Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  

AdministratieDrept


PROSTITUTIA

Drept



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
Cadrul juridic si principiile cooperarii judiciare internationale in materie penala
OBLIGATIILE COMERCIALE
Drept comercial – test grila
FILIATIA FATA DE MAMA
CONDITIILE DE VALIDITATE ALE CONTRACTULUI DE VANZARE CUMPARARE
PROCEDURA REORGANIZARII JUDICIARE SI A FALIMENTULUI
INTREBARI SI RASPUNSURI DREPTUL EUROPEAN
EFECTELE CONTRACTULUI DE TRANZACTIE
IZVOARELE DE DREPT
Dreptul Afacerilor – TEST GRILA

PROSTITUTIA

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE

Aceasta fapta isi vadeste periculozitatea sociala nu numai prin aceea ca, exprimand o pozitie negativa fata de munca, constituie o sustragere de la indeplinirea acestei obligatii fata de societate, ci si prin incalcarea grava a moralei, prin consecintele pe care le are asupra familiei prin puterea de contaminare pe care o poate avea asupra altor persoane si, indeosebi, asupra unor persoane tinere cu grave deficiente educationale.

Expresie a unei stari de descompunere morala, traficarea vietii sexuale, comertul realizat cu propriul corp, constituie o fapta incompatibila cu regulile de convietuire sociala, prezentand in acelasi timp un pronuntat pericol social.

Potrivit prevederilor Codului penal, infractiunea de prostitutie consta in „Fapta persoanei care isi procura mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane”.

Avand in vedere proliferarea prostitutiei, este necesar ca institutiile abilitate sa actioneze intr-un cadru unitar, intreprinzand cele mai adecvate masuri pentru prevenirea si combaterea acesteia.

Comertul cu propriul corp si cu propria viata sexuala in scopul procurarii mijloacelor de existenta.

CAPITOLUL II

ELEMENTE CONSTITUTIVE

1. Obiectul si subiectul infractiunii

1.1 Obiectul infractiunii

Obiectul juridic generic este comun cu cel al tuturor infractiunilor contra regulilor de convietuire sociala sub diferite aspecte (familie, sanatate publica etc.).

Obiectul juridic special. Prin incriminarea faptei, legiuitorul a urmarit sa asigure respectarea normelor de convietuire potrivit carora, fiecare persoana trebuie sa isi procure mijloacele de existenta prin munca. Deoarece procurarea mijloacelor de existenta prin practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane, aduce atingere, in acelasi timp si normelor de morala care guverneaza viata sexuala a persoanei, dar si moralitatii publice, legiuitorul a avut in vedere si apararea acestor valori. De aceea, infractiunea de prostitutie are ca obiect juridic special relatiile sociale privind convietuirea sociala, relatii care implica procurarea mijloacelor de existenta prin munca, cu respectarea regulilor de morala privind viata sexuala a persoanei, precum si a moralitatii publice.

Obiectul material. Deoarece actiunea de procurare a miloacelor de existenta se refera in mod direct la sume de bani, valori sau orice alte bunuri, infractiunea de prostitutie are si un obiect material, constand in sumele de bani, valorile sau bunurile pe care subiectul si le procura practicand raporturi sexuale cu diferite persoane si care servesc la asigurarea existentei sale.

1.2.Subiectul infractiunii

Subiectul activ. Infractiunea de prostitutie poate fi savarsita de orice persoana, barbat sau femeie, textul de incriminare nefacand nici o distinctie in acest sens. Desigur, de cele mai multe ori, calitatea de subiect activ al acestei infractiuni va reveni unei persoane de sex feminin.

Deoarece actiunea ce constituie elementul material al infractiunii de prostitutie nu poate fi realizata in mod nemijlocit decat de o singura persoana, in cazul aceste infractiuni, coautoratul nu este posibil. Daca mai multe persoane intelese intre ele, practica prostitutia in acelasi loc si in acelasi timp, fiecare savarseste o infractiune distincta de prostitutie si rapsunde pentru aceasta in calitate de autor. Nu este exclusa, insa, posibilitatea savarsirii infractiunii cu alte forme de participatie.

