Drepturile si obligatiile Farmacistului

Drepturile si obligatiile Farmacistului

Cum putem aplica aceste principii in momentul de fata? Cum putem astazi sa ne exercitam profesiunea in respectul fata de pacient si in folosul acestuia?
Nu putem vorbi despre drepturile pacientilor fara a tine cont de principiile din Codul de Etica si Deontologie al Farmacistului. In domeniul farmaceutic, drepturile pacientului pot fi deduse doar din Codul de Etica al Farmacistului.
Care sunt caile de urmat atunci cand aceste drepturi - multe, putine - nu sunt respectate? Inainte de orice, trebuie de la bun inceput inteles ca atat asiguratul, cat si asiguratorul pornesc la drum fiecare cu drepturile si obligatiile sale. Asiguratul are obligatia sa achite contributia si are dreptul sa primeasca asistenta medicala si farmaceutica in schimb, iar asiguratorul are obligatia sa rezolve problemele asiguratului si are dreptul sa decida sistemul de masurare si motivare a celor calificati, sa rezolve direct aceste probleme. Practica de pana acum demonstreaza ca suntem departe de atingerea acestor deziderate.In ultimii ani, am auzit, de nenumarate ori pe zi, cum ni se impun normele europene in diverse domenii. "Cartea farmaciei europene" este o astfel de norma. Cerem autoritatilor sa ne impuna si aceasta norma europeana, pe care ne-o asumam si care are urmatoarele principii:

-farmacia este profesiunea artei de a vindeca;

-relatiile dintre farmacist si sistemele de sanatate se stabilesc pe baza principiilor liber consimtite, garantand independenta farmacistului si libera alegere de pacient a farmaciei;

-pacientul are ca drept fundamental posibilitatea de a-si alege singur farmacistul;

-proprietarul unei farmacii trebuie sa fie farmacist, pentru a evita ca interese straine de sanatatea publica sa intervina in eliberarea medicamentelor.

Sa incepem cu cateva principii din Codul de Etica si Deontologie al Farmacistului:
-art. 5: "Farmacistul exercita profesiunea sa in respectul vietii si al persoanei umane";
-art. 6: "Farmacistul are obligatia sa acorde asistenta farmaceutica oricand si oriunde nevoile ocrotirii sanatatii o impun";
-art. 12: "Farmacistul trebuie sa fie devotat, in egala masura, tuturor persoanelor interesate de serviciile sale farmaceutice";
-art. 23: "Farmacistul nu trebuie sa se lase supus nici unor constrangeri financiare, contabile, tehnice sau morale, care ar putea aduce prejudicii independentei sale";
-art. 27: "Farmacistul are obligatia de a asista egal toti pacientii, fara discriminari, in ordinea solicitarii acestora, cu exceptia prescriptiilor medicale de urgenta".

Oprindu-ma numai la aceste principii, ma intreb cum pot fi ele puse in aplicare, in conditiile proastei intelegeri a liberei concurente in domeniul farmaceutic?
Cum putem vorbi de rolul determinant al eticii si deontologiei profesionale in conditiile in care, in prezent, se pune problema disparitiei farmaciei independente, al carei proprietar este farmacistul si care promoveaza modelul etic al farmaciei in detrimentul modelului mercantil?
Nu trebuie sa fii un mare specialist, ci doar sa arunci o privire asupra disciplinelor predate in cadrul Facultatilor de Farmacie, ca sa intelegi ca, spre disperarea unora, farmacistul ramane cel mai complet si calificat specialist in domeniul complex al medicamentului. Cu toate acestea, in sectorul farmaceutic din Romania s-a permis si s-a incurajat acapararea acestuia de neprofesionisti, pentru care principiile eticii si deontologiei nu exista. Singura etica a acestora este profitul cu orice pret, rezultat din afacerea numita "farmacie". Datorita acestei politici, promovata de toate guvernele, farmacia din Romania a devenit tot mai mult o afacere comerciala si din ce in ce mai putin o institutie sanitara.
Este nevoie de o lege coerenta, care sa aiba ca obiect revenirea institutiei "farmacie" la lacasul in care profesionistii pot practica profesiunea "artei de a vindeca", fara ca interese straine de sanatatea publica sa intervina in eliberarea medicamentelor si fara constrangeri de natura comerciala, pentru ca numai in acest fel pot fi respectate drepturile pacientilor.
Drama in care se zbate sistemul sanitar romanesc este agravata si de faptul ca nu este inteleasa suficient si nu este stimulata ideea ca partea de educare, prevenire si tratament ambulatoriu este mai ieftina si mai eficienta, pe termen mediu si lung, decat tratamentul spitalicesc, iar un tratament medicamentos corect, la timp si accesibil tuturor, este instrumentul cel mai la indemana pentru a rezolva majoritatea covarsitoare a cazurilor obisnuite, fara a putea epuiza insa toata cazuistica medicala.
Au trecut 17 ani de la infiintarea primei farmacii particulare din Romania si nu avem inca o lege de infiintare, organizare si functionare a farmaciei. Farmaciile se infiinteaza haotic, patronii din afara profesiunii avand tot mai mult prioritate in acest sens.
Un rol extrem de important in adoptarea acestei politici l-a avut, din nefericire, institutia Consiliului Concurentei. De cate ori aceasta institutie a intervenit in sistemul farmaceutic sub pretextul liberei concurente, calitatea serviciilor farmaceutice a avut de suferit profund. Pana cand nu se va intelege ca in sectorul farmaceutic concurenta trebuie sa fie profesionala si nu comerciala, situatia va continua sa se degradeze.
Consiliul Concurentei a dispus, fara ca specialistii domeniului farmaceutic sa-i ceara, modificarea legislatiei farmaceutice prin diverse decizii, care a dus la degringolada totala in care se gaseste sistemul farmaceutic in momentul de fata. In schimb, cand i se cere sa intervina in eliminarea plafoanelor valorice ale farmaciilor, pentru ca acestea sa poata concura pornind de la conditii egale, aceasta institutie isi declina competenta.
Cum isi poate pastra independenta profesionala un farmacist angajat la un neprofesionist, care-i cere sa vanda, cu orice pret, cat mai multe medicamente, pentru a-i asigura acestuia profitul, fara a tine cont de etica sau deontologia profesionala a farmacistului?
Cum putem vorbi de libera concurenta in sector, cand exista plafoane valorice pentru medicamentele compensate si gratuite, plafoane stabilite pe criterii subiective si cand pretul medicamentului este stabilit de Ministerul Sanatatii?
Cum pot concura, de pe pozitii egale, profesionistii  cu  neprofesionistii? Concurenta poate exista intre profesionistii identici, intre cei buni si cei mai putin buni, iar aceasta trebuie sa fie profesionala. Stabilirea plafoanelor valorice la farmacii - situatie singulara in Europa, incalca grav legile concurentei libere, drepturile asiguratilor, precum si pe cele ale farmacistilor, care, in conditiile plafonarii sumelor alocate, nu-si pot exercita liber profesiunea, conform normelor de etica si deontologie profesionala, deoarece, la epuizarea plafoanelor, sunt nevoiti sa refuze eliberarea medicamentelor catre bolnavi. Cand sumele alocate nu sunt proportionale, cum putem vorbi de concurenta reala?
Pe de alta parte, pentru a face fata normelor europene de organizare si functionare a farmaciilor, sunt nevoiti sa impulsioneze vanzarea medicamentelor care se elibereaza la liber, pentru a face fata cheltuielilor cerute de normele respective. Impulsionarea vanzarii medicamentelor cu orice pret nu este compatibila cu etica si deontologia profesionala.
Aceasta organizatie atrage atentia ca serviciile farmaceutice lasate la dispozitia pietei si a liberei concurente, inteleasa gresit in sectorul farmaceutic, au dus la concentrarea farmaciilor in centrele zonelor urbane, in detrimentul total al zonelor marginase si mai ales al zonelor rurale. In majoritatea tarilor europene, exista un control riguros al infiintarii farmaciilor, care sunt numai in proprietatea farmacistilor. Comitetul din Parlamentul European care se ocupa de propunerea de directiva privind serviciile pe piata interna a votat excluderea serviciilor medicale si farmaceutice din directiva mai sus mentionata, acesta propunandu-si sa introduca masuri de liberalizare in sectorul serviciilor. S-a

