Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Penitenciare pentru minori

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



Penitenciare pentru minori

Indreptandu-ne atentia asupra minorilor detinuti, acestia au dreptul nu numai de a li se asigura toata protectia drepturilor omului oferita adultilor, dar cu dreptul si la servicii aditionale si la protectie suplimentara, datorita imaturitatii si vulnerabilitatii lor.



Toate recomandarile internationale sunt de acord ca minorii si tinerii nu ar trebui pedepsiti cu inchisoarea. Daca totusi se afla intr-un penitenciar ei ar trebui sa stea cat mai putin pentru a evita insusirea subculturii carcerale. Minorul si tanarul cu personalitatea in formare si este foarte usor sa inceapa sa se „simta bine” in inchisoare, de vreme ce societatea din afara are alte valori si ii respinge.

E. Garcia Mendez este de parere ca munca cu tinerii infractori ar trebui sa fie ghidata dupa doua principii care se opun fundamental culturii institutiei locale si anume „institutia neterminata” si „profesiunea neterminata”. Aplicarea in practica a celor doua principii inseamna sa se faca in asa fel incat institutia penala pentru minori sa fie cat mai dependenta de lumea din afara.

Programele terapeutice din asezamintele pentru minori si tineri trebuie sa tina seama, ca si in cazul femeilor, de faptul ca acestia sunt mai vulnerabili si mai expusi violentei si abuzului fizic sau sexual.

Natura acestor probleme difera si de ponderea bolilor la tineri. In multe tari, drogurile, infectia HIV, hepatitele B si C si suicidul sunt mai frecvente la aceasta grupa de varsta.

Instruirea profesionala a personalului, inclusiv a celui medical, din institutiile penale pentru minori, ar trebui sa tina seama de doua elemente importante in munca cu minorii si tinerii, si anume semnificatia si abordarea comportamentului nonconformist si importanta „stigmatului” in formarea lor.[1]

In lege si regulament, sunt inscrise o seama de dispozitii privind repartizarea minorilor in penitenciare care sunt proprii si protectoare pentru ei. Astfel, se prevede ca la repartizarea condamnatilor minori se va avea in vedere ca acestia sa execute pedeapsa intr-un penitenciar cat mai aproape de domiciliu. Este o prevedere care, pe cat posibil, trebuie sa fie avuta in vedere indeosebi in cazul minorilor. Tot in lege se mai prevede direct ca minorii sa fie repartizati separat de majori, spre a-i feri de influenta negativa a acestora.

Articolul 32 alin.(2) din Legea nr. 275/2006 stabileste ca minorii si tinerii condamnati la pedepse privative de libertate executa pedeapsa separat de condamnatii majori sau in locuri de detinere speciale.

Articolul 80 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 prevede ca la repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine seama de asigurarea unei protectii corespunzatoare a minorilor si tinerilor, a celor cu afectiuni psihice sau dizabilitati, a persoanelor vulnerabile, a nefumatorilor, a persoanelor prevazute de art. 17 din Lege, precum si a celor care din motive obiective trebuie protejate de celelalte categorii de persoane private de libertate. Pe langa criteriile prevazute la alin. (1), la repartizarea pe sectii si camere de detinere se tine cont si de masurile de siguranta, de asigurare a ordinii publice si disciplinei, care trebuie luate fata de persoanele private de libertate cu grad sporit de risc.

Tot in Regulamentul de aplicare a Legii nr. 275/2006 se precizeaza ca minorii si tinerii executa pedepsele privative de libertate in penitenciare anume destinate sau in sectii separate in celelalte penitenciare pentru a li se asigura protectia si asistenta pe plan social, scolar, educational, profesional, psihologic, medical s fizic, care le sunt necesare potrivit varstei, sexului si personalitatii fiecaruia. In penitenciarele pentru minori si tineri se asigura separarea pe camere in functie de sex, varsta si regimul de executare stabilit de comisia prevazuta de art. 14 din Lege.

Regulile generale, principiile generale privind executarea pedepselor privative de libertate se aplica tuturor condamnatilor care executa o astfel de pedeapsa. Drepturile condamnatilor si obligatiile administratiei penitenciare privind executarea se exercita deopotriva condamnatilor majori, dar si celor minori.

Dar, dupa lege, si in anumite limite, regimul de detinere si tratamentul minorilor, ca si al tinerilor (18-21 ani), sunt diferentiate fata de cele ale minorilor. Despre aceste diferente sau regim special al minorilor in lege sunt inscrise dispozitii expuse si speciale.

Principiul dominant in materia de regim de detinere al condamnatilor minori[2] la inchisoare este cel al detinerii diferentiate dupa categoria de condamnati si dupa felul penitenciarelor in care categoriile de condamnati sunt pusi sa execute pedeapsa.