Subiectul pasiv al infractiunii de prostitutie este statul, ca reprezentant al societatii amenintate de pericolul perturbarii desfasurarii normale a relatiilor de convietuire dintre membrii sai. Nu sunt subiecti pasivi secundari ai acestei infractiuni persoanele cu care faptuitorul are raporturi sexuale, si de la care obtin bani sau diverse bunuri, fiindca participarea la raporturi sexuale nu are prin ea insasi caracter ilicit.

2. Latura obiectiva si subiectiva

2.1 Latura obiectiva


Infractiunea de prostitutie se realizeaza, sub aspectul laturii obiective, prin fapta de a procura, fie toate mijloacele de existenta, fie numai principalele mijloace de existenta, practicand in acest scop raporturi sexuale cu diferite persoane. Este vorba, asadar, de doua actiuni strans legate intre ele, dintre care una – procurarea mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta – constituie actiunea scop, iar a doua – practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane – constituie actiunea mijloc. Relatia de la mijloc la scop intre aceste doua actiuni rezulta din folosirea atat a participiului prezent „practicand” cat si a expresiei „in acest scop”.

Actiunea scop, constand fie in procurarea mijloacelor de existenta, fie in procurarea principalelor mijloace de existenta, prezinta doua modalitati alternative de realizare:

-prima modalitate: cand subiectul isi procura toate mijloacele de existenta practicand raporturi sexuale cu diferite persoane;

-a doua modalitate: cand subiectul isi procura in acest mod numai principalele mijloace de existenta.

Prin mijloace de existenta se inteleg mijloacele care servesc la satisfacerea nevoilor de trai ale unei persoane. Sfera acestor mijloace este larga, incluzand toate mijloacele care servesc la satisfacerea atat a nevoilor materiale cat si a celor spirituale. De aceea, prin „mijloace principale de existenta” trebuie sa intelegem numai acele mijloace care servesc la satisfacerea nevoilor esentiale de trai ale persoanei, cum sunt locuinta, hrana, imbracamintea.

Deoarece cele doua modalitati de realizare a actiunii scop sunt prevazute de lege in mod alternativ, pentru existenta infractiunii de prostitutie este suficienta realizarea numai uneia dintre modalitati, respectiv procurarea numai a principalelor mijloace de existenta. Daca subiectul nu isi procura in modul aratat toate mijloacele de existenta sau cel putin principalele mijloace de existenta, fapta nu cosntituie infractiunea de prostitutie. Astfel, nu ne gasim in prezenta infractiunii daca subiectul isi procura principalele mijloace de existenta prin munca, dar realizeaza in acelasi timp, unele venituri suplimentare, practicand in acest scop, raporturi sexuale, cu diferite persoane. Nu intereseaza, sub raportul realizarii actiunii scop, daca subiectul practicand raporturi sexuale dobandeste bani, obiecte de valoare sau orice alte bunuri. Este sufucuent ca bunul sau bunurile dobandite sa poata fi evaluate in bani si sa serveasca la satisfacerea tuturor sau a principalelor sale nevoi de trai.

Actiunea mijloc consta in practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane. Potrivit unei opinii, notiunea de „raporturi sexuale” se refera numai la raporturile sexuale normale intre persoane de sex diferit, iar dupa o alta opinie, aceasta notiune include atat raporturile sexuale normale cat si relatiile sexuale intre persoane de acelasi sex, precum si actele de perversiune sexuala. Consideram ca, in cazul practicarii unor acte sexuale nefiresti realizandu-se si continutul altei infractiuni vor fi aplicabile dispozitiile referitoare la concursul de infractiuni.

Din insasi natura actiunii scop, procurarea mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta, rezulta ca actiunea mijloc – practicarea de raporturi sexuale cu diferite persoane – nu are caracter izolat si intamplator, prin alte cuvinte, textul de lege are in vedere raporturi sexuale repetate, practicate in mod sistematic, cu caracter de obisnuinta. Aceasta inseamna ca infractiunea de prostitutie este o infractiune de obicei, presupunand o pluralitate de acte, o repetare e raporturilor sexuale, pe parcursul unei anumite perioade de timp, in care practicarea acestor raporturi sa fi constituit pentru respectiva persoana sursa unica sau principala a mijloacelor sale de existenta.