lasat la latitudinea fiecarei tari sa-si faca politica proprie a medicamentului si a sectorului farmaceutic, in functie de conditiile din tara respectiva. Nu intelegem de ce aceasta libertate, lasata si Romaniei, de a-si organiza sectorul farmaceutic corespunzator cu situatia din tara este refuzata de conducerea sistemului sanitar, care, dimpotriva, a reusit sa impuna niste norme pe care nimeni din Europa nu le cere!
Constatam ca cetateanul simplu, pacientul real sau potential alearga dupa un loc de munca, dupa un trai decent, dupa un strop de liniste, dupa un medicament salvator, dupa nostalgiile trecutului, dupa sperantele viitorului, fiecare dupa posibilitati. Cati dintre acestia realizeaza ca, prin impunerea concurentei intelese gresit de cei care ar trebui sa le apere sanatatea, siguranta sanatatii si a vietii se pierde incet, dar sigur?
Si pentru ca in momentul de fata avem la conducerea tarii un guvern liberal, as vrea sa amintesc principiul dupa care s-a condus liberalul Horia Rusu: "Este moral sa afirmi cu voce tare ceea ce esti, este moral sa fii consecvent in afirmarea crezului propriu, este moral sa gandesti pe termen lung, este moral sa-ti afirmi propria identitate. Este moral sa ai curajul sa spui ca esti altfel decat altii, chiar daca acesti altii sunt deocamdata mai multi".Cati dintre cei care au acelasi principiu in viata vor mai putea multa vreme sa se conduca dupa acesta? Proprietar sau angajat al unei retele de farmacii, farmacistul diriginte are de indeplinit o serie de sarcini si obligatii, asa cum are si drepturi in relatia cu partenerii sai, indeosebi CNAS.

Obligatiile care revin in sarcina proprietarului, de cele mai multe ori acesta fiind si dirigintele farmaciei, tin in primul rand de aprovizionarea continua cu medicamentele corespunzatoare DCI prevazute in lista, prioritate avand medicamentele cu preturile de referinta. Totodata, acesta trebuie sa asigure acoperirea cererii de produse comerciale ale aceleiasi denumiri comune internationale (DCI) la preturile cele mai mici din Lista cu denumirile comerciale ale medicamentelor si sa practice o evidenta de gestiune cantitativ valorica. O alta sarcina este aceea de verificare a prescriptiilor medicale cu privire la datele obligatorii pe care acestea trebuie sa le cuprinda pentru a fi eliberate si decontate de casele de asigurari de sanatate, precum si de verificare a respectarii conditiilor prevazute in normele privind eliberarea prescriptiilor medicale referitoare la numarul de medicamente farmaciei, tin in primul rand de aprovizionarea continua cu medicamentele corespunzatoare DCI prevazute in lista, prioritate avand medicamentele cu preturile de referinta. Totodata, acesta trebuie sa asigure acoperirea cererii de produse comerciale ale aceleiasi denumiri comune internationale (DCI) la preturile cele mai mici din Lista cu denumirile comerciale ale medicamentelor si sa practice o evidenta de gestiune cantitativ valorica. O alta sarcina este aceea de verificare a prescriptiilor medicale cu privire la datele obligatorii pe care acestea trebuie sa le cuprinda pentru a fi eliberate si decontate de casele de asigurari de sanatate, precum si de verificare a respectarii conditiilor prevazute in normele privind eliberarea prescriptiilor medicale referitoare la numarul de medicamente si durata terapiei in functie de tipul de afectiune: acut, subacut, cronic.

Furnizorul de medicamente, in genere proprietarul farmaciei, trebuie sa transmita Casei datele solicitate de CNAS precum si documentatia necesara decontarii medicamentelor: factura, borderou centralizator, prescriptii medicale, cu inscrierea numarului de ordine a bonului fiscal si a datei de emitere a acestora, pe baza carora au fost eliberate medicamentele. Va urmari respectarea modului de eliberare a medicamentelor cu sau fara contributie personala. Termenul pentru depunerea documentelor necesare decontarii medicamentelor compensate si gratuite este de 15 zile calendaristice ale lunii urmatoare celei pentru care s-au eliberat.

Dirigintele de farmacie si personalul farmaciei trebuie sa informeze asiguratii despre drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de asigurat privind eliberarea medicamentelor, precum si modul de utilizare a acestora, conform prescriptiei medicale.

Programul de functionare a farmaciei va fi afisat la loc vizibil, furnizorul avand obligativitatea de a participa la sistemul organizat pentru asigurarea furnizarii medicamentelor in zilele de sambata, duminica si sarbatori legale afisand orarul farmaciilor care asigura continuitatea furnizarii de

medicamente. In farmacie si la punctele de lucru, pe toata durata programului, trebuie sa fie prezent un farmacist.

Dirigintele de farmacie trebuie sa urmareasca eliberarea in limita valorii de contract, a medicamentelor din prescriptiile medicale asiguratilor, indiferent de casa de asigurari de sanatate la care este luat in evidenta asiguratul, in conditiile in care atat furnizorul de medicamente cat si medicul prescriptor au contract cu casa de asigurari de sanatate.

La randul sau farmacistul care elibereaza medicamentele trebuie sa anuleze medicamentele/DCI care nu au fost eliberate, in fata primitorului, pe toate exemplarele prescriptiei medicale si sa nu elibereze medicamentele daca reteta si-a incetat valabilitatea.

Farmacistul trebuie sa elibereze medicamentele la preturile cele mai mici si numai la solicitarea si cu acordul asiguratului sa elibereze medicamentele din cadrul aceluiasi DCI la preturi mai mari decat preturile de referinta.

In obligativitatea farmacistului intra si respectarea confidentialitatii tuturor datelor si informatiilor privitoare la asigurati, precum si intimitatea si demnitatea acestora;

In relatiile contractuale cu casele de asigurari de sanatate furnizorii de medicamente au urmatoarele drepturi:

sa primeasca de la casa de asigurari de sanatate, la termenul prevazut in contract, contravaloarea medicamentelor cu si fara contributie personala eliberate, in conformitate cu facturile emise si documentelor insotitoare, in limita valorii stabilite in contract, respectiv la nivelul realizat pentru bolile cronice pentru care s-a stabilit valoare orientativa, in limita sumelor alocate la nivelul casei de asigurari de sanatate cu aceasta destinatie;

sa se informeze si sa fie informati asupra modalitatii de furnizare a medicamentelor cu si fara contributie personala;

sa cunoasca conditiile de contractare a furnizarii de medicamente cu si fara contributie personala in tratamentul ambulatoriu, suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si decontate de casele de asigurari de sanatate, precum si eventualele modificari ale acestora survenite ca urmare a aparitiei unor noi acte normative.

sa incaseze de la asigurati contributia personala reprezentand diferenta dintre pretul de vanzare cu amanuntul si suma corespunzatoare aplicarii procentului de compensare a medicamentelor corespunzatoare DCI prevazute in sublista A si B, asupra pretului de referinta, respectiv diferenta dintre pretul de vanzare cu amanuntul si pretul de referinta/pretul de decontare al medicamentelor, decontate de casele de asigurari de sanatate;

sa nu elibereze prescriptiile medicale care nu contin toate datele obligatorii pe care acestea trebuie sa le cuprinda, precum si daca nu au fost respectate conditiile prevazute in norme privind eliberarea prescriptiilor medicale referitoare la numarul de medicamente si la durata terapiei; sa negocieze in calitate de parte contractanta clauze suplimentare la contractele incheiate cu casele de asigurari de sanatate, in limita prevederilor legale in vigoare.

