul juridic respectiv se invoca in alta Ņara

b) raportul juridic se naste, se modifica, se transmite sau se stinge in cadrul dreptului

interna ional privat si se invoca ulterior in alta Ņara decat cea in care s-a nascut, modificat, transmis sau stins.

119. Ce se inŅelege prin teoria “recunoasterii drepturilor dobandite”?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 1. NoŅiunea

de conflict de legi in timp si spatiu

-daca o situatie juridica dobandita conform unei legi competente (a unei tari) poate fi recunoscuta in alta tara, adica problema eficacitatii internationale a unei situatii juridice dobandite – teorie ce poarta denumirea de 'teoria recunoasterii drepturilor dobandite' sau 'teoria efectelor extrateritoriale ale drepturilor castigate'.

120. Care sunt elementele esenŅiale ale conflictului de legi?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 1. NoŅiunea

de conflict de legi in timp si spaŅiu

-elementele esentiale:

a) izvorul conflictelor de legi este elementul de extraneitate;

b) conflictul de legi nu implica in nici un fel un conflict de suveraniti, intre statul

roman si cel strain, cu care elementul de extraneitate are legatura

c) conflictul de legi apare in sistemele de drept ale unor state diferite.

121. Care este legea aplicabila in cazul succesiunii de state?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul de legi in cazul succesiunii de state;

-se va aplica legea statului care a incetat sa existe sau cea a statului succesor.

122. Care este legea aplicabila conflictului de legi in cazul statului nerecunoscut?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul de legi in cazul statului

nerecunoscut;

-Solutia generala admisa in practica judecatoreasca si in literatura de specialitate este aceea ca legile unui stat nerecunoscut de statul forului poate da nastere la conflicte de legi.

123. La ce conduce recunoasterea legii unui stat strain in cazul conflictului de legi

privind statul nerecunoscut?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul de legi in cazul statului

nerecunoscut;

-la conflicte de legi

124. Ce se inŅelege prin conflict interprovincial?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme legislative;

-sunt conflicte interne, care se solu ioneaza conform normelor conflictuale editate in statele respective

125. Care sunt problemele care pot aparea comparativ cu conflictul de legi propriu – zise

din punct de vedere al naturii conflictelor interprovinciale ?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul dintre legile statelor in care coexista mai multe sisteme legislative;

a) din punct de vedere al naturii lor, deosebirile rezida, in urmatoarele aspecte:

- conflictele interprovinciale nu pun probleme de suveranitate, deoarece apar in cadrul

aceluiasi stat suveran;

- elementul de extraneitate din cadrul acestor conflicte este numai aparent. De aceea,

hotararile judecatoresti date intr-un stat federal se executa in alt stat membru al federa iei fara exequatur.

126. Cand apar conflictele interpersonale?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul interpersonal;

-Conflicte interpersonale pot aparea in cazul in care, in cadrul aceluiasi stat, diferite grupuri de indivizi (colectivitati) sunt supuse unor legi diferite – eventual si unor jurisdictii diferite (speciale) – in functie de apartenenta lor la o anumita religie

127. Ce se inŅelege prin “resortisant”?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul interpersonal;

-Prin resortisant, se intelege, in sens larg, atat persoanele fizice, cetateni sau supusi ai

statului cat si persoanele juridice care au nationalitatea acestui stat.

128. Care este cauza pentru care legile statului nerecunoscut trebuie sa dea nastere la

conflicte de legi?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu; Subcap. 3. 2. Formele si

soluŅionarea conflictului de legi in timp si spaŅiu; Conflictul de legi in cazul statului

nerecunoscut;

-considerarea recunoasterii statului sau guvernului ca avand caracter declarativ –

adica statul exista si in lipsa recunoasterii, care nu are efectul de a da nastere statului – a dus la consecinta ca legile respective au putut duce la conflicte de legi.

129. Ce sta la baza solutionarii conflictului de legi in timp si spatiu?

Raspuns: Sinteze, Cap. 3) Conflictele de legi in timp si spaŅiu;

Conflictul de legi in spatiu se solutioneaza, in principiu, prin aplicarea normei conflictuale a forului. (tratat)

130. Care sunt noŅiunile juridice cu ajutorul carora se determina conŅinutul normei

conflictuale? Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.1. NoŅiunea de calificare

Con inutul si legatura normei conflictuale se determina cu ajutorul unor no iuni juridice si

anume: con inutul normei conflictuale se determina cu ajutorul unor no iuni cum ar fi: starea civila, capacitate, forma actului, succesiunea bunurilor mobile, raport obliga ional, raport procesual, etc.(p.21)

131. Care sunt factorii care determina calificarea?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.1. NoŅiunea de

calificare;

- notiunile si termenii au sensuri diferite in sistemele de drept, cum este de exemplu:

domiciliul;

- sistemele de drept au notiuni ori institutii juridice care sunt necunoscute altora, cum este

de exemplu: institutia juridica numita trust in dreptul englez; notiunea de aufhebung in dreptul german;

- sistemele de drept incadreaza aceleasi situatii in categorii deosebite ori notiuni

deosebite, cum este cazul de exemplu: ruperea logodnei – care poate fi considerata ca sine de raspunderea delictuala ori de raspunderea contractuala

- sistemele de drept folosesc metode diferite pentru a ajunge la acelasi rezultat, cum este

de exemplu: actul cu titlu gratuit supus unor cerinte legale diferite

132. Cum poate fi definita calificarea?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.1. NoŅiunea de

calificare;

-Calificarea inseamna determinarea continutului notiunilor folosite de norma conflictuala

atat in partea in care arta obiectul reglementarii sale, cat si in partea in care arata legea

competenta a reglementa raportul juridic. Calificarea poate fi definita si pornind de la acte, fapte, raporturi sociale pentru a vedea in ce categorie juridica se incadreaza

133. Care sunt noŅiunile juridice cu ajutorul carora se determina legatura normei

conflictuale? Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.1. NoŅiunea de calificare;

Continutul si legatura normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni juridice si anume: continutul normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni cum ar fi: starea civila, capacitate, forma actului, succesiunea bunurilor mobile, raport obligational, raport procesual, etc., iar legatura normei conflictuale se determina cu ajutorul unor notiuni cum ar fi: locul incheierii contractului, locul unde s-a produs faptul pagubitor, locul executarii contractului, domiciliul, etc

134. Din ce punct de vedere se prezinta importanta calificarii?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.2. ImportanŅa

si felurile calificarii;

a) importanta calificarii notiunilor din cuprinsul normei conflictuale – caz in care, de felul

cum se face calificarea depinde continutul normei conflictuale si,in final,legatura acesteia, fapt ce determina ca in functie de cum va diferi continutul normei conflictuale va diferi si legatura acestei norme.

b) importanta calificarii notiunilor din legatura normei conflictuale – caz in care, fara a se

schimba continutul normei conflictuale, solutia conflictului de legi depinde de felul in care se face calificarea

135. Ce reprezinta calificarea secundara?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. ImportanŅa

si felurile calificarii;

-calificarea secundara – aceea care nu are influenta asupra legii competente a

reglementa raportul juridic, fiind o problema a legii interne competenta a reglementa raportul juridic, dupa ce s-a facut calificarea primara

136. Cand poate exista conflict de calificari?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.3. Conflictul

de calificari si importanŅa soluŅionarii conflictului de calificari;

-Exista conflict de calificari atunci cand notiunile folosite de norma conflictuala sunt

calificate in mod diferit de sistemele de drept care se afla in litigiu, ceea ce determina ca in mod practic, problema calificarii in dreptul international privat sa intereseze mai mult in conflictul de calificari decat in conflictul de legi.

137. Care este legea dupa care se solutioneaza conflictul de calificari?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

ART. 3

Cind determinarea legii aplicabile depinde de calificarea ce urmeaza sa fie data unei institutii de drept sau unui raport juridic, se ia in considerare calificarea juridica stabilita de legea romana.

