Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
INCHIRIEREA UNOR LOCUINTE CU DESTINATIE SPECIALA
CONTRACTUL DE MANDAT
Infractiunile in domeniul comercial potrivit legii nr. 31/1990
NOTIUNI GENERALE DREPT CIVIL
PRINCIPIILE DREPTULUI PENAL
Forme de cooperare internationala in materie penala
Izvoarele dreptului urbanismului
OBLIGATIA CIVILA
NATURA JURIDICA A DREPTURILOR OMULUI SI CETATEANULUI
TOTAL GRILE - INTRODUCERE IN DREPT


IDENTIFICAREA PERSOANELOR DUPA URMELE FORMATE DE CORPUL UMAN

Notiunea de “urma a infractiunii” se intelege orice modificare materiala intervenita in conditiile savarsirii unei fapte penale, intre fapta si modificarea produsa existand un raport de cauzalitate.




Criterii de clasificare a urmelor infractiunii:

1.Factorul creator de urma – factorii care au determinat aparitia urmei pot fi diversi – corpul omului, obiecte sau instrumente, animale, fenomene (incendiul, explozia).

2.Factorul primitor de urme (om, obiect, animal)

3.Tipul sau natura urmei – se au in vedere repere precum cel al vizibilitatii sau marimii.

- urme care reproduc forma suprafetei de contact a obiectului creator (ex: urme de maini, de picioare, urmele instrumentelor de spargere ale mijloacelor de transport).

- urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice (petele de sange, firul de par, praful, ciobul, pelicula de vopsea).

- urme sonore (vocea, vorbirea, zgomotele obiectelor).

- urme olfactive (mirosul specific al persoanelor si obiectelor)

- urme vizibile si urme latente

- macro si microurmele – ex: resturi foarte mici de obiecte, substante practice invizibile cu ochiul liber si greu de evitat de catre infractor ( ex : praful ori scamele de pe covor care se iau din miscare pe incaltaminte si pantaloon).

4.Modul de formare al urmelor

*urme statice – create prin atingere, apasare sau lovire fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare una fata de alta in momentu contactului;

*urme dinamice – formate ca rezultat al miscarii de translatie, de aluncare a unei suprafete peste alta (ex: urma de franare, urma lasata de un cleste in momentul taierii unui belciug).

*urme de suprafata – urme de stratificare formate prin depunerea unui strat de substanta (grasime, sange, praf) ; urme de destratificare – create prin ridicarea substantei aflate initial pe support (ex: atingerea cu mana a unei suprafete prafuite)

*urme de adancime – in care se imprima suprafata obiectului ce a format urma (ex: urma de picior de pamant moale).

Cercetarea criminalistica a urmelor de maini:

Dactiloscopia este ramura Criminalisticii care se ocupa cu examinarea si clasificarea desenelor papilare in vederea identificarii persoanei.

Proprietatile desenului papilar :

- unicitatea desenului papilar este practice imposibila intalnirea a 2 componente identice

- fixarea desenului papilar consta in mentinerea formei si detaliilor caracteristice ale desenului papilar de la formarea sa (in luna a 6 a de viata intrauterine) si pana la moartea persoanei

- singura modificare o reprezinta cresterea in dimensiuni a amprentei pe masura dezvoltarii corpului, fara influenta asupra caracteristicilor papilare

- inalterabilitatea – un desen papilar nu poate fi modificat sau inlaturat

- dosar ranile adanci care afecteaza in adancime stratul dermic distrugand papilele precum si unele boli (ex:lepra) pot duce la alterarea involuntara a desenului

Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini :

Urma papilara (a degetelor, a palmei sau a intregii maini) se formeaza prin contactul direct al acesteia cu o suprafata sau un obiect oarecare. Descoperirea urmelor de maini presupune o cautare sistematica a lor in raport de natura locului si de modul de savarsire a faptei. Organul de urmarire penala va reconstitui mintal fiecare faza a desfasurarii infractiunii parcurgand drumul presupus de infractor.

Stabilirea vechimii urmelor de maini – se face in functie de factori variati si este relative.

(ex : urmele de pe portelan, sticla, suprafete netede lustruite sau lacuite pot fi pastrate ani de zile, in timp ce hartia le pastreaza cateva ore in functie de calitatea ei.

