Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


MINISTERUL PUBLIC

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic




MINISTERUL PUBLIC

Ministerul Public indeplineste in societatile contemporane un rol social cu semnificatii deosebite in apararea si consolidarea statului de drept. Functiile esentiale ale M.P.sunt concentrate spre o singura finalitate: apararea ordinii de drept. Aceste functii de aparare a intereselor generale ale societatii, de stabilire a adevarului in activitatea de infaptuire a justitiei si de respectare a legii se regasesc in toate legislatiile moderne.





Ministerul Public are, in toate sistemele de drept, atit functii in cadrul sistemului judiciar, cit si in afara acestuia. Deopotriva, majoritatea legislatilor confera largi atributii procurorului in materie penala. Incontestabil, participarea procurorului in procesul penal constituie regula, iar in materie civila exceptia.

Modul de organizare a M.P. este prevazut in legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara. Acest act normativ determina principiile ce stau la baza constituirii M.P. Parchetul constituie structura organizatorica de baza a M.P. El este alcatuit din totalitatea magistratilor (procurorilor) care exercita functiile specifice M.P. pe linga o anumita instanta de judecata.

Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca si parchetele de pe linga curtile de aple si tribunale, au in structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti.

Pachetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul M.P. El este condus de un procuror general, ajutat de un prim adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri.

Procurorul general al Parchetul de pe linga I.C.C.J., prim adjunctul acestuia, precum si procurorul general al Parchetului National Anticoruptie sunt numiti in functie de Presedintele Romaniei, la propunerea C.S.M., cu recomandarea ministrului justitiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani in functia de judecator sau procuror, pe o perioada de 5 ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Parchetele de pe linga curtile de apel sunt conduse de procurorii generali, iar cele de pe linga tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de catre prim-procurori.

Prin acelasi act normativ, in cadrul parchetelor de pe linga curtile de apel au fost instituite servicii de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate, iar in cadrul parchetelor de pe linga tribunale au fost constituite birouri de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate. Activitatea acestor servicii si birouri a fost coordonata si controlata de Sectia de combatere a coruptiei si criminalitatii organizate din cadrul Parchetului de pe linga Curtea Suprema de Justitie.

Parchetul National Anticoruptie este organiazt in urmatoarele sectii, conduse de procurori sefi de sectie, ajutati de procurori sefi adjuncti sectie:

a.     sectia de combatere a coruptiei

b.     sectia de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie

c.     sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savirsite de militari

d.     sectia judiciara penala.

In cadrul Parchetului National Anticoruptie se por infiinta sevicii teritoriale, servicii , birouri si late compartimente de activitate, prin ordin al procurorului general al acestui parchet.

Legea privind organizarea judiciara determina si principiile functionale ale M.P.: principiul legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic.

Principiul legalitatii constituie un principiu esential al activitatii tuturor autoritatilor publice. Respectarea legalitatii este o componenta esentiala a democratiei si o conditie indispensabila a statului de drept.

In intreaga lor activitate, membrii M.P. trebuie sa actioneze conform principiului impartialitatii. Constitutia si legea organica a autoritatii judecatoresti se limiteaza sa enunte acest pricipiu fara a-i stabili continutul. In limbajul cotidian, termenul de impartialitate evoca insusirea de afi drept, nepartinitor, obiectiv. Acestea sunt si conotatiile juridice pe care trebuie sa le acordam principiului impartialitatii.

Legea privind organizarea judiciara contine dispozitii cuprinzatoare privitoare la principiul ierarhic. Acest principiu rezulta si din modul de organizare a M.P. intr-un sistem bine articulat.

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati sefului acelei institutii. Conducatorul unui parchet este subordonat, al rindul sau, conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie teritoriala.

Ministrul justitiei exercita un control asupra membrilor M.P. Acest control se realizeaza in practica prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe linga I.C.C.J., din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe linga curtile de apel sau prin alti procurori delegati. Acest control se exercita de ministrul justitiei din proprie initiativa sau la cererea C.S.M.