In concluzie exista suficiente temeiuri pentru a considera ca nu se poate face calificarea, in toate cazurile, numai dupa lex fori,fara a se tine seama de lex causae, ori dupa lex causae, fara a se tine seama de lex fori, dar se poate stabili principiul potrivit caruia calificarea se face dupa legea forului, afara numai daca din lege, din acordul partilor ori alte imprejurari intemeiate nu rezulta altfel.

(pag.24)

138. Ce reprezinta calificarea primara?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.2. ImportanŅa

si felurile calificarii;

a) calificarea primara – aceea care determina legea competenta, in sensul ca in func ie de felul in care se face o calificare, depinde de legea competenta a carmui raportul juridic respectiv, fiind o problema de drept interna ional privat;

139. Care sunt particularitaŅile teoriei calificarii autonome?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

-teoria calificarii autonome – potrivit acestei teorii, notiunile folosite de norma

conflictuala se califica autonom, adica independent de calificarea acelorasi notiuni facute de legea materiala interna a unui anumit stat. Continutul notiunilor folosite de norma conflictuala nu poate fi acelasi cu continutul notiunilor folosite de legislatia interna, diferite de legislatiile statelor.

140. De ce prezinta interes teoria calificarii autonome in dreptul internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

-prezinta interes pentru ca ea constituie o critica a teoriei calificarii dupa legea forului si arata ca uneori continutul unei notiuni nu corespunde cu continutul aceleiasi notiuni din legislatia interna, ca prin urmare calificarea dupa legea forului nu poate fi primita intotdeauna.

141. Care sunt excepŅiile dupa care se face calificarea atunci cand nu se aplica lex fori?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.2. ImportanŅa

si felurile calificarii;

Exceptii:

a) autonomia de vointa

b) calificarea secundara

c) retrimiterea

d) institutii juridice straine necunoscute de legea forului

e) tratatele internationale

f) cetatenia

142. Care este importanŅa conflictului de calificari?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.3. Conflictul

de calificari si importanŅa soluŅionarii conflictului de calificari;

-Importanta solutionarii conflictului de calificari este de actualitate, dand nastere la

numeroase dispute, atat in dreptul european, cat si in cel american cu privire la determinarea legii aplicabile publicitatii pe internet si a lamuririi notiunilor folosite in aceasta materie. In aceasta materie – a publicatiilor pe interne – distingem intre situatiile in care reglementarea este de drept civil si de drept comercial, caz in care se pot ivi conflicte de legi si situatiile in care reglementarea este de drept penal.

143. Care sunt limitzele in cazul in care se face calificarea dupa legea forului?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

Se poate considera ca admiterea calificarii dupa legea forului nu exclude, pe de o parte,

un anumit rol al legii straine in calificare si, pe de alta parte, adaptarea si uneori deformarea

categoriilor dreptului intern. (P.23)

144. Care sunt avantajele calificarii dupa lex causae?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

-calificarea se face dupa legea straina principial competenta asupra unui raport juridic, sens in care,orice norma juridica se califica potrivit sistemului de drept caruia apar ine

145. Care sunt avantajele calificarii dupa proper-law?

Raspuns: Sinteze, Cap. 4)Calificarea si conflictul de calificari; Subcap. 4.4. Legea dupa

care se face calificarea;

-legea dupa care se face calificarea, depinde de la caz la caz, ceea ce inseamna ca uneori se face dupa lex fori, alteori dupa lex causae, in raport de particularitile spe ei apreciate de instan a de judecata

146. Ce se inŅelege prin legea straina

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.1. NoŅiuni

generale;

-Prin lege straina trebuie sa in elegem dreptul strain, indiferent care este izvorul sau: actul normativ; cutuma; practica judiciara, etc., iar aplicarea legii straine inseamna determinarea efectelor juridice in conformitate cu legea respectiva pentru o anumita situa ie, deoarece aplicarea legii straine nu se impune prin autoritatea ei proprie pentru ca ar constitui o incalcare a principiului suveranitii si egalitii statelor, ci pentru ca normele conflictuale ale unui stat reglementeaza aplicabilitatea legii straine in statul respectiv

147. Ce presupune aplicarea legii straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. NoŅiuni

generale;

-presupune un act al unui organ competent, de exemplu, al instan ei judecatoresti, prin care se realizeaza prevederile acestei legi, in sensul ca se naste, se modifica, se transforma sau se stinge un raport juridic, iar aceasta se face in conformitate cu dispozi iile legii straine aplicabile in temeiul normelor conflictuale proprii

148. Care sunt caracteristicile drepturilor dobandite?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.2. Aplicarea

din oficiu a legii straine;

-teoria drepturilor dobandite – potrivit acestei teorii aplicarea legii straine este

determinata de necesitatea respectarii drepturilor dobandite in strainatate sub imperiul legilor competente . Astfel, pentru determinarea drepturilor partilor contractante – adica pentru stabilirea obligativitii contractului – urmeaza a se tine seama de legea sub imperiul careia a fost incheiat.

149. In ce consta aplicarea legii straine conform teoriei recepŅionarii dreptului strain?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.2. Aplicarea

din oficiu a legii straine;

-teoria recep ionarii dreptului strain – potrivit acestei teorii dreptul strain devine propriu

si se incorporeaza in sistemul de drept al forului.

150. Cine are obligaŅia de a stabili conŅinutul legii straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.2. Aplicarea

din oficiu a legii straine;

-organul de jurisdictie

151. Care sunt mijloacele de proba reglementate de legea straina?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.3. Proba

legii straine;

Mijloacele de proba se prezinta intr-o gama foarte larga fara posibilitatea de a se stabili o

ierarhie de valoare intre ele, dintre care putem aminti:

- expertiza scrisa

-proba orala

- certificate de cutuma

152. De ce depinde interpretarea legii straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.4. Legea

straina in fata instanŅelor supreme;

-Solutiile privind interpretarea legii straine depind, in primul rand, de natura recunoscuta

acestei legi in sensul ca, daca legea straina se considera element de fapt se pune o problema de stabilitate a faptelor care este la aprecierea instan ei de fond, iar in al doilea rand, solu iile depind de organizarea instan ei judecatoresti si a cailor de atac in ara forului.



153. Ce presupune statutul legii straine in sistemul nostru     de drept?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. Legea

straina in faŅa instanŅelor supreme;

a) legea straina inseamna dreptul strain indiferent care sunt izvoarele acestuia si care sunt

diferite de la un sistem de drept la altul;

b) legea straina se aplica in temeiul normei conflictuale a forului;

c) legea straina se aplica cu titlu de element de drept, fara a se incorpora in sistemul de

drept al forului, intre acestea existand unele deosebiri in ceea ce priveste statutul lor in fa a instan elor de judecata si de arbitraj;

d) instan a trebuie sa ia toate masurile pentru a stabili con inutul legii straine, putand sa

ceara concursul par ilor;

e) in cazul excep ional in care nu se poate stabili con inutul legii straine, se aplica legea

forului, deoarece instan a nu poate refuza solu ionarea cauzei;

f) instan a de judecata si cea de arbitraj aplica din oficiu legea straina la care trimite

norma conflictuala a forului, independent daca a fost sau nu invocata de par i;

g) legea straina se interpreteaza ca in sistemul de drept din care face parte, asa cum se

aplica in practica judiciara Ņarii care a emis legea, ir gresita interpretare a acesteia da dreptul la exercitarea caii de atac a recursului la instan a superioara (hotararile date de Curtea de Arbitraj Comercial Interna ional sunt definitive);

h) neaplicarea legii straine competente da dreptul la exercitarea recursului la instan a

superioara

154. Care sunt conditiile in care se admite aplicarea legii straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.4. Legea

straina in faŅa instanŅelor supreme;