Trebuie avuti in vedere diversi factori de alternare a urmelor (ex : caldura, lumina solara, ploaia)

Procedee de rezolvare a urmelor de maini :

1)Prin metode fizice – consta in pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina pe obiectul sau suprafetele purtatoare de urme ; indepartarea pudrelor se face cu pensule din par de veverita, strut sau figre de carbon.

2)Prin metode chimice – se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei (saruri, aminoacizi) ; revelarea cu vapori de iod (aburire) folosite la urmele aflate pe hartie si pe pereti.

3)Pe pielea umana este posibila datorita unor reactii chimice, cu radiatii roentgen sau cu iod.



4)Prin metode optice bazate pe radiatii de tip laser.

Fixarea si ridicarea urmelor de maini:

- sub aspect procedural – principalul mijloc de fixare il reprezinta procesul verbal care presupune consemnarea exacta, precisa si detaliata a urmelor, a locului in care au fost descoperite.

- sub raport ethnic criminalistic – fixarea presupune fotografierea urmelor atat in cadrul general al locului faptei cat si in calitatea de obiecte principale.

- ridicarea urmelor de maini – se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala fie prin efectuarea unui mulaj.

Expertiza criminalistica a urmelor de maini :

- expertiza dactiloscopica

- expertului i se prezinta numai urma ridicata de la fata locului ; are posibilitatea sa stabileasca de la ce mana provine, regiunea mainii sau degetul care a format-o, in ce mod s-a format, din ce tip de desen papilar face parte, vechimea urmei si daca aceasta contine suficiente elemente de identificare.

Cercetarea criminalistica a urmelor de picioare.

Cercetarea criminalistica a principalelor urme biologice de natura umana.

Urmele de picioare reprezinta o alta categorie importanta de urme create la locul faptei.

Sunt folosite relativ mai rar in activitatea criminalistica datorita nr. redus de elemente caracteristice.

Din categoria urmelor de picioare fac parte :

1.urmele plantei piciorului (formate de piciorul descaltat) sunt cele mai importante intrucat pot servi la o identificare certa a individului echivalenta cu identificarea bazata pe amprentele digitale.

2.urmele piciorului semiincaltat (sau ale ciorapilor) reproduce forma generala a plantei piciorului, a regiunilor sale si a tesaturii.

3.urmele de incaltaminte (urme statice, de adancime, in pamant moale) pot reflecta elemente caracteristice utile identificarii.

Urmele de picioare se formeaza in conditii relativ apropiate urmelor de maini in sensul ca pot fi intalnite sub forma statica sau dinamica, de suprafata sau de adnacime, vizibile sau latente.

O urma a piciorului aflat in miscare este mai putin lunga decat o urma formata stand pe loc.

Descoperirea urmelor de picioare presupune cercetarea suprafetelor pe care este posibil sa calce (parchet, linoleum, covoare, sol).

Cantarirea urmelor de picioare poate fi asociata cu cautarea si prelucrarea urmelor de miros de catre cainele de urmarire.

In procesul verbal de cercetare la fata locului se procedeaza la o descriere detaliata a numarului si tipurilor de urme de picioare descoperite, a formei, a naturii suportului in care s-au format.

Totodata, se mentioneaza modul de revelare, de fotografiere, de ridicare prin mulaj, de ambalare.

Fotografierea urmelor de picioare presupune fixarea imaginii de ansamblu a grupului de urme si fixarea imaginii urmei care contine cele mai multe si mai clare elemente de individualizare a obiectului creator.

La fixarea urmelor de picioare se executa pe langa fotografierea propriu-zisa si masurarea liniara sau bidemensionala prin asezarea de-a lungul si de-a latul urmei a unei rigle gradate ori a unui centimetru.

Ridicarea prin mulaj a urmei formate in adancime se desfasoara dupa fotografiere.