Profesia de farmacist are o importanta deosebita in societate, farmacistul fiind cel care, alaturi de ceilalti profesionisti din sanatate, ofera produse si servicii pentru ingrijirea sanatatii, urmarind utilizarea acestora cat mai judicios in vederea obtinerii efectului terapeutic maxim.

In prezent, exercitarea profesiei de farmacist este reglementata de Titlul XV al Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii.

Potrivit prevederilor art. 553 din legea nr. 95/2006, profesia de farmacist se exercita pe teritoriul Romaniei de catre persoanele fizice posesoare ale unui titlu oficial de calificare in farmacie. Prin titlu oficial de calificare, in sensul legii, se intelege: diploma de farmacist, eliberata de o institutie de invatamant superior medico-farmaceutic acreditata in Romania, certificat de farmacist specialist, eliberat de catre Ministerul Sanatatii Publice, diploma sau certificatul de farmacist eliberate conform normelor europene de catre statele membre al Uniunii Europene, statele apartinand Spatiului Economic European sau de Conferinta Elvetiana, ori diploma dobandita intr-un stat tert si recunoscuta de unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau echivalate in Romania.

Profesia de farmacist, in conformitate cu dispozitiile art. 561 din lege, se exercita in Romania cu titlul profesional corespunzator calificarii profesionale insusite, respectiv farmacist sau farmacist specialist in una dintre specialitatile farmaceutice prevazute de Nomenclatorul de specialitati medicale, medico-dentare si farmaceutice pentru reteaua de asistenta medicala.

Profesia de farmacist este o profesie independenta si se exercita pe baza certificatului de membru al Colegiului Farmacistilor din Romania, in regim salarial si/ sau independent, cu respectarea prevederilor prezentei legi. Colegiul Farmacistilor din Romania este definit in art. 576 din Legea nr. 95/2006 ca fiind organismul profesional, apolitic, fara scop patrimonial, de drept public, cu responsabilitati de legate de autoritatea de stat in domeniul autorizarii, controlului si supravegherii profesiei de farmacist ca profesie liberala, de practica publica autorizata. Colegiul farmacistilor cuprinde toti farmacistii care intrunesc conditiile cerute de lege pentru a desfasura aceasta activitate si care exercita efectiv profesia de farmacist. Membrii Colegiului farmacistilor care intrerup activitatea pe o durata mai mare de 5 ani, pierd calitatea de membru al colegiului si, in consecinta, pierd si dreptul de libera

practica. Reinscrierea in cadrul Colegiului farmacistilor si reluarea activitatii profesionale se poate face numai cu avizul favorabil al Consiliului National al Colegiului farmacistilor, acordat in baza unei reatestari profesionale organizate de Comisia profesional-stiintifica si de invatamant.

Activitatea farmacistului consta in: prepararea formelor farmaceutice ale medicamentelor, fabricarea si controlul medicamentelor, controlul medicamentelor intr-un laborator pentru controlul acestora, depozitarea, conservarea si distribuirea medicamentelor, prepararea, controlul, depozitarea si distributia medicamentelor in farmacii si acordarea de informatii si consultanta privind medicamentele.

De asemenea, farmacistul este competent, in conformitate cu pregatirea sa universitara, sa exercite si alte activitati profesionale: colaborare cu medicul pentru stabilirea si urmarirea terapiei pacientului, farmacovigilenta, marketing si management farmaceutic si activitati didactice sau administratie sanitara.

Legea nr. 95/2006 reglementeaza in mod expres in art. 562 si 563 cazurile de nedemnitate si cele de incompatibi litate pentru exercitarea profesiei de farmacist. Astfel, este nedemna sa exercite profesia de farmacist, persoana care a fost condamnata definitiv prin hatarare judecatoreasca pentru savarsirea cu intentie a unei infractiuni contra umanitatii sau vietii, in imprejurari le gate de exercitarea profesiei de farmacist, si pentru care nu a intervenit reabilitarea, si persoana careia i s-a aplicat pedeapsa interdictiei de a exercita profesia, pe durata stabilita prin hotararea judecatoreasca definitiva sau disciplinara. Exercitarea profesiei de farmacisteste incompatibila cu profesia de medic, cu oricare ocupatie de natura a aduce atingere demnitatii profesiei de farmacist sau bunelor moravuri si cu starea de sanatate fizica sau psihica necorespunzatoare pentru exercitarea acestei profesii.

O noutate absoluta cu privire la exercitarea profesiei de farmacist este reprezentata de capitolul 2 din Titlul XV al Legii privind reforma in domeniul sanatatii, care cuprinde dispozitii privind exercitarea profesiei de farmacist pe teritoriul Romaniei de catre farmacistii cetateni ai unui stat membru al

Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene. Astfel, potrivit prevederilor art. 567 din lege, farmacistii cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene, care exercita profesia de farmacist in Romania, au dreptul de a atasa la titlul profesional detinut, si titlul licit de formare obtinut in statul membru de origine sau provenienta. In cazul in care accesul la una dintre activitatile specifice profesiei de farmacist necesita, in afara titlului oficial de calificare de farmacist prevazut de lege, si o experienta profesionala complementara, autoritatile romane recunosc certificatul emis de statul membru de origine sau provenienta a posesorului, prin care se atesta ca acesta a desfasurat activitatea in cauza in acel stat pentru o perioada de timp echivalenta cu cea prevazuta in legislatia romana pentru activitatea in cauza. Solicitarile farmacistilor cetateni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai unui stat apartinand Spatiului Economic European sau al Confederatiei Elvetiene cu privire la accesul in Romania la una dintre activitatile farmaceutice se solutioneaza de catre Ministe rul Sanatatii Publice, in colaborare cu Colegiul Farmacistilor din Romania, in termen de 3 luni de la data depunerii dosarului complet de catre persoana interesata. Pentru ca acesti cetateni straini sa poata exercita profesia de farmacist, urmare a recunoasterii calificarii profesionale de catre autoritatile competente romane, legiuitorul a instituit obligatia acestora de a poseda cunostintele lingvistice necesare desfasurarii activitatilor profesionale in Romania.

Farmacistul, in exercitarea profesiei sale, trebuie sa tina seama de Regulile de buna practica farmaceutica, aprobate prin Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 1552/2004. Aceste reguli au fost adoptate pe baza Regulilor de buna practica farmaceutica, intocmite de Grupul farmaceutic al Comisiei Europene din 1996, elaborate la randul lor prin adaptarea Ghidului Federatiei Internationale Farmaceutice pentru tarile din Europa, in special pentru tarile membre U.E., si pe baza Ghidului Organizatiei Mondiale a Sanatatii din 1996 privind Regulile de buna practica farmaceutica in farmacia comunitara si de spital.

Principiile fundamentale ale Regulilor de buna practica farmaceutica sunt acelea ca, pe de o parte, farmacistii au obligatia profesionala si morala de a se

asigura ca serviciile pe care le furnizeaza fiecarui pacient sunt de calitate adec vata, iar pe de alta parte, fiecare farmacist trebuie sa fie constient de responsabilitatea pe care o are, alaturi de ceilalti profesionisti din sanatate, in obtinerea rezultatului unui tratament.

Regulile de buna practica farmaceutica vizeaza mai multe domenii, insa ne vom opri doar asupra catorva dintre acestea. Regulile de buna practica privind informarea pacientului stabilesc importanta deosebita pe care o are informarea pacientilor, deoarece o informare inexacta sau o intelegere gresita a unor aspecte poate conduce la un esec al tratamentului si, in consecinta, la o crestere a costurilor pentru sanatate. Pentru a evita asemenea situatii, se impune ca informatia sa fie formulata si prezentata potrivit gradului de intelegere al fiecarui pacient, pacientul fiind informat atat asupra benefi ciilor, cat si asupra riscurilor medicamentelor, farmacistul avand datoria de a face eforturi sustinute in a-i convinge pe pacienti cu privire la cat este de important sa citeasca toate informatiile des pre medicamentul pe care il vor lua si sa puna toate intrebarile utile in legatura cu acesta. Farmacistul, in calitatea sa de membru al echipei de profesionisti in sanatate, trebuie sa depuna toate eforturile pentru a se asigura ca informatia furnizata pacientilor corespunde cu cea data de alti profesionisti din sanatate, implicati in ingrijirea pacientului. Farmacistul va da toate informatiile necesare, pentru o utilizare sigura, corecta si eficace a medicamentului.