Pentru existenta infractiunii de prostitutie, legea cere ca raporturile sexuale sa fie practicate cu persoane diferite si nu cu o singura persoana. Prin alte cuvinte, legiuitorul nu a avut in vedere raporturi sexuale constante, cu o aceeasi persoana, ci raporturi sexuale in care partenerul este ales intamplator, urmarindu-se obtinerea unor avantaje materiale. Desigur, procurarea mijloacelor de existenta sau principalelor mijloace de existenta prin praticarea de raporturi sexuale chiar cu o singura persoana, constituie o fapta imorala si totodata, o manifestare a parazitismului social, dar legea nu incrimineaza aceasta fapta, deoarece, in conceptia legiuitorului, ea nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.

2.2.Latura subiectiva

Infractiunea de prostitutie se savarseste cu intentie directa. Cerinta intentiei decurge din aceea ca practicarea raporturilor sexuale cu diferite persoane se face in scopul procurarii pe aceasta cale a mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta.

Daca practicarea raporturilor sexuale nu se face in acel scop, lipseste atat actiunea de scop din cadrul laturii obiective a infractiunii de prostitutie, cat si intentia ceruta de lege pentru existenta acestei infractiuni.

3. Formele infractiunii

3.1.Acte preparatorii si tentativa

Prostitutia fiind o infractiune ce se savarseste prin practicarea repetata a raporturilor sexuale cu diferite persoane, nu este susceptibila de acte preparatorii sau de tentativa.

3.2.Consumarea

Aceasta infractiune se consuma in momentul in care s-a practicat in scopul procurarii mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta, cu conditia ca raporturile sexuale sa fie intretinute in mod repetat si cu diferite persoane.

3.3. Epuizarea

De regula, momentul epuizarii apare prin interventia organelor de stat si atunci cand insasi persoana respectiva inceteaza sa mai savarseasca o asemenea fapta. De remarcat ca este posibil sa ramana nedescoperita, chiar dupa ce s-a consumat.

Dupa anul 1990, prin deschiderea frontierelor si garantarea dreptului de libera circulatie a cetatenilor romani s-a manifestat o diversificare a modalitatilor de eludare a legilor, atat de cetatenii romani, cat si de cei straini.

In prezent se constata ca prostitutia organizata a devenit pentru proxeneti o adevarata sursa de castiguri, putand sa o catalogam ca o „industrie” din care se obtin castiguri fabuloase.

In majoritatea tarilor occidentale, prostitutia este recunoscuta ca o profesie si tolerata de autoritati, chiar daca este supusa unui anumit control din punct de vedere sanitar.

Practicarea prostitutiei este folosita ca o sursa de castig de catre persoanele care o practica, activitate ce constituie pentru proxeneti o meserie deosebit de avantajoasa.

Referitor la infractiunea de prostitutie, trebuie sa facem precizarea ca anumite aspecte ale acestei infractiuni le intalnim la unele fapte contraventionale, prevazute de Legea nr. 61/1991 republicata precum si prin Legea nr. 2/2000.

De aceea, se impune delimitarea infractiunii de prostitutie de aceste fapte contraventionale.

Conform Legii nr.61/1991 republicata: „Constituie contraventie savarsirea oricarei din urmatoarele fapte, daca nu sunt comise in astfel de conditii incat, potrivit legii penale sa fie considerate infractiuni:

.atragerea de persoane sub orice forma, savarsita in localuri, parcuri, pe strazi sau in alte locuri publice, in vederea practicarii de raporturi sexuale cu acestea sau de a obtine foloase materiale”

In cazul infractiunii de prostitutie, mijloacele de existenta sau principalele mijloace de existenta sunt realizate prin raporturi sexuale practicate in acest scop cu diverse persoane, iar in cazul contraventiilor acestea sunt consumate in momentul acostarii sub orice forma in vederea practicarii de raporturi sexuale.

In practica judiciara s-a statuat ca aceste fapte constatate si sanctionate contraventional constituie proba in dovedirea infractiunii de prostitutie, in masura in care se coroboreaza si cu alte mijloace de proba.

CAPITOLUL III

CAUZE SI CONDITII CE FAVORIZEAZA PROSTITUTIA

In Romania, cauzele prostitutiei sunt direct determinate de contextul economic:

somajul – este unul dintre cei mai importanti factori, daca luam in considerare procesul de restructurare economica care a generat pierderea a numeroase locuri de munca, mai ales pentru tinerele cu vechime mica;

nivelul scazut al salariilor si conditiile grele de munca – le fac pe tinerele cu probleme materiale sa opteze fie spre o prostitutie ocazionala, fie spre o prostitutie practicata in mod sistematic.