Aplicarea legii straine este independenta de conditia reciprocitatii, afara numai daca dispozitiile ce urmeaza sau legi speciale nu prevad altfel.(art.6 lege 105/92)

155. Care sunt conditiile specifice eficacitatii internationale a unui drept?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”;

-dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

-dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

-dreptul dobandit sa poata produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a) dreptul sa nu fi fost creat potrivit legii competente

b) dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c) dreptul dobandit nu poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o lege noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

a. a+c

b. a+b

c. b

d. a

Conditiile eficacitatii internationale a unui drept :

a) dreptul sa fi fost creat potrivit legii competente

b) dreptul sa fi indeplinit cerintele prevazute de legea straina competenta

c) dreptul dobandit poate produce efecte daca in tara in care este invocat nu a aparut o lege

noua care creaza un drept nou ce-l include si pe cel invocat

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c

d. a+b

156. Care sunt efectele unui drept dobandit potrivit legii straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”;

-dreptul dobandit produce toate     efectele pe care i le-a dat legea straina

-un drept dobandit nu poate produce in alta tara mai multe efecte decat ar produce conform legii cu care a fost creat

Efectele dreptului dobandit potrivit legii straine sunt :

a) dreptul dobandit produce toate efectele pe care i le-a dat legea straina

b) un drept dobandit nu poate produce in alta tara mai multe efecte decat ar produce

conform legii cu care a fost creat

c) un drept dobandit poate produce in alta tara mai multe efecte decat ar produce conform

legii cu care a fost creat

a. a+c

b. a+b+c

c. b+c

d. a+b

157. Care sunt dezavantaje ale retrimiterii?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine;

Subcap. 6.1. Retrimiterea;

- admiterea retrimiterii ar insemna ca legea forului cedeaza in fa a dispozi iilor legii

straine si ca instan a locala asculta de legea straina

- nu se poate admite ca instan a ar trebui sa judece ca si cum s-ar judeca unde se cere

exequatur-ul hotararii, deoarece aceasta nu este posibila intotdeauna, in sensul ca a ine seama de locul executarii unei hotarari in determinarea competen ei legislative inseamna a adopta o solu ie ilogica, avand in vedere ca locul executarii este intamplator si nesigur;

- teoria instan ei straine nu rezolva problema retrimiterii, deoarece ea schimba numai

datele , in sensul ca, in loc ca punctul de plecare sa fie legea forului, este legea straina, fara a inlatura obiec iile invocate impotriva retrimiterii;

- prin trimiterea dispusa de norma conflictuala a forului s-a vrut ca in cauza respectiva sa

se aplice legea straina, ceea ce nu se poate realiza daca se accepta retrimiterea;

- retrimiterea duce la coordonarea sistemelor de drept in unele cazuri, dar in altele are ca

rezultat schimbarea reciproca a solu iilor;

- in cazul retrimiterii de rangul II, daca legea statului ter se declara necompetenta si face

trimiterea la legea altui stat si acesta procedeaza a fel, inseamna ca se poate face inconjurul lumii fara sa se poata determina legea competenta

158. Care sunt avantajele retrimiterii de gradul II?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

- retrimiterea de gradul II poate fi un mijloc de coordonare a sistemelor de drept aplicabil.

159. Care sunt formele retrimiterii?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

Exista doua forme de retrimitere si anume:

a) retrimiterea de gradul I sau simpla – adica retrimiterea facuta de legea straina la legea

forului, in sensul ca, daca retrimiterea este acceptata, instan a sesizata aplica – in ultima analiza – propria sa lege materiala

b) retrimiterea de gradul II sau complexa – adica legea facuta de legea straina la legea

unei Ņari ter e si nu la legea forului. In fa a instan ei franceze s-a invocat problema retrimiterii de gradul II in materia societilor comerciale

Formele retrimiterii in dreptul internaŅional privat sunt :
A. Retrimiterea de gradul I
B. Retrimiterea de gradul II
C. Retrimiterea de gradul III
1. A+B
2. B+C
3. A+C

160. Care sunt explicatiile teoretice ale retrimiterii?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

Retrimiterea inseamna procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila

potrivit normei conflictuale a forului refuza competen a ce i se ofera de a se aplica si, atribuie, la randul ei prin normele conflictuale proprii, aceasta competenŅa legii unui alt stat.

161. In ce situaŅii nu se aplica retrimiterea?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

Se considera ca nu se aplica retrimiterea in urmatoarele situa ii:

a) par ile au ales legea aplicabila contractului lor(autonomia de voinŅa

b) cand se aplica regula 'locus regit actum'

Retrimiterea nu se aplica in cazurile cand : A. ParŅile au ales legea aplicabila contractului lor (autonomia de voinŅa) B. Cand se aplica regula locus regit actum C. Cand retrimiterea de gradul II (complexa) nu permite determinarea legii aplicabile
D. Se aplica in toate situaŅiile
1. A+C+D
2. A+B+C
3. A+B+C+D

162. Care din formele retrimiterii sunt aplicabile in sistemul nostrum de drept?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

In legisla ia noastra se prevede ca daca legea straina determinata potrivit dispozi iilor din legea men ionata, retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel, adica se prevede retrimiterea de rangul I daca nu se prevede altfel (art. 4 Legea nr.105/1992).

163. Care este norma conflictuala straina aplicabila in cazul retrimiterii in conformitate

cu dispoziŅiile Legii nr. 105/1992?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

ART. 4

Daca legea straina, determinata potrivit dispozitiilor ce urmeaza, retrimite la dreptul roman, se aplica legea romana, afara de cazul in care se prevede in mod expres altfel.

Retrimiterea facuta de legea straina la dreptul altui stat este fara efect.

ART. 5

In cazul in care legea straina apartine unui stat in care coexista mai multe sisteme legislative, dreptul acelui stat determina dispozitiile aplicabile

Cand norma conflictuala trimite la legea unui st care nu este unitara, ci difera pe provincii

sau regiuni, atunci legea straina la care a trimis norma conflictuala romana va spune ce lege materiala se va aplica, caz in care nu este vorba de retrimitere, ci de o problema de drept intern a Ņarii in cauza. In aceasta situa ie se va ine seama de dispozi iile legii straine in ceea ce priveste aplicarea sa in spa iu, dar numai pe teritoriul statului respectiv, dupa cum se ine seama de dispozi iile legii straine si in privin a aplicarii sale in timp (art. 5 Legea nr. 105/1992).

164. Ce reprezinta ordinea publlica in dreptul internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept internaŅional privat ;

In dreptul international privat, ordinea publica :
a) impiedica aplicarea legii straine
b) implica aplicarea legii straine
c) reprezinta ansamblul normelor imperative interne
1. a
2. a+b
3. a+c

165. Care sunt caracterele ordinii publice in dreptul international privat?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept internaŅional privat ;

- ordinea publica apare ca un corectiv in aplicarea legii straine

- ordinea publica este diferita in ceea ce priveste con inutul sau, de la o ara la alta

- ordinea publica este diferita in ceea ce priveste con inutul sau, in cadrul aceleiasi Ņari si in acelasi timp

- ordinea publica este actuala

Ordinea publica are urmatoarele caractere :
a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine
b) nu difera in continut de la legea unei tari la alta
c) este actuala
1. a+b
2. a+b+c
3. a+c

Ordinea publica are urmatoarele caractere :
a) apare ca un corectiv in aplicarea legii straine
b) difera in continut de la legea unei tari la alta
c) nu este actuala
d) difera in continut, in cadrul aceleiasi legi, in timp
1. a+c+d
2. a+b+c
3. a+b+d

166. Cand se poate invoca ordinea publica in cazul tratatelor internaŅionale?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept internaŅional privat ;

In cazul incheierii unui tratat interna ional nu inseamna ca nu se poate invoca ordinea

publica a unei dintre par i pentru a inlatura aplicarea legilor celeilalte Ņari, afara de cazul existen ei unor dispozi ii care sa prevada in mod expres o alta situa ie

167. Ce reprezinta domeniul invocarii legii publice?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept international privat ;

ART. 7

Continutul legii straine se stabileste de instanta judecatoreasca prin atestari obtinute de la organele statului care au edictat-o, prin avizul unui expert sau un alt mod adecvat.