Regulile de buna practica privind eliberarea medicamentelor pe baza de prescriptie medicala statueaza obligativitatea fiecarei farmacii de a avea o procedura bine definita pentru activitatea de primire a prescriptiilor medicale, procedura care sa permita farmacistului sa identifice pacientul, medicul care o prescrie, sa verifice autenticitatea prescriptiei medicale, sa identifice medicamentul, sa verifice forma farmaceutica, concentratia, dozele, posologia, modul de prezentare, calea de administrare si durata tratamentului. In situatia in care substitutia este permisa sau exista acceptul medicului pentru ca un medicament alternativ sa fie eliberat, farmacistul isi va utiliza toata competenta profesionala pentru a selectiona medicamentele similare celor prescrise, in acest sens farmacistul trebuind sa dispuna de o informare precisa si pertinenta asupra calitatii si bioechivalentei medicamentelor.

In ceea ce priveste regulile de buna practica privindfarmacistul, acesta trebuie sa fie la curent cu noutatile in domeniul stiintific si al legislatiei in vigoare, sa isi mentina un nivel al competentei profesionale corespunzator indeplinirii sarcinilor profesionale cu eficienta si sa respecte codul deontologic elaborat de catre Colegiul farmacistilor din Romania.

Codul deontologic al farmacistului, publicat in M.Of. nr. 752 din 18.08.2005, are drept principal scop ocrotirea drepturilor pacientilor, respectarea obligatiilor profesionale de catre farmacisti si apararea demnitatii si a presti giului profesiunii de farmacist. Potrivit prevederilor art. 4 din Cod, principiile fundamentale in baza carora se exercita profesia de farmacist sunt urmatoarele: exercitarea profesiei se rea lizeaza exclusiv in respect fata de viata si de persoana umana; in orice situatie pri meaza interesul pacientului si sanatatea publica; in exercitarea profesiei, farmacistii trebuie sa dovedeasca loialitate si solidaritate unii fata de ceilalti in orice imprejurare, sa isi acorde colegial ajutor si asistenta pentru realizarea indatoririlor profesionale; farmacistii trebuie sa se comporte cu cinste si demnitate profesionala si sa nu prejudicieze in nici un fel profesia de farmacist.

Un aspect important reglementat in Codul deontologic este cel al confidentialitatii. In conformitate cu prevederile art. 16 din Cod, farmacistul trebuie sa respecte si sa protejeze confidentialitatea informatiilor referitoare la pacienti, obtinute in cursul activitatilor profesionale, exceptie facand cazurile in care: pacientul si-a dat consimtamantul scris, cand este necesara dezvaluirea informatiei pentru a preveni punere in pericol a sanatatii pacientului sau a unei terte persoane ori cand instanta de judecata solicita aceasta informatie in vederea stabilirii vinovatiei in cazul savarsirii unor infractiuni. Codul deontologic al farmacistului reglementeaza strict si serviciile farmaceutice de urgenta. Astfel, potrivit art. 31 din Cod, in caz de urgenta, farmacistul va solicita pacientului toate informatiile legate de urgenta cererii sale, urmand ca dozele eliberate sa fie pentru maximum 24 de ore, in zilele lucratoare si maximum 72 de ore pentru sfarsitul de saptamana si sarbatorile legale, eliberarea oricarui medicament fiind insotita de

recomandarea farmacistului ca pacientul sa se adreseze imediat medicului. In conformitate cu prevederile art. 36 din Cod, farmacistul raspunde pentru nerespectarea legilor si regulamentelor profesionale, a codului deontologic si al regulilor de buna practica profesionala, judecarea cazurilor de abateri urmand a fi solutionata de catre comisia disciplinara competenta.

Potrivit prevederilor capitolului VII ale Statutului din 2005 al Colegiului Farmacistilor din Romania, actiunea disciplinara poate fi pornita in termen de cel mult 3 luni de la data savarsirii faptei sau de la data luarii la cunostinta. Dupa ascultarea farmacistului impotriva caruia s-a pornit actiunea disciplinara, comisia de disciplina, in cazul in care va constata vinovatia farmacistului, va stabili printr-o decizie, in functie de gravitatea faptei, aplicarea uneia dintre sanctiunile prevazute in art. 105 din Statut: mustrarea; avertismentul; votul de blam; suspendarea temporara, pe o perioada cuprinsa intre 6 si 12 luni a calitatii de membru al Colegiului farmacistilor din Romania; retragerea calitatii de membru al Colegiului farmacistilor din Romania. Impotriva deciziei de sanctionare, farmacistul vizat poate face contestatie in termen de 15 zile de la comunicare, contestatie care va fi solutionata de catre Comisia superioara de disciplina a Consiliului national.

Statutul Colegiului Farmacistilor prevede la art. 120 si o procedura administrativa prealabila obligatorie pentru solutionarea unor situatii conflictuale legate de exercitarea profesiei , membrii colegiului aflati in asemenea situatii fiind obligati sa apeleze la comisia de litigii a consiliului teritorial inainte de a apela la instantele de judecata, la mass-media sau la interventia altor autoritati. Comisia de litigii va convoca partile si va incerca solutionarea amiabila a litigiului, incheind in finalul procedurilor de impacare un proces-verbal care va cuprinde situatia de fapt, pozitiile partilor, probele administrate si rezultatul final.

In Romania, farmacia ca institutie de interes public, se afla in situatia de a avea o lege proprie, argumentul forte pentru a prezenta sistemele de organizare a farmaciei in tarile din spatiul european.

Pentru a defini rolul si modul de exercitare a profesiei de farmacist, Grupul Farmaceutic al Uniunii Europene a publicat in anul 1989, Carta Farmaciei Europene, document-model, atat pentru tarile componente ale Uniunii, cat si pentru tarile candidate la aderare. Acest document pledeaza pentru modelul etic de functionare a farmaciei cu circuit deschis si contine 12 principii:

1. Farmacia este o profesie a Artei de a vindeca, de formatie universitara, liberala si independenta.
2. Medicamentul joaca un rol de neinlocuit in prevenirea si vindecarea bolilor. Prin pregatirea sa stiintifica, farmacistul este singurul specialist in cunoasterea domeniului medicamentului.
3. Din ratiuni de Sanatate publica si in interesul consumatorului, farmacistul trebuie sa fie prezent in toate etapele, de la producerea medicamentului, pana la difuzarea lui catre public.
4. Farmacistul joaca un rol primordial in prevenirea imbolnavirilor si in protectia sanatatii publice, ceea ce face din farmacie un centru de sanatate de prim plan in realizarea campaniei de educatie sanitara, in depistarea precoce a unor boli. Apartine in egala masura farmacistului datoria de a urmari corectitudinea prescriptiilor medicale, farmacovigilenta, ingrijirile la domiciliul bolnavului si alte acte de sanatate, pe care le realizeaza in colaborare cu alti practicieni in Arta de a vindeca.
5. Protejarea sanatatii publice impune repartizarea farmaciilor cu circuit deschis pe baza unor criterii geografice si demografice.
6. Prepararea, conservarea si distribuirea medicamentelor se vor efectua exclusiv in farmacii legal autorizate.
7. Farmacistul trebuie sa fie proprietarul farmaciei, pentru a evita ca interese straine de sanatate publica sa intervina in difuzarea medicamentelor.
8. Puterea de a-si alege farmacistul este un drept fundamental al pacientului.
9. Pentru o sanatate optima, este necesar a integra Farmacia in diferite servicii de Sanatate publica ale tarii.
10. Relatiile dintre farmacist si sistemele de sanatate se stabilesc pe baza acordurilor liber consimtite, garantand independenta farmacistului si alegerea libera a farmaciilor.
11. Onorariul farmacistului trebuie sa fie proportional cu responsabilitatea, obligatiile si serviciile aduse pacientului.
12. Secretul profesional trebuie sa fie respectat si considerat ca un drept al consumatorului.