Cercetarea urmelor de sange :

* ofera indicii necesare clarificarii imprejurarilor privind locul, timpul, mijloacele si modul de savarsire a faptei ;

* la locul faptei urmele se prezinta sub forma de picaturi, stropi, dare, balti, manjituri si sunt consecinta unei actiuni violente exercitate asupra corpului persoanei ;

* in raport de natura suportului urmele de sange pot fi absorbite de acesta (ex: material textil) sau pot ramane la suprafata formand un strat sau o crusta distincta (ex: urmele formate pe mobile, parchet, geamuri, masini) ;

* culoarea urmelor de sange difera in functie de vechimea, cantitatea, natura suportului si facturii care actioneaza asupra lor (timp, lumina, diversi agenti fizici si chimici) ;

* o influenta deosebita asupra urmelor de sange o au actiunile exercitate de om, de persoana care cauta sa indeparteze pata prin razuire, spalare sau distrugerea suportului sau a portiunii sale care cuprinde urma ;

* in descoperirea si ridicarea urmelor de sange dificultati ridica urmele care au suferit modificari prin scurgerea timpului precum si urmele ori petele aflate in cantitate mica sau care prezinat o culoare ce se poate confrunta cu aceea a suportului

- se cerceteaza imbracamintea si corpul persoanelor antrenate in infarctiune ;



- portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau la locul unde a fost descoperit cadavrul (ex : covoarele, incheieturile parchetului, obiecte de mobilier, usi, ferestre, sol, vegetatie) ;

- instrumentele folosite in savarsirea infractiunii ;

- instalatiile sanitare, vasele, alte obiecte c ear fi putut servi la inlaturarea urmelor sau la transportul cadavrului ;

- depistarea petelor suspecte a fi de sange se face cu surse de lumina care dispun de filter de culoare capabile sa scoata mai bine in evidenta urma ;

Ridicarea urmelor de sange prezinta particularitati in cazul celor ce se gasesc pe obiecte ce nu pot fi transportate.

Ex: daca petele sunt uscate ele se pot razui sau racla cu o portiune din suport.

Ex: daca se prezinta sub forma de balti se pot absorbi cu pipeta sau cu hartia de filtru insa trebuie examinate cu masxima urgenta.

Ex: urmele formate pe zapada se ridica prin introducerea sub aceata a unei hartii, a unui tifon sau a unei hartii de filtru ;

- crengile, frunzele, vegetatia se taie ; pamantul, nisipul se tidica cu totul ; ambalarea si transportarea urmelor de sange se face cu urgenta ; a nu se ambala obiectele purtatoare de urme de sange in stare uda mai ales in material plastic.

Expertiza biocriminalistica a urmelor se sange presupune examinarea urmatoarelor aspecte :

* urma este sau nu de sange ;

* sangele este de natura umana sau animala ;

* caror grupe de sange apartine ;

* care este zona sau organul din care provine ;

* contine alcool sau elementele de natura toxica ;

* apartine unui barbat sau femeie ;

* care este vechimea aproximativa a urmei ;

* in ce conditii este posibila sa se fi format urma ;

* alte date

Cercetarea firului de par :

- urme de natura piloasa – prin a caror examinare se obtin date importante cu privire la persoana si la imprejurarile faptei ;

- prezenta firelor de par nu presupune neaparat o activitate violenta (ex: in cazul scoaterii palariei sau a fularului) ;

- lungime, grosime, ondulatie, pigmentatie, degradari raportate la varsta si sexul persoanei, la regiunea corpului din care provine, la starile fiziopatologice ;

Descoperirea firelor de par :

- nu impune folosirea de metode sau mijlaoce tehnico-stiintifice deosebite ele fiind vizibile cu ochiul liber ;

- se recurge la lupe si surse de lumina puternice ;

- se cerceteaza imbracamintea, lenjeria, corpul persoanei, alte suprafete, obiectele de igiena persoanala ( ex: pieptenii, sapun, prosoape) ;

Ridicarea :

- presupune mentinerea intacta a firului, evitarea amestecarii lui cu alte fire de par ;

- trebuie pastrate intacte depunerile de pe tija firului ;

- firele se introduc in eprubete sau plicuri separate din celofan.

Recoltarea firelor de par se face prin smulgere, pieptanare sau taiere, de la persoanele suspecte in vederea obtinerii modelelor de comparatie.

Firele vor fi ambulate separate in functie de regiunea din care au fost recoltate. Este recomandat sa se faca recoltari din mai multe parti (frunte, tample, crestet, ceafa).

Expertiza – natura si originea umana sau animala a firului de par.

- zona capului din care provine ;

- modul de detasare a firului de par ;

- sexul, varsta, aproximativ si rasa persoanei ;

- alterari produse de diverse boli ;

- natura depunerilor de pe suprafata firului de par.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1000
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2021 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site