Partea care invoca o lege straina poate fi obligata sa faca dovada continutului ei.

In cazul imposibilitatii de a stabili continutul legii straine, se aplica legea romana.

168. Care sunt efectele invocarii ordinii publice?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept internaŅional privat ;

Efectele invocarii ordinii publice sunt:

a) ordinea publica se invoca in materia nasterii raportului juridic -

b) exista pareri care considera ca, efectul ordinii publice il constituie substituirea legii

forului, celei straine

c) ordinea publica se invoca in materia drepturilor dobandite

169. Care sunt deosebirile dintre ordinea public din dreptul internaŅional privat si ordinea

publica din dreptul intern?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Ordinea publica de drept internaŅional privat ;

Intre no iunea de ordine publica in dreptul intern si ordine publica in dreptul interna ional public exista urmatoarele deosebiri:

a) fiecare indeplineste o func ie diferita, desi in ultima analiza exprima si apara interesele statului respectiv, avand in vedere ca ordinea publica interna indica limitele domeniului lasat liberei ini iative juridice a par ilor, in timp ce ordinea publica in dreptul interna ional privat indica limitele aplicarii legii straine;

b) nu toate normele de ordine publica din dreptul intern sunt de ordine publica in dreptul

interna ional privat, deoarece numai o parte din normele de ordine publica din dreptul intern sunt de ordine publica in dreptul interna ional privat.

170. Ce se inŅelege prin frauda legii in dreptul internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

Fraudarea legii = opera iunea prin care par ile unui raport juridic folosesc mijloace legale pentru a inlatura aplicarea unor dispozi ii care s-ar fi aplicat daca nu ar fi intervenit fraudarea legii.

171. In ce materii poate interveni frauda legala?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

In materia contractelor poate interveni fraudarea legii daca par ile folosesc principiul lex voluntaris

-in materia succesiunii

Sunt situatii cand poate interveni fraudarea legii :
a) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea cetateniei
b) in privinta succesiunii, prin schimbarea cetateniei
c) in ce priveste statutul personal, prin schimbarea domiciliului
1. a+b
2. a+c
3. b+c
4. a+b+c

172. Care sunt deosebirile intre fraudarea legii in dreptul internaŅional privat si aceea din

dreptul intern?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

Fraudarea legii in dreptul intern si fraudarea legii in dreptul interna ional privat

– in cazul fraudarii legii in dreptul intern, se ramane in sfera de ac iune a aceluiasi sistem de drept, in sensul ca fraudarea legii se realizeaza nemijlocit prin schimbarea con inutului faptic al raportului juridic ,

pe cand in cazul fraudarii legi in dreptul interna ional privat nu se mai ramane in sfera de ac iune a aceluiasi sistem de drept, ci se trece in sfera de ac iune a unui alt asemenea sistem, sens in care, fraudarea legii se realizeaza prin schimbarea con inutului faptic conflictual, care nu este decat mijlocul pentru a ob ine apoi fraudarea legii materiale competente. (p.30)

173. Care sunt condiŅiile fraudarii legii in dreptul internaŅional privat?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

a) este nevoie de un act de voinŅa al par ilor in folosirea ori aplicarea normei conflictuale

b) utilizarea unor mijloace care sunt licite si nu ilicite

c) inten ia frauduloasa a par ilor, adica acestea au creat in mod voit condi iile in care se realizeaza incalcarea legii;

d) un rezultat ilicit prin opera ia savarsita de par i

Conditiile fraudarii legii sunt :
a) existenta unui act de vointa pentru folosirea sau aplicarea normei materiale
b) utilizarea unor mijloace ilicite
c) intentia onesta a partilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. a+b+c
2. a+c+d
3. a+d
4. d


Conditiile fraudarii legii sunt :
a) existenta unui act de vointa pentru folosirea sau aplicarea normei materiale
b) utilizarea unor mijloace licite
c) intentia onesta a partilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. b+d
2. a+c+d
3. a+d
4. d


Conditiile fraudarii legii sunt :
a) existenta unui act de vointa pentru folosirea sau aplicarea normei conflictuale
b) utilizarea unor mijloace licite
c) intentia frauduloasa a partilor
d) obtinerea unui rezultat ilicit
1. b+d
2. a+b+c+d
3. a+d
4. d

174. Ce constituie sancŅionarea fraudarii legii?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

-sanc ionarea fraudarii legii in dreptul interna ional privat constituie un caz de

aplicare a ordinii publice

175. Care sunt deosebirile dintre fraudarea legii si ordinea publica?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

-fraudarea legii si ordinea publica – nu se confunda, deoarece ordinea publica ia in considerare con inutul legii straine competente, in timp ce in cazul fraudarii legii se ia in considerare activitatea frauduloasa a par ilor, datorita careia o lege se aplica in locul alteia, si nu con inutul legii straine pentru a se putea aplica sanc iunea.

176. Care sunt deosebirile intre fraudarea legii si abuzul de drept?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

Abuzul de drept � se produce in situatia in care subiectii care interpreteaza si aplica norma nu-si exercita cu buna-credinta competentele, in sensul ca interpreteaza si aplica in mod deliberat 'litera' legii intr-un sens restrictiv incalcand intentionat 'spiritul' ei, adica scopul, intentiile legiuitorului, provocand nedreptati si vatamari celui caruia i se aplica acea norma.

Frauda de lege constituie tot o deformare a procesului de interpretare si aplicare a normei juridice si consta in manevra nelegitima de a eluda, prin artificii aparent permise, consecintele unor prevederi legale care nu convin (ex: simularea pretului la un contract de vanzare-cumparare, cand partile, pentru a plati taxe reduse declara un pret inferior celui real asemenea acte, fiind incheiate prin frauda de lege, sunt ilicite si deci, anulabile).    (net

177. In ce mod pot partile sa fraudeze legea?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Frauda legii in dreptul internaŅional privat ;

Fraudarea legii rezulta dintr-o comportare a par ilor destinata sa supuna raportul lor

juridic, artificial, unor legi care nu le sunt aplicabile in mod normal si care poate interveni in

urmatoarele cazuri:

in privin a statutului personal, prin schimbarea ceteniei sau a domiciliului, dar si in

materia divor ului sau a stabilirii filia iei din afara casatoriei;

in privin a bunurilor mobile, partea interesata le poate deplasa in cuprinsul teritoriului

unui stat a carui legisla ie este mai favorabila

in privin a formei exterioare a actelor pentru a evita aplicarea unor dispozi ii legale

mai anevoioase , cum ar fi de exemplu: schimbarea locului unde urmeaza a se incheia

actul pentru a se aplica o lege mai favorabila

In materia contractelor poate interveni fraudarea legii daca par ile folosesc principiul lex

voluntaris in asa fel incat in anumite imprejurari sa se aplice o lege care nu are o legatura

rezonabila cu contractul incheiat, ceea ce inseamna in realitate eludarea legii care ar fi

competenta

in materia succesiunii, cel care vrea sa dispuna de o cotitate disponibila mai mare

decat ii permite legea sa personala schimba cetenia, dobandind o cetenie a unui

stat a carei legisla ie permite o cotitate disponibila mai mare.

Fraudarea legii este folosita si de persoanele juridice, in vederea realizarii unor scopuri

Ilicite, in sensul ca domeniul principal in care se realizeaza aceste scopuri este cel al impozitelor si taxelor, astfel incat no iunea de fraudare pare sinonima cu evaziunea impozitelor si taxelor.

178. Ce reprezinta retrimiterea?

Raspuns: Sinteze, Cap.6) Cazurile de inlaturare de la aplicare a legii straine; Subcap.