Adunarea generala a Grupului Farmaceutic din anul 1999 a hotarat ca principiile exprimate in Carta raman in vigoare, aceste principii fiind completate astfel:

1. Distributia produselor medicamentoase trebuie sa se realizeze numai in farmacii sub supravegherea si responsabilitatea unui farmacist. Protectia legala a pacientului ar fi compromisa daca medicamentele ar fi eliberate si prin alti distribuitori.
2. Farmacistului trebuie sa i se garanteze independenta, vis-a-vis de interese pur comerciale. Aceasta se realizeaza, cand ingrijirea sanatatii si conducerea economica sunt numai responsabilitatea unui farmacist proprietar de farmacie. El este sub jurisdictia regulilor reglementate prin codul de deontologie si etica profesionala, iar comportarea sa este subordonata unei Organizatii profesionale (Camera sau Ordin).
3. Pentru a garanta un serviciu farmaceutic, care vine in intampinarea nevoilor societatii organizarea activitatii trebuie sa aiba o distributie rationala si bine echilibrata in baza criteriilor demografic si geografic. Competitia fortata intre farmacisti nu atinge telul ingrijirii sanatatii.

Adunarea Generala a Grupului Farmaceutic al Uniunii Europene, considera ca deciziile guvernamentale referitoare la sistemul de reforma a sanatatii nationale, nu trebuie sa includa nici o alterare cu privire la punctele mai-sus mentionate.
Din datele publicate, privind activitatea farmaceutica in tarile apartinand spatiului european, se desprind doua modele de farmacie: etic si mercantil (comercial). Prezentam succint caracteristicile celor doua modele, asa cum rezulta dintr-un studiu realizat de Hans Gunter Friese, Presedintele Uniunii Federale a Asociatiilor Farmacistilor Germani, intitulat ,,Situatia profesiei de farmacist: experiente europene'', Eschborn, Germania, 2000 (vezi tabelul nr.1).

In noiembrie 2002, la cererea PGEU, Consiliul General Spaniol al Farmacistilor a intocmit un material care prezinta modelul de farmacie in tari ca: Austria, Belgia, Danemarca, Spania, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia si Regatul Unit al Marii Britanii. Iata spre exemplificare cateva sisteme farmaceutice europene, organizate dupa modelul etic.

Austria

In vederea obtinerii licentei pentru a lucra in farmacia comunitara trebuie indeplinite urmatoarele conditii: cetatenie austriaca sau cetatenie a unui stat membru al Uniunii Europene (UE), diploma de farmacist obtinuta in Austria sau intr-o tara membra a UE, cu care exista incheiate conventii, permis de management care se elibereaza dupa o vechime de minimum 5 ani de activitate de la absolvire, usurinta in relatiile de munca in cadrul farmaciei, capacitate legala deplina, sanatate fizica, cunoasterea foarte buna a limbii germane. Permisul oficial este eliberat de Guvernatorul provinciei. Licenta originala este un drept personal absolut.
Pentru infiintarea unei noi farmacii, in Austria primeaza criteriile demografic si geografic pentru infiintarea unei farmacii si constituie restrictia libertatii de stabilire. Prin aceste criterii se asigura viabilitatea farmaciilor existente. Prin aderarea la Uniunea Europeana, Austria nu si-a schimbat aceste criterii. Consecinta stabilirii libere a amplasarii de noi farmacii este aparitia de farmacii mici, unde personalul farmaceutic nu este utilizat suficient si apare necesara desfacerea de produse secundare, parafarmaceutice. Experienta austriaca s-a dovedit a fi pozitiva; a fost evitat dezavantajul stabilirii mai multor farmacii noi, in zone aglomerate, in detrimentul acoperirii geografice uniforme.
Conform legislatiei farmaceutice austriece farmaciile nu sunt intreprinderi de comert pur. Regulile de competitie libera, fara restrictie, nu pot fi aplicate la farmacii. Produsele medicamentoase sunt un tip special de marfa. Vanzarea cat mai multor medicamente posibile si cresterea consumului acestora, prin masuri comerciale sau de publicitate nu constituie obiectivul principal al activitatii farmaceutice austriece.

In Austria, distanta minima intre farmacii este de 500 m, raportul farmacie / numar de locuitori, inclusiv bolnavi in trecere, este in medie de 1 / 5500.
Farmacia poate avea un singur proprietar sau un parteneriat, cu conditia ca licentiatul sa fie manager si partener reprezentativ si sa detina peste 50% actiuni, sau cel putin 25% initial, urmand a creste la peste 50% in 10 ani. Farmacia se vinde exclusiv altui farmacist si numai dupa o perioada de minimum 5 ani de la autorizare. Dupa decesul farmacistului este permis de lege sotului/sotiei sa inchirieze sau sa concesioneze farmacia altui farmacist pentru o perioada de maximum cinci ani. Pana la implinirea varstei de 24 de ani copilul, urmas al farmacistului, poate inchiria farmacia unui alt farmacist. In cazul in care urmeaza studii de farmacie, farmacia poate fi inchiriata pana cand acesta implineste varsta de 35 ani. Succesorul trebuie sa vanda farmacia unui proprietar unic sau unei companii, in care acesta trebuie sa detina majoritatea actiunilor.
Distribuitorilor si producatorilor de medicamente ca si oricaror altor entitati de stat sau private le este interzisa detinerea de farmacii sau lanturi de farmacii.

Farmacistii care nu au cetatenie austriaca nu pot deschide o farmacie noua, dar pot prelua o licenta de la o farmacie care functioneaza de cel putin 3 ani. Preturile sunt controlate. Adaosul comercial se situeaza intre 11,1% si 35,5%.
Din totalul farmaciilor, 561 au ca proprietar un singur farmacist, iar 565 de farmacii au ca proprietar un parteneriat de farmacisti.
Distributia medicamentelor de catre medici umani sau de medici veterinari nu este posibila, cu exceptia situatiilor cand cabinetul medical este la peste 6 km de cea mai apropiata farmacie.

Belgia

Proprietarul farmaciei poate fi oricine, distribuitorii pot detine lanturi de farmacii, producatorilor de medicamente le este interzis insa acest lucru.
In farmacie trebuie sa fie permanent un farmacist pe tura. Farmacistul sef este obligat sa fie prezent in farmacie, in absenta sa putand fi inlocuit cu un alt farmacist cu aceeasi calificare. Farmacistul sef nu poate conduce simultan o alta afacere cu medicamente sau produse parafarmaceutice, nu poate lucra in productia de medicamente sau in depozitul farmaceutic.
Incepand cu anul 1998, 83% dintre farmacisti sunt proprietari de farmacii, iar 17% apartin unor entitati nefarmaceutice. Farmacistul sau orice persoana fizica/juridica pot fi proprietari ai mai multor farmacii.
Sunt reglementate criterii demografice si geografice pentru infiintarea unei farmacii.
Este permisa fuzionarea a doua farmacii in aceeasi localitate. Vanzarea unei farmacii este permisa numai pentru cele deschise cel putin 5 ani. Pretul unei farmacii nu poate depasi valoarea urmatoarelor elemente: accesoriile si echipamentul tehnic, stocul de produse si 150% din media profitului brut obtinut in ultimii 5 ani. Nu sunt restrictii la mutarea unei farmacii si nici la intocmirea succesiunii in cazul decesului proprietarului.
Medicamentele sunt distribuite exclusiv de farmacisti, medicii si veterinarii fiind obligati sa cumpere medicamente din farmacia cu circuit deschis.
Toate medicamentele, celelalte produse de sanatate ca si produsele dietetice trebuie vandute prin farmacii.
Este interzisa reclama la medicamentele eliberate pe prescriptii medicale. Farmacistii nu au voie sa faca reclama propriilor farmacii.
Nu este stipulata varsta la care farmacistul belgian este obligat sa se pensioneze.
Farmacistii primesc onorarii pentru indatoririle de serviciu si pentru prepararea formulelor magistrale.