De asemenea, ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe linga I.C.C.J. sau, dupa caz, parocurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii.

Atributiile Ministerului Public

Atributiile M.P.pot fi grupate, in mod conventional, in doua categorii: judiciare si extrajudiciare.



Intre atributiile judiciare mentiona:

sesizarea instantelor judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

exercitarea actiunii civile in cazurile prevazute de lege;

participarea, in conditiile legii, la solutionarea cauzelor penale sau civile;

exercitarea cailor de atac impotriva hotaririlor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege.

Printre atributiile extrajudiciare amintim: studierea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaborarea de propuneri in vederea eliminarii ecestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu.

Exista insa si atributii ale M.P. ce au un caracter judiciar si deopotriva administrativ, ca:

efectuarea urmaririi penale si, dupa caz, supravegherea acesteia,

controlul activitatii altor organe de cercetare penala;

apararea drepturilor si interesele minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii.

Cele mai importante atributii ale M.P. se exercita de catre procurori in cadrul procesului civil si penal.

Rolul procurorului in procesul civil

Atributiile incredintate de legiuitor M.P. difera in materie civila de cele atribuite acestuia in cadrul procesului penal.

Potrivit dispozitiilor legale invocate, atributiile M.P. inprocesul civil se concretizeaza in urmatoarele modalitati practice de actiune ale procurorului:

exercitarea actiunii civile inncazurile prevazute de lege;

participarea, in conditiile legii, la sedintele de judecata;

exercitarea cailor de atac imptriva hotaririlor judecatoresti, in conditiile prevazute de lege;

apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii.

Modalitatile practice de actiune a procurorului constituie si forme de participare a acestuia in procesul civil. Ele pot fi definite ca forme de participare la activitatea judiciara, intrucit aceste modalitati tin seama de faza procesuala in care intervine actiunea procurorului, dar si, de activitatea desfasurata in concret de M.P. in calitate de reprezentant al intereselor generale ale sociatatii.

In toate situatiile in care procurorul participa la activitatea judiciara, acesta dobindeste calitatea de parte. El poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi in vederea stabilirii adevarului si in finalul judecatii poate prezenta propriile sale concluzii cu privire la faptele cauzei si la aplicarea legii. Procurorul trebuie sa aiba un rol activ si sa contribuie la aflarea adevarului in procesul civil.

Procurorul urmeaza sa puna concluzii dupa partile principale. Concluziile procurorului se prezinta in mod obisnuit in forma orala. Dar, ca oricare dintre parti, procurorul poate uza si de dreptul de a formula concluzii scrise. In acest context se impune si precizarea ca el nu poate uza de unele drepturi recunoscute numai partilor principale, cum ar fi modificarea cererii dechemare in judecata, renuntarea la judecta si renuntarea la dreptul subiectiv. In acest context avem in vedere interventia procurorului in procesul civil, iar nu exercitarea actiunii civile de catre acesta; in acest din urma caz, procurorul ar putea sa modifice cererea de chemare in judecata sau sa renunte la judecata.



In toate cazurile incare participarea procurorului in procesul civil obligatorie, nerespectarea normai care impune o atare interventie determina nulitatea hotaririi pronuntate de catre instanta.

O alta forma de participare a procurorului in procesul civil vizeaza exercitarea cailor de atac. Dreptul procurorului de a exercita caile legale de atac este consacrat in mod expres in art.45 alin.4, C.proc.civ., din legea nr. 304/2004. legea are in vedere dreptul procurorului de a exercita, la fel ca partile principale, calea de atatc a apelului si recursului. Procurorul poate exercita si caile extraordinare de atatc de retractare: revizuirea si contestatia in anulare.

Exercitarea cailor de atac de catre procuror nu este conditionata de exercitarea actiunii sau de interventia sa in proces. Actuala reglementare privind exercitarea cailor de atac de catre procuror are o justificare temeinica. Ea consta in necesitatea salvgardarii ordinii publice si a consolidarii prestigiului justitiei.