Retrimiterea;

Retrimiterea inseamna procedeul juridic prin care legea straina desemnata ca aplicabila

potrivit normei conflictuale a forului refuza competen a ce i se ofera de a se aplica si, atribuie, la randul ei prin normele conflictuale proprii, aceasta competenŅa legii unui alt stat.

179. Ce este starea civila a persoanelor juridice?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.1. NoŅiuni generale;

Starea civila reprezinta un ansamblu de elemente care rezulta din actele si faptele de stare

civila, ansamblu de elemente prin care persoana fizica se individualizeaza in familie si societate.

180. Cum se inregistreaza actele si faptele de stare civila cand exista un element de

extraneitate?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.2. Starea civila;

a) inregistrarea actelor si faptelor de stare civila in ara privind pe straini

b) inregistrarea actelor si faptelor de stare civila intervenite in strainatate privind pe

cetenii romani afla i in strainatate

c) inregistrarea actelor si faptelor de stare civila produse in imprejurari diferite

181. Care sunt aspectele sub care se poate prezenta capacitatea civila a persoanelor?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

a) legea na ionala (lex patriae)

b) legea domiciliului (lex domicilii)

182. Ce se inŅelege prin statutul personal al unei persoane fizice?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

Prin statutul personal se in elege ansamblul materiei care, in dreptul intern apar ine starii civile si capacitii persoanei, iar in dreptul interna ional privat este supusa legii personale, deoarece raporturile juridice care in de statutul persoanei sunt localizate in func ie de persoana, adica de subiectul acestor raporturi, luand in considerare cetenia sau domiciliul persoanei – legea determinata in acest fel se numeste lege personala

183. Sub ce aspecte se prezinta legea personala?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

Legea personala se prezinta sub doua aspecte si anume:

a) legea na ionala (lex patriae) – in cadrul acestei legi capacitatea se determina potrivit

legii Ņarii a carei cetenie o are persoana in cauza (sistem ce este cunoscut in dreptul italian, francez, grec, japonez si dreptului unor Ņari din America Latina

b) legea domiciliului (lex domicilii) - in cadrul acestei legi capacitatea se determina

potrivit legii Ņarii in care se gaseste domiciliul persoanei in cauza (sistem ce este cunoscut dreptului englez, danez, norvegian, islandez si dreptului unor Ņari din America Latina

184. De ce este determinat conŅinutul capacitaŅii persoanei fizice aflate in strainatate?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

-capacitatea persoanei se poate determina pentru straini si dupa legea proprie a statului unde se gasesc, iar pentru cetenii proprii afla i in strainatate dupa legea na ionala a persoanelor, sistem care este cunoscut in dreptul elve ian si a altor state din America

185. Cat timp urmaresc legile romane (cu privire la statutul personal) cetaŅenii romani?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

a) norma conflictuala – potrivit dispozi iilor art. 2 alin. 2 C.civ. legile relative la starea

civila si la capacitatea persoanelor urmaresc pe romani, chiar daca isi au resedin a in strainatate

b) norma conflictuala romana se impune instan elor romane si in cazul in care litigiile au

fost judecate de instan ele straine in urmatoarele situa ii: cand ceteanul roman cere anularea hotararii judecatoresti straine in fa a instan elor romane; cand strainul care a dobandit castig de cauza cerea in Romania executarea hotararii judecatoresti.

186. In ce caz legea romana admite ca lex personalis sa fie lex domicilii?

Raspuns: Sinteze, Cap.8) Normele conflictuale privind starea si capacitatea persoanelor

(lex personalis); Subcap. 8.3. Capacitatea persoanelor (lex personalis);

Daca o persoana nu are nici o cetatenie, se aplica legea domiciliului sau, in lipsa, legea resedintei.

(art 12 L.105/92)

187. Ce reglementeaza regimul drepturilor reale privind bunurile?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.1. NoŅiuni generale;

Drepturile patrimoniale sunt drepturi reale privind imobilele si mobilele, precum si

drepturile de creanta, astfel actiunile privind bunurile in sens restrans sunt cele privind drepturile reale si cele privind drepturile de creanŅa

188. Cu privire la ce bunuri este competent legea situatiei efective a bunului?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

Clasificarea bunurilor in mobile si imobile, respectiv categoriile de mobile (prin natura

lor, prin anticipa ie, prin determinarea legii) si mobile (prin natura lor, prin destina ie, prin

obiectul la care se refera), precum si a altor categorii de bunuri (corporale si incorporale,

fungibile si nefungibile,etc.)    ( Pag.84)

189. De ce lege este reglementat regimul juridic al drepturilor reale accesorii?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

ART. 70

Actul juridic accesoriu este cirmuit de legea care se aplica fondului actului juridic principal, in lipsa unei manifestari de vointa diferita

190. Ipoteca judiciara este conditionata de permisivitatea carei legi?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

Ipoteca, fiind un drept real, poate exista numai in condi iile prevazute de legea situa iei. Art. 64 din Legea nr. 105/1992 prevede ca formele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc. (p.85)

ART. 64

Formele de publicitate, realizate in orice mod, referitoare la bunuri, sunt supuse legii aplicabile la data si locul unde se indeplinesc

191. Ce anume reglementeaza lex fori?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.1. NoŅiuni

generale;

Lex fori    determina regimul juridic al problemelor men ionate mai sus cu privire la

aplicabilitatea legii straine. Astfel, con inutul legii straine, modalitatea ei de aplicare - fie ca

legea straina se aplica din oficiu, fie la cererea par ii interesate -, modalitatea de interpretare a legii straine, sanc iunea gresitei aplicari sau neaplicari a legii straine, rezulta din legisla ia



fiecarui stat, ceea ce inseamna ca instan ele judecatoresti ori alte organe competente chemate sa aplice legea straina se vor conduce in solu ionarea problemelor ivite in unele cauze dupa propria reglementare – adica dupa lex fori.

192. Carei reguli nu este supusa universalitatea de bunuri?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

Regulii lex rei sitae

193. Care este legea aplicabila succesiunii imobiliare din punct de vedere al teoriei

postglosatorilor? Raspuns: Sinteze, Cap.7) Normele conflictuale in material succesiunii ; Subcap. 7.1. NoŅiune

194. Care este modul de solutionare al succesiunii mobiliare din punct de vedere al

teoriei statutarilor francezi?

Raspuns: Sinteze, Cap.7) Normele conflictuale in material succesiunii ; Subcap.

NoŅiune;

195. Care sunt conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea

mosteni? Raspuns: Sinteze, Cap.7) Normele conflictuale in material succesiunii ; Subcap. 7.1.

NoŅiune;

Pentru ca o persoana sa poata mosteni trebuie sa indeplineasca anumite condi ii si anume:

a) sa aiba capacitate succesorala

b) sa nu fie nedemna de a mosteni

c) sa aiba voca ie succesorala (pag.42-43)

196. Care sunt cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un testament pentru a puteafi

valabil incheiat?

Raspuns: Sinteze, Cap.7) Normele conflictuale in material succesiunii ; Subcap.

NoŅiune;

Testamentul trebuie sa respecte urmatoarele cerin e legale pentru a fi valabil incheiat:

a) capacitatea

b) consimŅamantul

c) obiectul

d) cauza

197. Intre ce anume trebuie sa se distinga atunci cand se transmite activul mostenirii?

Raspuns: Sinteze, Cap.7) Normele conflictuale in material succesiunii ; Subcap.

Transmisiunea si imparŅirea mostenirii;

In ceea ce priveste transmisiunea activului succesiunii trebuie sa distingem intre transmisiunea posesiunii mostenirii si transmisiunea dreptului de proprietate si a altor drepturi cuprinse in mostenire sau legat.

