Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Modurile de stingere a obligatiilor

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Modurile de stingere a obligatiilor

1. Moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului: a) compensatia; b) confuziunea; c) darea in plata.




2. Moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului: a) remiterea de datorie; b) imposibilitatea fortuita de executare.

Moduri de stingere a obligatiilor sunt imprejurari, altele decat plata, care au ca efect incetarea raportului juridic obligational.

Clasificarea modurilor de stingere a obligatiilor:

1). dupa rolul vointei partilor in incetarea raportului juridic obligational: a) moduri voluntare remiterea de datorie si compensatia; b) moduri de stingere care opereaza in afara manifestarii de vointa a partilor imposibilitatea fortuita de executarea si confuziunea.

2). dupa stingerea obligatiei de a dus sau nu la realizarea creantei: a) moduri de stingere care duc la realizarea creantei compensatia, confuziunea si darea in plata; b) moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei remiterea de datorie si imposibilitatea fortuita de executare.

Moduri de stingere a obligatiilor care duc la realizarea creantei creditorului.

a) compensatia. Definitie. Compensatia este modul de stingere a obligatiilor care consta in stingerea a doua obligatii reciproce, pana la concurenta cei mai mici dintre ele.

Cazuri in care nu opereaza compensarea:

- cand se pretinde restituirea unui bun ce a fost luat pe nedrept de la proprietar;

- cand se pretinde restituirea unui depozit neregulat;

- cand o creanta este insesizabila;

- nu poate opera in dauna drepturilor dobandite de alte persoane prin poprire.

Felurile compensatiei:

1). legala, cand opereaza in puterea legii, prin intrunirea anumitor conditii;

2). conventionala, cand opereaza prin conventia partilor;

3). judecatoreasca, cand opereaza prin hotararea instantei de judecata.

1). Conditiile compensatiei legale:

a) reciprocitatea obligatiilor ambele creante trebuie sa existe intre aceleasi persoane, care sa fie creditor si debitor, in acelasi timp;

b) creantele sa aiba ca obiect bunuri fungibile altfel s-ar schimba, fara vointa partilor, obiectul obligatiei;

c) creantele reciproce sa fie lichide sa fie determinate cu exactitate in valoarea lor;

d) creantele reciproce sa fie exigibile sa fi ajuns la scadenta.

Daca sunt intrunite aceste conditii, compensatia se produce de drept.

Compensatia va fi rezolvita (desfiintata), daca partile au savarsit acte incompatibile cu stingerea, prin compensatie, a datoriilor reciproce. Cazuri:

acceptarea de catre debitor a cesiunii de creanta pe care o face creditorul sau unui cesionar;

- acceptarea de catre unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala a platii facute de celalalt renaste si creanta celui care a platit;

- cand unul dintre cei doi creditori reciproci intre care a operat compensatia legala urmareste pe celalalt si acesta nu-i opune compensatia.

Efectele compensatiei. Compensatia duce la stingerea datoriilor reciproce cu accesoriile si garantiile acestora, ca si plata.

In cazul in care intre parti exista mai multe datorii reciproce, compensarea lor se vor aplica regulile imputatiei platii.

2). Compensatia conventionala va opera prin conventia partilor, in aceleasi conditii ca si compensatia legala. Efectele vor fi aceleasi, cu mentiunea ca se vor produce de la data cand s-a incheiat conventia partilor cu privire la compensatie.

3). Compensatia judecatoreasca intervine in momentul in care unul dintre creditori se va adresa instantei de judecata, atunci cand datoriile reciproce nu sunt lichide sau nu au ca obiect bunuri fungibile, care va aprecia si va dispune stingerea datoriilor pana la concurenta celei mai mici. Efectele vor fi aceleasi, cu mentiunea ca ele se vor produce de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care s-a dispus compensatia.



b) Confuziunea. Definitie. Confuziunea consta in intrunirea in aceeasi persoana atat a calitatii de debitor, cat si a aceleia de creditor, in cadrul aceluiasi raport juridic obligational. De exemplu, creditorul mosteneste pe debitor sau invers.