Intreaga societate este interesata in apararea ordinii si disciplinei sociale, iar exercitarea cailor de atac de catre procuror reprezinta unul din mijloacele eficiente de aparare a intereselor generale ale societatii. O reglementare care recunoaste un drept nelimitat de promovare a cailor de atac de catre procuror ar putea conduce si la un exercitiu abuziv al dreptului. De aceea, exercitiul cailor de atac de catre procuror ar trebui sa fie restrins la acele imprejurari in care se constata nesocotirea unor norme de ordine publica.

Putem preciza ca procurorul general al Parchetului de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie ii este recunoscuta legitimare procesuala si in ceea ce priveste exercitarea caii extraodinare de atac a recursului in interesul legii.

Ultima forma de participare a procurorului in procesul civil se poate realiza in faza executarii silite. Dreptul procurorului de a participa in aceasta faza a procesului civil este statornicit in art.45 alin.5 C.proc.civ., de unde putem trage concluzia ca procurorul poate solicita doar declansarea executarii silite, dar nu poate participa la alte activitati procesuale specifice executarii silite.

In ceea ce priveste posibilitatea de participare a procuroruluila solutionarea contestatiilor la executare, aceasta poate fi dedusa din insusi faptul ca el poate participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata. Pe de alta parte, participarea procurorului la sedintele de judecata poate constitui un mijloc necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor si ale celorlalte persoane la care se redera art.60 din legea 304/2004.

In scopul promovarii acestor valori, procurorului trebuie sa-i fie recunoscuta si posibilitatea de promovare a contestatiei la executare. Prin urmare, procurorul poate exercita si contestatia la executare pentru a solicita instantei competente sa dispuna masuri concrete pentru respectarea legii in activitatea executionala. De asemenea, procurorul va putea pune concluzii cu prilejul dezbaterilor judiciare declansate prin formularea unor contestatii la exdcutare de catre partile principale.

Participarea procurorului in procesul penal

In procesul penal participarea procurorului primeste valente si semnificatii cu totul deosebite fata de atributiile pe care legea i le recunoaste acestuia in materie civila. Dar procurorul are atributii deosebit de importante si in faza anterioara sesizarii instantei competente a se pronunta asupra infractiunilor savirsite.

Cadrul de participare a procurorului in procesul penal este statornicit in dispizitiile art.315. C.proc. pen. Potrivit acestui text, procurorul este obligat sa participe la sedintele de judecata ale judecatorilor, in cauzele in care instanta de judecata a fost sesizata prin rechizitoriu, in cauzele in care legea prevede pentru infrctiunea savirsita pedeapsa inchisorii de 3 ani sau mai mare ori in cauzele in care unul din inculpati se afla in stare de detentie sau in vreuna din situatiile prevazute de art.171 alin.2, precum si in cazul in care se dispune inlocuirea pedepsei amenzii cu cea a inchisorii. La sedintele de judecata privind alte infractiuni,,procurorul participa cind considera necesar. In sedintele de judecata ale celorlalte instante, participarea procurorului este obligatorie in toate cazurile.

Procurorul fiind titularul actiunii penale, este singurul care poate dispune, in faza de urmarire penala, trimiterea in judecata sau solutionarea intr-un alt mod a cauzei. El este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la primirea dosarului trimis de organul de cercetare penala sa procedeze la verificarea lucrarilor de urmarire penala si sa se pronunte asupra acestora.

Participarea procurorului la sedintele de judecata ale judecatoriilor este obligatorie si in alte cauze strict determinate de art. 315 C.proc.penala. Un prim caz de participare obligatorie vizeaza situatia in care legea prevede pentru infractiunea savirsita o pedeapsa cu inchisoarea de 3 ani sau mai mare. Acest prim caz de participare obligatorie a procurorului in fata instantei de fond tine seama de gravitatea faptei savirsite si a sanctiunii ce poate fi aplicta persoanei vinovate. Participarea procurorului este obligatorie, indiferent de cuantumul pedepsei ce ar putea fi aplicata, de instanta si chiar si atunci cind aceasta, retinind unele circumstante atenuante, ar proceda la inlocuirea pedepsei inchisorii cu amenda. Participarea procurorului este obligatorie chiar daca actiunea penala a fost in miscare la plingerea prealabila a partii vatamate.