198. Care este legea care stabileste conditiile de forma ale actului juridic?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Actul juridic se considera valabil, din punct de vedere al formei, daca indeplineste condi iile prevazute de una dintre legile urmatoare (art. 71 alin. 2 din Legea nr. 105/1992), respectiv:

a) legea locului unde a fost intocmit;

b) legea nationala sau legea domiciliului persoanei care 1-a consimtit;

c) legea aplicabila potrivit dreptului interna ional privat al autoritii care examineaza validitatea actului juridic.    Prin urmare, regula locus regit actum are caracter subsidiar

199. Pentru ce se aplica regula “locus regit actum”?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Potrivit regulii locus regit actum, forma exterioara a actului juridic este regleemntata de

legea locului unde se incheie actul, regula ce este cunoscuta diferitelor sisteme de drept, fie ca este formulata in mod expres in text de lege, fie ca este acceptata in mod tacit ca o norma

cutumiara

Tratatele internationale si conventiile consulare la care tara noastra este parte prevad regula locus regit actum.

200. Ce nu este exceptat de la regula „locus regit actum”?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

In privin a actelor autentice intocmite de cetenii romani in strainatate sau de cetenii

straini in ara noastra, regula locus regit actum are caracter imperativ, iar nu facultativ, deoarece agentul instrumentator nu poate instrumenta decat in conformitate cu legea Ņarii careia apar ine. (P.79)

201. In conformitate cu ce regula trebuie indeplinite formalitatile de un functionar

public?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Potrivit regulii locus regit actum

202. Care sunt formele actelor juridice?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

In literatura de specialitate exista mai multe feluri de forme ale actelor juridice si anume:

a) Forma exterioara

b) Forma de publicitate

c) Forma de abilitare

d) Forma de procedura

203. Care este scopul formei exterioare a actului juridic?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Forma exterioara a actului juridic poate avea unul din urmatoarele scopuri:

- de a condi iona insasi existen a actului juridic.

- de a servi ca mijloc de proba a actului juridic respectiv (ad probationem) (P.72-73)

204. Care este domeniul de aplicare a regulei „locus regit actum”?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Aceasta regula reglementeaza urmatoarele materii:

a) Forma exterioara a actului juridic, fara a face vreo distinc ie intre formele care sunt

cerute pentru insasi existen a actului juridic (ad solemnitatem) si fonnele cerute numai pentru proba actului juridic (ad probationem).

b) Formele de redactare a actelor (inscrisurilor) sau de determinare a persoanelor chemate

sa intervina cu acest prilej.

c) Durata valorii actelor, cand ele au o durata limitata, precum si for a probanta a actelor.

d) Legea locului incheierii actului arata daca proba testimoniala este admisa si pana la ce

suma sau daca, dimpotriva, este necesar un act in scris.

e) Sanc iunile care pot lovi actele juridice intocmite vicios. (P.74-75)

205. Care sunt exceptiile de la competenta legii locului incheierii actului juridic?

Raspuns: Sinteze, Cap.11) Norma conflictuala cu privire la forma actelor juridice ;

Subcap. 11.1. NoŅiuni generale;

Exceptii de la competenta legii locului incheierii actului juridic :

Exceptii generale

1) Ordinea publica in dreptul interna ional privat,

2) Frauda la lege in dreptul interna ional privat.

3) Retrimiterea.

Exceptii speciale:

1) Ipotecile constituie in ara straina asupra unor construc ii situate in ara noastra nu pot

avea efect aici (in ara noastra) decat daca au fost facute prin acte autentice, dispune art. 1773 din C. civ. roman, iar potrivit art. 1789 din acelasi cod actele incheiate in strainatate care constata consimŅamantul pentru stingerea sau reduc iunea unei inscrip ii nu sunt executorii in ara noastra decat daca indeplinesc aceleasi condi ii

2) Potrivit art. 885 din C. civ. , ceteanul roman care s-ar afla in ara straina va putea

face testamentul sau, ori in forma olografa dupa normele prescrise de legea romana, ori in forma autentica intrebuin ata in locul unde se face testamentul.

(P 75-76)

206. Care sunt legile aplicabile conditiilor de fond ale casatoriei in diferite sisteme de

drept?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.1. NoŅiuni generale;

ART. 18

Conditiile de fond cerute pentru incheierea casatoriei sunt determinate de legea nationala a fiecaruia dintre viitorii soti

207. In sistemul nostru de drept care este modalitatea de incheiere a casatoriei?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

ART. 19

Forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza.

Casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatii locale de stat competente ori in fata agentului diplomatic sau functionarului consular fie al Romaniei, fie al statului celuilalt viitor sot.

Casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic sau functionarului consular al Romaniei este supusa conditiilor de forma a legii romane.

Incheierea casatoriei are loc cu indeplinirea urmatoarelor cerinte legale:

a) existenta condi iilor de fond

b) lipsa impedimentelor la casatorie;

c) indeplinirea conditiilor de forma

208. Ce lege se aplica nulitatii casatoriei?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

ART. 24

Legea care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei se aplica nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati

In principiu legea care reglementeaza cerin ele legale pentru incheierea casatoriei se

aplica nulitii casatoriei si efectelor acestei nuliti (art. 24 alin. 1 Legea 105/1992), deoarece aceeasi lege care se aplica pentru cerin ele incheierii casatoriei arata si consecin ele legale ale nerespectarii acestora.

In consecinŅa, nulitatea casatoriei pentru incalcarea condi iilor de fond ale incheierii acesteia se declara in conformitate cu legea competenta a reglementa aceste condi ii;

nulitatea casatoriei pentru incalcarea condi iilor de forma ale incheierii ei se declara in

conformitate cu legea competenta a reglementa asemenea condi ii.

209. Care sunt conditiile de forma ale incheierii casatoriei intre doi cetateni romani in

strainatate?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

ART. 19

Forma incheierii casatoriei este supusa legii statului pe teritoriul caruia se celebreaza.

Casatoria unui cetatean roman aflat in strainatate poate fi incheiata in fata autoritatii locale de stat competente ori in fata agentului diplomatic sau functionarului consular fie al Romaniei, fie al statului celuilalt viitor sot.

Casatoria care se incheie in fata agentului diplomatic sau functionarului consular al Romaniei este supusa conditiilor de forma a legii romane.

210. Care este legea aplicabila in cazul in care unul din soti este cetatean roman si isi au

domiciliul in Romania din punct de vedere al efectelor casatoriei?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

- daca sotii au cetatenii diferite – raporturile personale si patrimoniale ale sotilor sunt

supuse legii domiciliului lor comun, adica ale tarii in care ei isi au domiciliul, fie ca locuiesc impreuna, fie ca locuiesc separat; ( P.53)

211. Ce lege se aplica in cazul nulitatii casatoriei pentru nerespectarea conditiilor de

fond?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

In principiu legea care reglementeaza cerintele legale pentru incheierea casatoriei se

aplica nulitatii casatoriei si efectelor acestei nulitati (art. 24 alin. 1 Legea 105/1992), deoarece aceeasi lege care se aplica pentru cerintele incheierii casatoriei arata si consecintele legale ale nerespectarii acestora.

In consecinta, nulitatea casatoriei pentru incalcarea conditiilor de fond ale incheierii acesteia se declara in conformitate cu legea competenta a reglementa aceste conditii; (P.54)

212. Care este legea aplicabila in cazul divortului intre soti apatrizi?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.2. Casatoria;

In lipsa de legea aplicabila efectelor casatoriei, ceea ce conduce la concluzia ca viitorii so i pot sa aleaga prin acordul lor legea aplicabila regimului si efectelor

conven iei matrimoniale, adica se aplica lex voluntatis

213. Care este legea aplicabila raporturilor personale patrimoniale atunci cand parinŅii si

copii nu au aceeasi cetaŅenie si unul dintre parinŅi este cetaŅean roman?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.3. Raporturile dintre parinŅi si copii lor minori;

- in raporturile dintre parinti si copii se aplica legea care reglementeaza efectele casatoriei

parintilor; (P.55)

214. Ce lege reglementeaza uzucapiunea?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

Uzucapiunea este carmuita de legea statului unde se afla la inceperea termenului de posesie, prevazut in acest scop (art. 145 din Legea nr. 105/1992).