Pe langa acesti factori mai exista si alte conjuncturi predispozante:

esecul familial personal: multe prostituate sunt divortate, uneori cu un copil in ingrijire;

angajarea in viata sexuala la varste foarte fragede, uneori chiar mai devreme de 15 ani;

agresarea sexuala anterioara pe care au suportat-o la varste tinere;

afinitatea ocupationala”, adica practicarea unor meserii proxime celei de prostituata: picolite, barmanite, vanzatoare, animatoare (uneori patronii au abuzat de ele sau ocaziile de prostituare au aparut frecvent);

atractia fata de prostitutie, perceputa ca o meserie interesanta, lipsita de rutina si dificultati, cu perspective avantajoase;

climatul educational deficitar care caracterizeaza familiile din carea acestea provin ( de multe ori din familii destramate, fara o autoritate paterna reala, in care se inregistreaza alcoolici, ca si asimilare in unele subculturi infractionale, abandonul scolar si influenta anturajului in care sunt atrase);

atragerea in prostitutie la indemnul unor proxeneti ( uneori acestia sunt chiar rude) sau prin intermediul unor persoane care le racoleaza;

o cauza esentiala este si insuficienta cadrului legislativ. Nu de putine ori prostituatelor carora li s-au intocmit dosare penale impreuna cu proxenetii lor, fiind sanctionate numai cu avertismente sau amenzi penale (care au caracter mai mult simbolic), au fost depistate in anturajul altor proxeneti, ele nefacand altceva decat sa-si schimbe „patronii”;


in acelasi timp, ca o cauza a proliferarii acestui fenomen, se adauga si libera circulatie pe teritoriul tarii noastre a unui numar mare de cetateni straini care, impreuna cu cetateni romani sau singuri, comit infractiuni de prostitutie-proxenetism;

multe tinere si minore din provincie, care nu au reusit sa se incadreze in munca dupa absolvirea scolii, sunt atrase de mirajul marilor orase, unde sunt racolate de diversi indivizi care le determina sa practice prostitutia.

CAPITOLUL IV

ACTIVITATI DE PREVENIRE A PROSTITUTIEI

In vederea prevenirii prostitutiei pot fi luate urmatoarele masuri cu caracter preventiv:

a)      Desfasurarea activitatilor de constientizare a populatiei asupra ilegalitatii si consecintelor daunatoare ale prostitutiei;

b)      acoperirea corespunzatoare si eficienta a teritoriului de competenta, realizabila prin distribuirea elementelor de dispozitiv in locurile si zonele unde se comit frecvent acest gen de infractiuni;

c)      cunoasterea tipului de populatie din sectorul dat in competenta, cunoasterea persoanelor predispuse la prostitutie, precum:

d)      femeile si barbatii care au suferit condamnari pentru asemenea fapte;

e)      femeile care graviteaza in jurul cetatenilor straini;

f)        persoanele angajate permanent sau temporar pentru prestare de servicii la hoteluri, moteluri, campinguri, statiuni balneoclimaterice, unitati de alimentatie publica, etc;

g)      personalul artistic (balerine, cantareti si cantarete de muzica usoara sau populara) de la teatrele de revista, barurile de noapte, restaurante, discoteci;

h)      minore fugite din centrele de plasament si reeducare ori cele scapate de sub supravegherea parintilor;

i)        tinerele venite din alte localitati pentru calificare sau incadrare in munca si care au abandonat locurile de munca;

j)        fetele care au terminat cursurile unei scoli, ce nu pot sa-si gaseasca locuri de munca sau somere;

k)      elevele, studentele ori tinerele angajate ce sunt atrase de mirajul luxului si al vietii usoare;

l)        elementele dubioase care desi nu muncesc, ducand un mod de viata parazitar, reusesc sa-si asigure o existenta mai mult decat indestulatoare.

m)    intensificarea activitatii de patrulare in zonele frecventate de prostituate si proxeneti;

n)      cooperarea cu alte institutii cu responsabilitati in domeniu;

o)      aplicarea cu fermitate a Legii nr. 61/1991 republicata, care prevede si constatarea si sanctionarea contraventiilor pe linie de prostitutie si proxenetism.



Politica de confidentialitate

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 915
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site