Al doilea caz de participare obligatorie a procurorului in fata judecatoriilor priveste cauzele cu inculpati in stare de detentie. Participarea procurorului este obligatorie, chiar si in cazul in care numai unul dintre inclupati se afla in stare de detinere, indiferent de organul care a dispus masura arestarii. Prin urmare, participare procurorului devine obligatorie si atunci cind masura arestarii a fost dispusa de catre instanta de judecata in cursul dezbaterilor.

Ultimul caz de participare obligatorie a procurorului vizeaza cazul inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii. Potrivit dispozitiilor, daca cel condamnat se sustrage cu rea-credinta de la executarea amenzii, instanta poate inlocui aceasta pedeapsa cu pedeapsa inchisorii in limitele prevazute pentru infrcatiunea savirsita, tinind seama de partea din amenda care a fost achitata.

In toate cazurile prevazute de art.315 C.proc.pen. participarea procurorului la sedintele de judecata in fata judecatoriilor este obligatorie. Nerespectarea dispozitiilor legale mentionate atrage dupa sine nulitatea hotaririi pronuntate, aceasta din urma fiind o nulitate nu numai expresa, ci si o nulitate absoluta, astfel ca ea poate fi invocata in orice stare a procesului, chiar din oficiu, si nu poate fi inlaturata in nici un mod .



In toate cazurile in care participarea procurorului la dezbateri este facultativa, judecata poate continua si fara prezenta acestuia. Cazurile de participare facultativa a procurorului sunt relativ re4duse, ele vizind doar acele situatii in care punerea in miscare a actiunii penale se realizeaza la plingerea prealabila a persoanei vatamate.

In toate cazurile, participarea procurorului la activitatea judiciara corespunde unei necesitati procesuale majore determinate de contributia pe care acesta o poate aduce in aflarea adevarului si apararea legalitatii democratice.

Participarea procurorului la judecata se inscrie ca una dintre modalitatile importante de actiune ale M.P. si ea este destinata aflarii adevarului si respectarii legalitatii in activitatea judiciara. Pentru realizarea acestei finalitati, legea ii confera procurorului un rol activ, rol ce se realizeaza prin formularea unor cereri, ridicarea unor exceptii si prin concluziile pe care le formuleaza, art. 301 alin.1 C.proc. penala.

Cererile pe care le poate formula procurorul sunt dintre cele mai diverse, cum sunt cele privitoare la solicitarea unor mijloace de dovada, schimbarea incadrarii juridice a faptelor, extinderea actiunii penale sau a procesului penal, restituirea dosarului procurorului, indreptarea erorilor materiale etc.

Preocuparea principala a procurorului trebuie sa fie directionata spre respectarea normelor de drept substantial si procesual, fapt pentru care el va trebui sa invoce cu prioritate acele exceptii care au ca obiect nesocotirea unor dispozitii legale imperative, cum sunt cele privitoare la neregulata investire a instantei, necompetenta materiala, puterea lucrului judecat, neindeplinirea procedurii de citare etc.

Procurorul va contribui astfel la justa stabilire a starii de fapt, a circumstantelor in care s-a produs infractiunea, a urmarilor acesteia, a vinovatiei inculpatului si la corecta incadrare juridica a faptei imputate. Concluziile procurorului trebuie sa fie temeinic argumantate, tinind seama de probele administrative si de actele de la dosar, intrucit numai astfel poate contribui la aflarea adevarului si la pedepsirea persoanelor vinovate.