Art. 52 din Legea 105/1992 prevede ca constituirea, transmiterea sau stingerea drepturilor

reale asupra unui bun care si-a schimbat asezarea sunt carmuite de legea locului unde acestea se afla in momentul cand s-a produs faptul juridic care a generat, modificat sau stins dreptul respectiv. In cazul in care bunul a fost intr-un alt stat, unde se implineste durata termenului de uzucapiune, posesorul poate cere sa se aplice legea acestui din urma stat, daca sunt reunite, cu incepere de la data deplasarii bunului, toate condi iile cerute de mentionata lege (art. 146 din Legea 105/1992).

(P.84)

215. Carei legi este supusa prescriptia extinctiva a dreptului la actiune?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

art. 147 din Legea nr. 105/1992 prevede ca prescriptia extinctiva a dreptului la actiune este supusa legii care se aplica dreptului subiectiv insusi. (P.85)

216. Care este legea care reglementeaza dreptul de proprietate asupra bunurilor?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

ART. 49

Posesia, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale asupra bunurilor, inclusiv cele de garantii reale, sunt cirmuite de legea locului unde acestea se afla sau sunt situate, afara numai daca prin dispozitii speciale se prevede altfel.

217. Ce lege reglementeaza dreptul de proprietate cu privire la un bun destinat

exportului? Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

ART. 54

Conditiile si efectele care decurg din rezerva dreptului de proprietate referitor la un bun destinat exportului sunt cirmuite, daca partile nu au convenit altfel, de legea statului exportator

218. Ce se intelege prin “lex causae”?

Raspuns: Sinteze, Cap.5) Aplicarea legii straine ca “lex causae”; Subcap. 5.1. NoŅiuni generale;

Prin lege straina trebuie sa intelegem dreptul strain, indiferent care este izvorul sau: actul normativ; cutuma; practica judiciara, etc., iar aplicarea legii straine inseamna determinarea efectelor juridice in conformitate cu legea respectiva pentru o anumita situatie, deoarece aplicarea legii straine nu se impune prin autoritatea ei proprie pentru ca ar constitui o incalcare a principiului suveranitatii si egalitatii statelor, ci pentru ca normele conflictuale ale unui stat reglementeaza aplicabilitatea legii straine in statul respectiv. (P.26)

219. De ce este determinata legea contractului?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 73

Contractul este supus legii alese prin consens de parti. (L.105/92)

ART. 77

In lipsa unei legi alese conform art. 73, contractul este supus legii statului cu care prezinta legaturile cele mai strinse.

220. Carei legi este supus contractul care nu poate fi localizat in functie de prestatia

caracteristica a uneia dintre parti?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 79

Contractul care nu poate fi localizat in functie de prestatia caracteristica a uneia dintre parti este supus, cit priveste conditiile de fond, legii locului unde a fost incheiat

221. Carei legi trebuie sa se conformeze modul de excutare a obligatiilor izvorate din

contract?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.5.

DispoziŅiile commune obligaŅiilor contractual si extracontractuale;

Art.80

Modul de executare a obligatiilor izvorite din contract trebuie sa se conformeze legii locului de executare.

222. Efectele juridice ale tacerii partii care contesta ca si-a dat consimtamantul la

incheierea unui contract, carei legi sunt supuse?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.5.

DispoziŅiile commune obligaŅiilor contractual si extracontractuale;

ART. 83

Efectele juridice ale tacerii partii care contesta ca si-a dat consimtamintul la un contract sunt supuse legii nationale a persoanei fizice sau legii statutului organic al persoanei juridice in cauza

223. Cand se considera incheiat contractul dintre partile care isi au domiciliul sau sediul

in state diferite?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice;

ART. 84

Contractul dintre parti care isi au domiciliul sau sediul in state diferite se considera incheiat la data cind acceptarea a ajuns la cunostinta ofertantului.

224. Carei legi se supune contractul in care partile nu au convenit o lege aplicabila

bunurilor imobiliare?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice;

art.77

Contractul referitor la un drept imobiliar sau la un drept de folosinta temporara asupra unui imobil are legaturile cele mai strinse cu legea statului unde acesta se afla situat.

225. Ce lege se aplica in cazul contractelor de executare de lucrari daca partile nu au

convenit altfel?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice;

ART. 103

In lipsa de lege convenita de parti se aplica:

a) in contractele de executare de lucrari, legea sediului antreprenorului

226. Ce dispozitii sunt incidente atunci cand partile nu au convenit si asupra legii

aplicabile cand este vorba de contractele de asigurari?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice;

ART. 103

In lipsa de lege convenita de parti se aplica:

d) in contractele de asigurare impotriva riscurilor, legea sediului asiguratorului; aceasta lege se aplica, de asemenea, cesiunii sau gajarii politei de asigurare;

227. Ce dispozitii sunt incidente atunci cand partile nu au convenit si asupra legii

aplicabile cand este vorba de contractele de donatie?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice;

ART. 103

In lipsa de lege convenita de parti se aplica:

f) donatiei, legea nationala a donatorului.

228. La ce se refera normele conflictuale privind faptele juridice?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.1.

NoŅiuni introductive;

in sens restrans, faptul juridic desemneaza evenimentele materiale, adica acelea care

se produc independent de voin a omului, care produc insa efecte juridice, cum sunt nasterea si decesul persoanei fizice, faptele naturale care constituie for a majora, scurgerea termenului prevazut de lege pentru stingerea dreptului material la ac iune in justi ie, precum si faptele voluntare ale persoanelor fizice si juridice, savarsite fara inten ia de a produce efecte juridice, dar care potrivit legii genereaza asemenea efecte.

(P.57)

229. Care este legea pe care persoana lezata o poate folosi in cazul cand solicita reparatii

ca urmare a unei atingeri aduse personalitatii de catre mass-media?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.2.

Legea locului delictului civil;

ART. 112

Pretentiile de reparatii intemeiate pe o atingere adusa personalitatii de catre mass-media, indeosebi prin presa, radio, televiziune sau orice alt mijloc public de informare, sunt cirmuite, la alegerea persoanei lezate, de:

a) legea statului domiciliului sau resedintei sale;

b) legea statului in care s-a produs rezultatul pagubitor;

c) legea statului in care autorul daunei isi are domiciliul sau resedinta ori sediul social.

230. Cine stabileste daca un fapt juridic constituie un act ilicit?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.1.

NoŅiuni introductive;

ART. 107

Legea statului unde are loc un fapt juridic stabileste daca acesta constituie un act ilicit

231. Care este legea pe care cel prejudiciat o poate folosi cand solicita reparatii

intemeiate pe un defect al produsului sau pe o descriere defectuoasa de natura sa creeze confuzii?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.2.

Legea locului delictului civil;

ART. 114

Pretentiile de reparatii intemeiate pe un defect al produsului, pe o descriere defectuoasa de natura sa creeze confuzii sau pe lipsa instructiunilor de folosire sunt supuse, la alegerea consumatorului prejudiciat:

a) legii domiciliului sau resedintei sale obisnuite;

b) legii statului de unde a fost dobindit produsul, afara numai daca fabricantul, producatorul sau furnizorul face dovada ca produsul a fost pus in circulatie pe piata acelui stat fara consimtamintul sau.

232. Carei legi sunt supuse pretentiilor de reparatii in caz de concurenta neloiala?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 117

Pretentiile de reparatii intemeiate pe un act de concurenta neloiala sau pe un alt act care provoaca restringeri nelegitime liberei concurente sunt supuse legii statului pe a carui piata s-a produs rezultatul daunator.

233. Care este legea care opereaza in dreptul intertnational privat atunci cand este vorba

de imbogatirea fara cauza a unei persoane fizice sau juridice?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 104

Imbogatirea fara cauza a unei persoane fizice sau juridice este supusa legii statului unde s-a produs.