Danemarca

Proprietarul farmaciei este farmacistul care nu poate detine decat o singura farmacie. Farmacistul este conducator intr-o singura unitate.
Nu este prevazut in legislatia daneza criteriul demo-geografic. Autoritatea administrativa impune conditia potrivit careia pacientii nu pot parcurge mai mult de 15 km pana la prima farmacie.
Vanzarea farmaciilor este interzisa. Licenta pentru proprietate este valabila pana cand proprietarul implineste varsta de 70 ani, transferand-o altui farmacist.
Dupa decesul proprietarului legea da dreptul mostenitorilor sa mentina farmacia inca sase luni sau pana cand Ministerul Sanatatii atribuie licenta altui farmacist.
Farmacistul sef nu are dreptul sa practice alta profesie (medicina, odontologia, medicina veterinara), nu are dreptul sa aiba interese financiare din producerea sau vanzarea en gros a produselor farmaceutice.
Farmacistii nu au drepturi exclusive asupra vanzarii medicamentelor de uz veterinar. Legea nu interzice promovarea produselor propriei farmacii.

Finlanda

Proprietarul farmaciei este farmacistul licentiat care detine o singura farmacie. Farmacistul poate conduce o alta afacere cu medicamente cu aprobarea Agentiei Nationale a Medicamentului, pentru o zona cu populatie redusa. Farmacistul poate obtine cel mult trei licente pentru infiintarea unei farmacii in intreaga sa cariera. Licenta se obtine ca urmare a unui concurs organizat la nivel national.
Nu sunt prevazute de legislatie criterii demografice si geografice. In practica, factori ca populatia si sanatatea locala sunt considerate prioritare.
Vanzarea farmaciei este interzisa.
Farmacistul sef nu poate practica alta profesie, nu poate fi conducatorul unui laborator de productie sau depozit.
Farmacistii nu detin drepturi exclusive asupra vanzarii de medicamente, medicii veterinari avand dreptul de a vinde medicamente de uz veterinar.

Franta

Farmacistul este proprietarul unei singure farmacii. Farmacistii pot fi autorizati sa formeze o societate in nume colectiv, in vederea exploatarii unei farmacii, si, de asemenea, pot forma o societate cu raspundere limitata pentru o singura farmacie.
Farmacistul titular al unei farmacii trebuie sa-si exercite personal profesia. Infiintarea si conducerea unei farmacii cu circuit deschis este interzisa altor profesii (medic, medic veterinar, stomatolog, asistenti, moase).
Este legiferat criteriul demografic, prin care o farmacie se infiinteaza la 2.500 de

locuitori pentru o populatie sub 5 000 de locuitori, la 3000 de locuitori pentru o populatie intre 5 000 - 30 000 de locuitori si la 3.500 de locuitori pentru o populatie de peste 30 000 de locuitori.
Mutarea unei farmacii se face in acelasi sector, cu aprobarea Ordinului Farmacistilor si a autoritatilor sanitare din sectorul respectiv.
Cu exceptia unor evenimente de forta majora vanzarea unei farmacii se poate face dupa o perioada de minimum cinci ani de la infiintare.
In cazul decesului farmacistului titular instrainarea farmaciei se poate face de catre mostenitorii legali, dupa o perioada de maximum 2 ani, timp in care aceasta este condusa de un farmacist abilitat.
In exercitarea profesiei nu sunt limite de varsta, la retragerea sa din activitate farmacistul fiind obligat sa vanda farmacia. In toate situatiile, medicamentele trebuie sa fie preparate de un farmacist sau sub directa sa supraveghere.
Este obligatorie efectuarea programului de garda pentru toate farmaciile, prin rotatie, cu acordul Ordinului Farmacistilor si anuntand autoritatile locale.
Farmacistul nu poate exercita o activitate incompatibila cu demnitatea sa profesionala. Este obligatorie pastrarea secretului profesional. Farmacistul din farmacia de oficina (cu circuit deschis) nu poate practica alta profesie.
Din cele 23 271 de farmacii, 7 051 au ca proprietar un singur farmacist, iar restul de 16 220 de farmacii au ca proprietar un parteneriat de farmacisti.

Germania

Proprietarul farmaciei este farmacistul care o conduce personal si autonom, ceea ce implica asumarea tuturor deciziilor referitoare la operatiunile din farmacie (pe probleme farmaceutice, economice sau de resurse umane). Este interzisa asocierea proprietarilor de farmacii, un farmacist putand detine o singura farmacie. Este, de asemenea, interzisa incheierea acordurilor care ofera o parte directa sau indirecta a bunurilor rezultate din activitatea unei farmacii oricarei terte parti. Aceasta deoarece, dependenta economica ar fi contrara practicarii independente a profesiei de farmacist, putandu-se astfel preveni situatii in care interesele pur mercantile ar putea conduce activitatile specifice farmaceutice.
Farmacistul trebuie sa detina un laborator in care fiecare produs este monitorizat, putand, totodata, efectua analize ca: teste de graviditate, masurarea tensiunii arteriale, teste de sange.
Nu este prevazut de lege criteriul geografic pentru infiintarea unei farmacii.
Nu sunt restrictii pentru vanzarea unei farmacii, singura conditie este aceea ca cel care cumpara farmacia sa fie numai un farmacist. In cazul in care proprietarul decedeaza legea germana prevede ca sotul/sotia sa pastreze farmacia din motive economice pana cand ea/el se va recasatori. Copilul poate pastra farmacia pana la varsta de 23 ani; daca urmeaza studii de farmacie perioada se

poate prelungi pana cand acesta isi finalizeaza studiile.
In ceea ce priveste organizarea unei farmacii se mentioneaza urmatoarele: spatiul farmaciei trebuie sa fie de cel putin 110 mp, impartit in oficina, laborator, depozit, camera de garda; numarul de incaperi si echipamentul trebuie sa asigure producerea, examinarea, stocarea si ambalarea produselor farmaceutice si sa permita eliberarea medicamentelor si consilierea pacientilor. Incaperile farmaciei trebuie sa comunice intre ele, dar sa fie separate de zonele de trafic public; personalul farmaceutic trebuie sa fie in numar corespunzator pentru corecta functionare a farmaciei. Prezenta farmacistului este obligatorie in farmacie.
Nu exista restrictii referitoare la faptul ca proprietarii de farmacie isi pot transfera farmacia in alt loc. Nici unul nu este constrans sa se pensioneze la o anumita varsta.
Publicitatea la medicamentele prescrise de medici este interzisa.
Este reglementat programul de functionare al farmaciilor, existand si servicii de noapte pentru urgente (1 farmacie cu program de noapte, la fiecare 20 de farmacii).
Nu sunt restrictii privind mutarea unei farmacii.

Exista 5 reguli care se impun in desfasurarea activitatii farmaceutice:
1. Pretul uniform al medicamentelor.
2. Farmacia este exclusiv proprietate privata.
3. Pacientul are dreptul sa-si aleaga farmacia.
4. Farmacistul nu poate practica alta profesie, daca aceasta este incompatibila cu standardele profesiei sale.
5. Farmaciile se aprovizioneaza numai cu medicamente si cu produse destinate ingrijirii sanatatii.

Grecia

Proprietarul farmaciei este farmacistul care o conduce personal si care concomitent nu poate fi salariatul niciunei alte institutii. Acesta nu poate detine decat o singura farmacie.
Sunt interzise lanturile de farmacii, atat ale distribuitorilor, cat si ale producatorilor de medicamente.
Sunt reglementate criterii demografice si geografice pentru infiintarea unei farmacii. Se acorda licenta de infiintare unei farmacii in localitatile cu peste 3.000 de locuitori, unde nu mai exista o alta farmacie; in localitatile cu populatie intre 3.000 - 10.000 locuitori se infiinteaza o farmacie la 3.000 de locuitori; in localitatile cu 10.001 - 100.000 de locuitori o farmacie se infiinteaza la 2.500 de locuitori; peste 100.001 de locuitori o farmacie se infiinteaza la 2.000 locuitori.