Procurorului ii este recunoscut dreptul de a exercita calea ordinara de atac a apelului si pe ceaa recursului. Inainte de a evoca citeva dintre particularitatile ce vizeaza exercitiul cailor ordinare de atac este necesar sa mentionam axistenta unor reglementari procesuale diferite in cele doua coduri de procedura, reglementari ce vizeaza chiar unul din principiile importante de organizare a sistemului nostru judiciar.    Dreptul de a declara apel este recunoscut de lege procurorului si prin dispozitiile art.362 alin. 1 C.proc. pen., astfel incit el poate face apel, atit in ceea ce priveste latura penala, cit si cea civila.

Legea ii recunoaste procurorului legitimare procesuala activa si in privinta exercitarii cailor extraodinare de atac de retractare: contestatia in anulare si revizuirea. Contestatia in anulare poate fi promovata de procuror numai cind instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal. Pina la solutionarea contestatiei, instanta competenta poate dispune suspendarea executarii hotaririi, dar numai luin concluziile procurorului, art.390 C.proc. penala. Ascultarea concluziilor procurorului este obligatorie si la termenul fixat pentru judecarea contestatiei in anulare.

Legea ii confera procurorului si dreptul de a initia din oficiu procedura revizuirii. Procedura revizuirii difera, in materie penala, in mod substantial de cea instituita de lege in materie civila. Rolul procurorului in aceasta procedura este sporit, intrucit legea ii confera acestuia sarcina de a efectua unele cercetari prealabile. In primul rind, cererea de revizuire se adreseaza chiar procurorului de la parchetul de pe linga instanta care a judecat cauza in prima instanta.

Dupa introducerea cererii de revizuire, procurorul asculta, daca este cazul, partea care a formulat-o in vederea completarii sau precizarii acesteia. Termenul de efectuare a cercetarilor de catre procuror este de doua luni de la data introducerii cererii de revizuire. Dupa finalizarea cercetarilor, procurorul inainteaza intregul material impreuna cu concluziile sale instantei competente.

Admiterea in principiu a cererii de revizuire se poate dispune numai dupa ascultarea concluziilor procurorului si a partilor. Recursul in interesul legii este o cale deatac extraodinara, care este pusa numai la dispozitia procurorului general de la Parchetul de pe linga I.C.C.J. Ea se poate exercita de procurorul general din oficiu sau la cererea ministrului justitiei.

Participarea procurorului la solutionarea recursului in interesul legii este obligatorie. Legea nu impune participarea nemijlocita a procurorului general al Parchetului de pe linga I.C.C.J. la solutionarea recursurilor in interesul legii.

Procurorul participa, prin modalitati specifice de actiune, si la activitatea de executare a hotaririlor judecatoresti penale. Executarea silita nu se initiaza de procuror, ci de prima instanta de judecata. Instanta de executare deleaga pe unul dintre judecatorii sai pentru efectuarea punerii in executare.

Cu toate atributiile conferite de lege judecatorului delegat, procurorul nu este lipsit de prerogative semnificative in cursul urmaririi silite. El are doua categorii de atributii: atributii judiciare si atributii administrative, acestea din urma avind ca obiect supravegherea respectarii legii in activitatea de punere in executare a hotaririlor judecatoresti.

Din categoria atributiilor judiciare mentionam pe cele privitoare la : cererea de incetare sau inlocuirea masurii medicale, in cazul in care considera ca internarea nu mai este necesara.; cererea de revocare a masurilor de siguranta; cererea de revocare sau anulare a suspendarii executarii pedepsei; cererea de revocare sau anulare a executarii pedepsei la locul de munca; cererea de inlocuire a pedepsei detentiunii pe viata, cererea de modificare a pedepsei in timpul executarii; cererea de amanare a executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata; cererea de inlaturare sau modificare a pedepsei, contestatia la executare.

Participarea procurorului la procedurile judiciare avind ca obiect executarea hotaririlor penale si care au fost mentionate in cele ce au precedat este obligatorie.

Importante sunt si atributiile administrative ale procurorului si care vizeaza legalitatea punerii in executare a mandatelor de executare a pedepsei.







Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 604
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2020 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site