234. Carei legi este supusa raspunderea izvorata dintr-un abordaj survenit intr-un port

sau in apele teritoriale?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.3.

Determinarea legii locului delictului civil;

ART. 141

Raspunderea izvorita dintr-un abordaj survenit intr-un port sau in apele teritoriale este supusa legii locului abordajului.

235. Care este legea aplicabila in cazul daunelor cauzate pe sol de o aeronava?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.3.

Determinarea legii locului delictului civil;

ART. 144

Daunele cauzate pe sol de aeronava sunt supuse legii statului pe al carui teritoriu s-au produs.

236. Ce categorii de raspundere civila delictuala reglementeaza „lex loci delicti

commisi”?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.2.

Legea locului delictului civil;

Raspunderea pentru atingeri aduse personalitatii

Raspunderea pentru produse

Raspunderea pentru concurenta neloiala

(Lege pag.13-14)

237. Ce reglementeaza legea delictului civil?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

Legea locului faptului reglementeaza indeosebi in ce priveste:

capacitatea delictuala

condi iile si intinderea raspunderii;

cauzele de limitare sau de exonerare de raspundere si de impar ire a raspunderii intre autor si victima

raspunderea comitentului pentru fapta prepusului;

natura daunelor care pot sa dea nastere la repara ie;

modalitile si intinderea repara iei;

transmisibilitatea dreptului la repara ie;

persoanele indreptite sa ob ina repara ia pentru prejudiciul suferit. (sinteza pg. 66)

238. Ce lege se aplica pentru actele de asistenta si de salvare a persoanelor si bunurilor?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 142

Obligatiile ce decurg din actele de asistenta si salvare a persoanelor si bunurilor sunt supuse legii locului evenimentului, daca acesta s-a produs in apele teritoriale, iar daca a survenit in marea libera, legii nationale a navei care a acordat asistenta sau a realizat salvarea.

239. Care sunt domeniile in care se aplica legea locului delictului civil?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

Se considera ca legea delictului civil se aplica numai in cazul in care este vorba de

nesocotirea unei obliga ii care se naste direct din lege, dar daca este vorba de nesocotirea unor obliga ii care constituie elemente de organizare a unor institu ii, de exemplu a drepturilor reale, in acest sens obliga iile uzufructuarului, sau ale dreptului familiei, in acest sens obliga iile tutorelui se aplica legea care reglementeaza acele obliga ii, adica in exemplele men ionate lex rei sitae ori lexpatriae.

(sinteza p.64)

240. Care este legea aplicabila daca fapta generatoare de raspundere este savarsita intr-un

stat, iar prejudiciul este produs in alt stat?

Raspuns: Sinteze, Cap.10) Norma conflictuala privind faptele juridice; Subcap. 10.4.

Domeniul de aplicare a legii locului delictului civil;

ART. 108

In cazul in care toate sau o parte din consecintele pagubitoare ale actului ilicit se produc intr-un alt stat decit in cel unde a avut loc, se aplica reparatiei corelative legea acestui stat.

241. Care este instanta competenta sa solutioneze raporturile juridice dintre parti in cazul

in care paratul isi are domiciliul sau sediul social in Romania?

Raspuns: Sinteze, Cap.13) Conflicte de jurisdicŅii. CompetenŅa in dreptul internaŅional

privat; Subcap. 13.2. Determinarea competenŅei in dreptul internaŅional privat;

ART. 149

Instantele judecatoresti romane sunt competente daca:

2. sediul piritului, persoana juridica, se afla in Romania; in sensul prezentului articol, persoana juridica straina este socotita cu sediul in Romania si in cazul cind are pe teritoriul tarii o filiala, o sucursala, o agentie sau o reprezentanta;

242. Care este instanta competenta sa solutioneze raporturile de drept international privat

referitoare la incuviintarea adoptiei in cazul in care cel adoptat este cetatean roman, apatrid sau are domiciliul in Romania?

Raspuns: Sinteze, Cap.9) Normele conflictuale in domeniul raporturilor de familie ;

Subcap. 9.3. Raporturile dintre parinŅi si copii lor minori;

ART. 151

Instantele romane sunt exclusiv competente sa judece procesele privind raporturi de drept international privat referitoare la:

2. incuviintarea adoptiei, daca cel ce urmeaza a fi adoptat are domiciliul in Romania si este cetatean roman sau strain fara cetatenie

243. Ce instanta solutioneaza litigiile privind competenta jurisdictionala de a solutiona

procesele intervenite intre parti in cazul in care acestea s-au stabilit prin conventie?

Raspuns: Sinteze, Cap.13) Conflicte de jurisdicŅii. CompetenŅa in dreptul internaŅional

privat; Subcap. 13.2. Determinarea competenŅei in dreptul internaŅional privat;

ART. 154

Daca partile au supus, prin conventie, litigiul dintre ele sau litigiile ce se vor naste din actul pe care l-au incheiat, competentei unei anumite instante, aceasta va fi investita cu competenta jurisdictionala, afara numai daca:

1. instanta este straina, iar litigiul intra in competenta exclusiva a unei instante romane;

2. instanta este romana, iar una dintre parti invedereaza ca o instanta straina este exclusiv competenta

244. Care este instanta la care poate fi introdusa o actiune formulata de un cetatean roman

in cazul in care o jurisdictie straina se declara necompetenta sa o solutioneze?

Raspuns: Sinteze, Cap.13) Conflicte de jurisdicŅii. CompetenŅa in dreptul internaŅional

privat; Subcap. 13.2. Determinarea competenŅei in dreptul internaŅional privat;

ART. 153

In cazul in care o jurisdictie straina se declara necompetenta sa solutioneze o actiune formulata de catre un cetatean roman, aceasta poate fi introdusa la instanta din Romania cu care procesul prezinta cele mai strinse legaturi.

245. Ce lege reglementeaza capacitatea procesuala a fiecarei parti in proces?

Raspuns: Sinteze, Cap.13) Conflicte de jurisdicŅii. CompetenŅa in dreptul internaŅional

privat; Subcap. Domeniul de aplicare a legii forului. Regimul probelor;

ART. 158

Capacitatea procesuala a fiecareia dintre partile in proces este cirmuita de legea sa nationala.

246. Cand sunt recunoscute de plin drept in Romania hotararile straine?

Raspuns: Sinteze, Cap.14) Efectele hotararilor judecatoresti straine; Subcap. 14.2.

Recunoasterea hotararilor judecatoresti straine;

ART. 166

Hotaririle straine sunt recunoscute de plin drept in Romania, daca se refera la statutul civil al cetatenilor statului unde au fost pronuntate sau daca, fiind pronuntate intr-un stat tert, au fost recunoscute mai intii in statul de cetatenie al fiecarei parti.

247. Ce intereseaza atunci cand se aplica regula „lex rei sitae”?

Raspuns: Sinteze, Cap.12) Norma conflictuala cu privire la dreptul de proprietate;

Subcap. 12.2. Legea situaŅiei bunurilor;

Ra iunea acestei reguli se gaseste in interesul pe care statul il are in a stabili regimul

juridic al bunurilor de pe teritoriul acestuia intrucat un stat nu poate admite ca un bun aflat pe teritoriul sau, mai ales terenul si cladirile, sa fie reglementate de o lege straina. Explica ia adoptarii regulii lex rei sitae se gaseste in asigurarea securitii opera iunilor juridice privind bunurile in cadrul aceluiasi stat., iar avantajele, carmuirii de catre aceeasi lege a tuturor bunurilor de pe teritoriul unui stat indiferent cine este proprietarul, sunt reprezentate pe de o parte a usurin ei incheierii opera iunilor judiciare si pe de alta parte fereste de surprize, caci aceasta lege se poate cunoaste cu usurinŅa (sinteza p.82)






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1919
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site