Nu sunt reglementari privind vanzarea farmaciilor, dar este reglementata mostenirea.
Este obligatorie prezenta farmacistului sef in farmacie, in absenta sa putand fi inlocuit cu un farmacist cu aceeasi pregatire.
Farmacistilor le este interzis sa realizeze orice tip de analize clinice in farmaciile lor.
Farmacistii au drepturi exclusive in distribuirea medicamentelor.

Irlanda

Proprietarul unei farmacii poate fi un farmacist, o companie farmaceutica, orice entitate juridica sau reprezentantul legal al unui farmacist (care poate administra farmacia cinci ani dupa decesul sau). Farmacistul poate fi proprietarul mai multor farmacii. Farmacia este condusa intotdeauna de farmacist care poate fi chiar proprietarul sau un farmacist angajat. Criteriile pentru infiintarea unei farmacii includ distanta si densitatea populatiei.
Nu sunt prevazute restrictii la vinzarea unei farmacii. Farmacistul care conduce farmacia nu este restrictionat de la exercitarea altei profesii daca in absenta sa farmacia este condusa de un farmacist loctiitor.
Prepararea medicamentelor trebuie supravegheata de un farmacist coordonator. Farmacistii pot de asemenea executa diverse tipuri de analize: teste de graviditate si masurarea colesterolului.
Din numarul total al farmaciilor cu circuit deschis, 936 au ca proprietar un singur farmacist, 19 farmacii apartin unor parteneriate de farmacisti si 332 de farmacii au ca proprietari retele comerciale (distribuitorii de medicamente pot avea lanturi de farmacii, dar producatorilor le este interzis acest lucru).

Italia

Proprietarul farmaciei este farmacistul licentiat si abilitat sa practice profesia. Farmacistul este proprietarul unei singure farmacii fiind interzise lanturile de farmacii. Autorizarea de infiintare a unei farmacii se face pe baza unui sistem de examinare la nivel national, constituit din probe practice de laborator si probe orale, sub forma de teste grila, cu 300 de intrebari. Autorizatia de infiintare a unei farmacii presupune posesia a doua licente: una emisa de autoritatea sanitara teritoriala, cealalta emisa de Consiliul orasenesc.
Sistemul farmaceutic italian are reglementat criteriul demo-geografic, numarul de farmacii fiind proportional cu numarul de locuitori. Orasele cu o populatie mai mica de 12.500 locuitori au o farmacie la fiecare 5.000 de locuitori. In alte orase sau comune exista o farmacie la 4.000 de locuitori. Distanta minima intre

doua farmacii este 200m.
Farmaciile se vand dupa functionare de minim 3 ani.
In urma decesului farmacistului, mostenitorii nefarmacisti pot vinde farmacia in cel mult trei ani. In cazul in care un mostenitor urmeaza studii de farmacie, perioada de pastrare a proprietatii se prelungeste la 10 ani.
Mutarea unei farmacii se poate face numai in acelasi areal. In cazul in care mutarea se face in alta zona farmacistii trebuie sa treaca printr-un proces de selectie.
Farmacistul sef nu poate practica alta profesie.
Farmacistii detin exclusivitatea eliberarii medicamentelor. Pot elibera de asemenea produse parafarmaceutice, alte produse - chirurgicale, cosmetice si mancare pentru copii. Vanzarea la distanta si teleshopping-ul la medicamente cu si fara prescriptie medicala sunt interzise.
Farmacistii nu pot face publicitate farmaciei lor inafara incintei acesteia.
Programul farmaciei este limitat la 8 h si este reglementat regional. Sunt farmacii cu servicii de urgenta in fiecare regiune in functie de numarul de locuitori. Programul permanent este stabilit de Asociatia farmaceutica locala.
Legea nu prevede o varsta obligatorie pentru retragerea din activitate.

Luxemburg

Proprietarul farmaciei este farmacistul, numai acesta putand obtine concesiunea asupra unei farmacii. Farmacistul nu poate fi proprietarul decat al unei singure farmacii, fiind totodata si farmacistul sef. Concesiunea se obtine prin examen, avand totodata si permisiunea autoritatilor locale si de sanatate, pentru infiintarea unei noi farmacii.
Nu sunt criterii demografice si geografice la infiintare.
Farmacistul sef se poate ocupa de o alta activitate atata timp cat aceasta nu impiedica indatoririle fata de farmacie si daca se desfasoara inafara orelor de program.
Farmacistii au exclusivitatea distributiei medicamentelor.

Olanda

Legea nu prevede conceptul de proprietate asupra farmaciei. Pana in anul 1999 in Olanda, o farmacie apartinea si era infiintata numai de farmacist. Incepand cu luna ianuarie 1999 au fost admisi ca proprietari de farmacii si patroni nefarmacisti.
Farmacistul nu poate conduce decat o singura farmacie. Autorizatia de

functionare se elibereaza de catre autoritatile locale.
Nu sunt restrictii referitoare la vanzarea farmaciilor.
Nu sunt legiferate criterii demografice si geografice.
Dupa decesul farmacistului mostenitorii pot pastra farmacia fara conditii impuse. Farmacistul sef nu poate exercita alta profesie; este interzis sa practice medicina, chiar daca este calificat in acest domeniu.
Farmacistii detin in exclusivitate drepturile de eliberare a medicamentelor, cu exceptia catorva zone rurale. Medicii de familie din zonele rurale sunt autorizati sa distribuie medicamente pacientilor lor, daca farmacia cea mai apropiata este la peste 5 km departare. Medicii veterinari pot furniza produse medicinale pentru animalele aflate in ingrijirea lor.
Conform datelor furnizate de PGEU in anul 2001, din numarul total de farmacii, 1303, au ca proprietar un singur farmacist, sau ca proprietar un parteneriat de farmacisti, iar 326 farmacii apartin unor lanturi comerciale. Sunt interzise lanturile de farmacii distribuitorilor si producatorilor de medicamente.

Portugalia

Un farmacist poate fi proprietar sau coproprietar la o singura farmacie.
Lanturile de farmacii sunt interzise.
Infiintarea unei noi farmacii se bazeaza pe organizarea unui concurs profesional la nivel national, coordonat de Ministerul Sanatatii si Institutul National de Farmacie si Medicamente, la solicitarea autoritatilor locale de sanatate. Selectia finala se bazeaza pe un punctaj obtinut la examen (maximum 10) la care se adauga numarul de ani de experienta in farmacia publica sau de spital, domiciliul, varsta si titlurile academice obtinute in cariera.
Este reglementat si respectat criteriul demo-geografic pentru infiintarea unei farmacii. Distanta minima intre farmacii este de 250 m, o farmacie se infiinteaza la 6.000 de locuitori. Sunt situatii speciale cand criteriul referitor la populatie este variabil: in localitati fara nici o farmacie, in localitati cu unitati medicale unde o farmacie se afla la 3 km distanta de acestea, in centre comerciale.
Vanzarea sau transferarea farmaciei se poate face numai dupa o perioada de functionare de cel putin doi ani.
In cazul decesului proprietarului mostenitorul care este farmacist sau student la facultatea de farmacie poate prelua proprietatea, un farmacist abilitat poate fi angajat ca interimar. Daca mostenitorii nu sunt farmacisti au la dispozitie doi ani pentru a vinde farmacia sau pentru a o transfera altui farmacist pentru o perioada de 10 ani. Farmacia se vinde sau se inchide la sfarsitul acestei perioade.
Farmacistul sef se poate ocupa de alta activitate care nu afecteaza indeplinirea sarcinilor de serviciu in farmacia sa; in caz contrar ii este interzisa conducerea unei alte afaceri incompatibile cu standardele profesiei sale.
Farmaciile sunt autorizate sa elibereze in mod exclusiv medicamente.