Efectele confuziunii. Confuziunea stinge raportul juridic obligational cu toate garantiile si accesoriile sale. Aceasta inseamna ca prin confuziune va fi liberat si garantul personal fidejusorul.

In cazul unei obligatii solidare, creanta nu se va stinge decat pentru partea acestuia si nu profita decat in aceeasi masura celorlalti codebitori solidari. Acelasi efect se va produce si in cazul obligatiilor indivizibile.

Confuziunea poate sa inceteze atunci cand inceteaza cauza care a provocat-o. Efectele confuziunii se vor desfiinta si vechea obligatie renaste, aceasta deoarece confuziunea nu este o cauza de stingere propriu-zisa a obligatiei, ci mai degraba o piedica in executare ei.

c) Darea in plata. Definitie. Darea in plata este operatia juridica prin care debitorul executa catre creditorul sau o alta prestatie decat aceea la care s-a obligat la incheierea raportului juridic obligational.

Aceasta schimbare a prestatiei se face numai cu consimtamantul creditorului. Darea in plata se aseamana cu novatia prin schimbare de obiect, deosebindu-se de aceasta prin aceea ca darea in plata are loc in momentul efectuarii platii.

Efecte. Darea in plata stinge datoria intocmai ca si plata. Dar pentru ca aceasta sa produca efectul extinctiv al darii in plata se cere ca, atunci cand noua prestatie consta in a da un bun individual determinat, cel care face darea in plata sa fie proprietarul lucrului care inlocuieste vechea prestatie; in caz contrar, operatia urmeaza a fi rezolvita pentru neindeplinirea obligatiei asumate.

2. Moduri de stingere a obligatiilor care nu duc la realizarea creantei creditorului.

a) Remiterea de datorie. Definitie. Remiterea de datorie este renuntarea cu titlu gratuit a creditorului de a-si valorifica creanta pe care o are impotriva debitorului sau.

Conditiile remiterii de datorie. Remiterea de datorie apare ca un contract cu titlu gratuit, care implica intentia creditorului de a face o liberalitate debitorului sau.

Daca se face prin acte intre vii, remiterea de datorie constituie o donatie indirecta si este supusa tuturor regulilor specifice acesteia cu privire la revocare, reductiune sau raport. Remiterea de datorie nu trebuie sa se incheie in forma autentica.

Daca se face prin testament, ea trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale testamentului, validitatea ei depinzand de aceea a testamentului prin care a fost facuta.

Proba remiterii de datorie. Fiind un contract, urmeaza a se aplica regulile de drept comun aplicabile actelor juridice.

Creditorul poate elibera debitorului o chitanta fictiva de plata; poate intocmi un inscris constator al remiterii de datorie; poate inmana debitorului insusi titlul original constator al creantei daca inscrisul este sub semnatura privata opereaza o prezumtie absoluta, iar daca inscrisul este autentic sau o copie legalizata a unei hotarari judecatoresti investita cu formula executorie, prezumtia de liberare a debitorului este relativa.

Efectele remiterii de datorie. Prin remiterea de datorie obligatia debitorului se stinge cu accesoriile si garantiile creantei, iar debitorul va fi liberat de executare ei.

In cazul unor codebitori solidari, remiterea de datorie facuta unuia, libereaza si pe ceilalti, cu exceptia rezervarii exprese a drepturilor creditorului impotriva acestora.

Remiterea de datorie facuta unuia dintre fidejusori nu libereaza nici pe debitorul principal si nici pe ceilalti fidejusori.

b) imposibilitatea fortuita de executare. Obligatia se poate stinge si prin faptul ca executarea ei a devenit imposibila datorita unui caz fortuit sau de forta majora.

Aceasta imposibilitate poate privi obligatiile de a da un bun individual determinat, de a face si de a nu face si nu si obligatia de a da bunuri de gen.

Pentru ca debitorul sa fie liberat datorita cazului fortuit sau de forta majora, se cere ca pieirea obiectului obligatiei sa fi avut loc fara culpa acestuia si inainte de punerea sa in intarziere.

Daca posibilitatea fortuita de executare este temporara, obligatia nu se va stinge, ci se suspenda executarea ei.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1454
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site