Suplimentele nutritive si produsele din plante pot fi vandute si in supermarket-uri. Farmacistii pot comercializa produse ortopedice, fitofarmaceutice, homeopatice, ortometrice, dietetice si cosmetice.
Vanzarea la distanta si teleshopping-ul precum si alte metode vanzare decat cele consacrate si reglementate sunt interzise. Farmaciile nu au ore speciale de deschidere. Se efectueaza ore suplimentare pana la ora 22 sau serviciu permanent - 24 de ore.
Farmacistii pot continua exercitarea profesiei si peste varsta de 65 de ani, varsta de pensionare.

Marea Britanie

Farmacia este proprietatea unui farmacist, a unei companii a caror parteneri sunt farmacisti, sau a unei companii private conduse de un farmacist.
Doar membrii Asociatiei Nationale Farmaceutice pot conduce o farmacie. Un farmacist poate conduce doar o singura farmacie.
Farmacistul sau compania pot avea in proprietate mai multe farmacii. Lanturile de farmacii sunt permise. Compania Boots este proprietarul unui mare lant de farmacii cu peste 1200 de locatii.
Este obligatorie prezenta unui farmacist pe tura, iar discount-urile la medicamente sunt interzise.
In Scotia sunt permise deopotriva companiile farmaceutice si nefarmaceutice.
Pentru infiintarea unei farmacii este necesara o licenta de la Societatea Farmaceutica Regala care se completeaza cu aprobarea data de autoritatile de sanatate locala. Nu sunt prevazute in lege criterii geografice si demografice pentru infiintarea unei farmacii. Cu toate acestea o farmacie se deschide la minimum 500 m fata de alta farmacie; 67% dintre farmacii sunt situate la 1000 m una fata de alta.
Nu sunt restrictii referitoarte la vanzarea farmaciei daca noul proprietar indeplineste conditiile legale. In urma decesului proprietarului, daca mostenitorii nu sunt farmacisti, in Anglia si in Tara Galilor, compania privata il poate inlocui cu un alt farmacist cu aceeasi pregatire. In Scotia, mostenitorul necalificat in aceasta profesie intra in parteneriat cu unul sau mai multi farmacisti.
Farmacistul sef poate practica alte profesii compatibile pentru care trebuie sa fie calificat, ca optometria si presopunctura. Farmacistii pot coordona analize medicale.
Farmacistii nu detin dreptul exclusiv in eliberarea medicamentelor, medicii putand vinde medicamente pacientilor lor (conform legii medicamentului din 1968). Dentistii pot vinde medicamente pentru tratamente dentare doar persoanelor care nu se trateaza prin Serviciul National de Sanatate. Medicamentele cu regim de OTC pot fi vandute in orice magazin cu conditia ca

acesta sa fie asigurat contra spargerilor. Vanzarea medicamentelor nu este permisa pe tarabe. Clinicile veterinare pot vinde medicamente pentru tratamentul animalelor pe care le ingrijesc. Cateva medicamente pentru tratamentul cabalinelor pot fi vandute de catre selari, iar o anume categorie de medicamente pot fi vandute de catre agricultori.
Vanzarea la distanta si teleshopping-ul pentru OTC sunt acceptate si practicate.

Spania

Una dintre principalele probleme ale reformei sanitare in Spania o reprezinta infiintarea farmaciilor, modul de eliberare a medicamentelor catre pacienti, prepararea si elaborarea de formule magistrale si oficinale, colaborarea cu autoritatile publice in vederea utilizarii rationale a medicamentelor in diferite servicii sanitare de interes general. Conform Legii nr.14/1986 (Legea sanitara), a Legii nr. 25/1990 (Legea medicamentului) precum si a Legii privind reglementarea Serviciilor farmaceutice comunitare (din anul 1997), farmaciile sunt unitati sanitare private, de interes public, supuse programului sanitar, in care farmacistul titular, proprietar, impreuna cu asistenti si personal auxiliar, trebuie sa presteze servicii farmaceutice de baza catre populatie.
Proprietarul farmaciei este farmacistul, absolvent al unei facultati de farmacie, singur sau in parteneriat cu alti farmacisti. Fiecare dintre ei poate detine singur o farmacie.
Sunt interzise lanturile de farmacii indiferent cine ar putea fi proprietarul acestora.
Autorizarea de functionare a unei farmacii se elibereaza in functie de numarul locuitorilor si de distanta dintre farmacii, cu scopul de a garanta accesibilitatea si calitatea serviciilor, precum si controlul in administrarea medicamentelor in functie de nevoile specifice fiecarei zone. Pentru infiintarea unei farmacii, numarul minim de locuitori este de 2800, iar numarul maxim este de 4000. Pentru zonele rurale, turistice, montane se poate stabili un numar mai mic de locuitori pentru o farmacie. Distanta minima intre farmacii este, in general, de 250 m.
Autorizarea se face cu respectarea principiului publicitatii si transparentei, prevazut in procedurile specifice de autorizare, in care se prevad cerinte de incredere si garantii. Functionarea farmaciei se poate realiza numai in favoarea celorlalti farmacisti. In cazurile de sanctiuni, privind incapacitatea profesionala sau penala a farmacistilor, se interzice functionarea farmaciei.
Dupa decesul proprietarului legea cere mostenitorilor sa inchida farmacia daca acestia nu au calificarile cerute sau nu urmeaza studii in acest sens.
Prezenta si activitatea profesionala a farmacistului este conditia esentiala pentru eliberarea de medicamente catre omul bolnav. Este reglementat numarul minim

de farmacisti (in afara de farmacistul sef) care trebuie sa-si desfasoare activitatea in farmacie, cu scopul de a garanta pacientilor asistenta profesionala adecvata.
Eliberarea medicamentelor, a produselor parafarmaceutice si a celor de uz veterinar se face exclusiv de catre farmacii.

Tari postcomuniste

Preocuparea Forului Farmaceutic European pentru cunoasterea cat mai exacta a situatiei din fiecare tara candidata se reflecta in cele doua Rapoarte prezentate in cadrul Mesei rotunde la Ljubliana (2002) si la Budapesta (2003).
Rapoartele cuprind, in cifre si grafice, date referitoare la populatia tarii, numarul de farmacii si farmacisti si cheltuielile cu ingrijirile de sanatate raportate la PIB. De asemenea, sunt cuprinse date referitoare la proprietatea si amplasarea farmaciilor, drepturile legale privind abilitarea de a elibera medicamente si de a presta servicii farmaceutice, consumul de medicamente, TVA, pretul si rambursarea.


Proprietatea asupra farmaciei este detinuta de:
- farmacisti, in: Letonia, Lituania, Slovacia si Bulgaria.
- farmacisti si nefarmacisti, in: Croatia, Cehia, Estonia, Polonia, Slovenia si Romania. In Croatia si in Estonia nefarmacistii trebuie sa prezinte garantii de moralitate.
- farmacistul detine minim 51% din proprietatea farmaciei, in Ungaria.
Criteriile demografic si geografic sunt legiferate in Slovenia, Lituania, Croatia si Ungaria.

La incheierea lucrarilor Mesei rotunde de la Ljublijana, din aprilie 2002, s-a emis hotararea PGEU cu urmatoarele puncte:
1. Necesitatea ca tarile candidate, pentru a deveni membre ale Uniunii Europene, sa inceapa imediat participarea la procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea sectorului farmaceutic;
2. Grupul Farmaceutic va sprijini, fara rezerve, toate schimbarile care, in dezvoltarea viitoare a activitatii farmaceutice, se vor baza pe criteriul potrivit caruia, pacientul este cea mai importanta parte, care trebuie sa beneficieze de servicii farmaceutice de inalta calitate;
3. Membrii PGEU sunt ferm convinsi ca, este esential, sa se pastreze sau sa se introduca criterii geografice si demografice, in ceea ce priveste organizarea farmaciilor