In cazul condamnatilor minori, regimul de detinere este cel stabilit pentru categoria de condamnati minori si felul penitenciarului unde acestia executa pedeapsa; in ipoteza in care sectiile pentru condamnati minori sunt organizate in penitenciarele pentru majori, acestea vor fi strict delimitate, pentru a impiedica contactul nemijlocit cu alte categorii de condamnati.

Regimul de detinere examinat pentru diferitele categorii de condamnati la inchisoare este axat pe ideea executarii pedepsei in etape succesive, de la una mai grea spre una mai usoara. Este asa-numitul regim de detinere progresiv, consacrat in art. 18 din alin. (2) din Legea nr. 275/2006.

Etapele sunt mai grele sau mai usoare dupa urmatoarele criterii:

a)      munca sub paza si supraveghere este mai grea, iar munca fara paza in afara locului de detinere sau la supravegherea altor condamnati ori in semilibertate este mai usoara;

b)      posibilitatea de propunere pentru liberare conditionata;



c)      acordarea de invoiri sau permisii in timpul executarii;

d)      acordarea sau beneficierea de mai multe si mai dese )sau mai putin si mai rare) pachete, vizite, tigari, bani, corespondenta;

Din acest punct de vedere regimul de detinere al minorilor este mai usor fiindca:

a)      ei, daca trebuie sa termine scolarizarea ori invatamantul obligatoriu, nu sunt obligati sa munceasca, iar daca muncesc, muncesc mai mult la treburi gospodaresti interne;

b)      beneficiaza de pachete, bani, vizite mai multe;

c)      pot primi invoiri si permisii;

d)      pot fi propusi la liberare conditionata;

Ei nu pot munci in afara locului de detinere fara paza, datorita varstei, iar nesupravegherea lor in afara locului de detinere este periculoasa.

Condamnatii minori au toate drepturile prevazute de lege pentru condamnatii majori, dar si unele drepturi speciale acordate minorilor. Dispozitiile din Legea executarii pedepselor se completeaza cu dispozitiile din Regulamentul pentru executarea pedepselor si cu cele cuprinse in Regulamentul de ordine si disciplina interioara in care se face mereu referire la minori. Mentionam mai jos unele din aceste dispozitii speciale pentru minori. Astfel:

a)      minorii primesc hrana zilnica in cantitati mai mari decat adultii, corespunzator varstei lor, astfel cum este stabilit prin ordinul ministrului justitiei si ministrului sanatatii;

b)      minorilor li se asigura 8 ore de somn neintrerupt, precum si programul zilnic de executii fizice in aer liber si de sport, astfel cum a fost stabilit de comun acord cu medicul;

c)      minorii pot primi vizite si pachete la intervale de timp mai scurte si in cantitati mai mari decat condamnatii majori;

d)      vor fi facilitate contactele cu familia, precum si cu reprezentantii organismului special pentru asistenta si reintegrare sociala a minorilor si a institutiilor de educatie cultural-stiintifica de caritate. Minorii vor avea, de regula, o tinuta de sport;

In privinta scolarizarii si calificarii profesionale in prezent se prevad urmatoarele obligatii:

a)      condamnatii minori care nu au absolvit ciclurile de invatamant obligatoriu sunt obligati sa urmeze cursurile organizate in cadrul penitenciarului;

b)      ceilalti minori care nu au o calificare si se apreciaza ca este necesar sa se califice, sunt obligati sa urmeze formele de calificare sau recalificare organizate in penitenciar;

Munca in cadrul unei pedepse privative de libertate constituie un element pozitiv, in sensul ca ajuta la mentinerea sanatatii fizice si psihice (capacitate intelectuala, vointa) care apoi va ajuta la integrarea in munca si posibilitatea castigarii existentei prin munca proprie.

Potrivit art. 57 din Legea nr. 275/2006, minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 15 ani, pot presta o munca potrivita de dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele lor, numai la cererea acestora si cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legalo, daca nu le este periclitata sanatatea [alin. (3)], iar minorii condamnati la pedepse privative de libertate, care au implinit varsta de 16 ani, pot presa o munca, numai la cererea acestora [alin. (4)].

Minorii condamnati la pedepse privative de libertate nu pot presta munca in timpul noptii sau in locuri vatamatoare, periculoase ori care prezinta un grad de risc pentru sanatatea sau integritatea persoanelor condamnate ori pentru dezvoltarea minorilor condamnati.



Durata programului de munca nu poate depasi 6 ore pe zi si 30 de ore pe saptamana.

In privinta drepturilor la retributia muncii minorilor, se precizeaza ca se aplica dispozitiile legale in materie (30% din retributia ce li se cuvine). De asemenea, daca unii minori cauzeaza in timpul muncii unele pagube materiale, obligatia de reparare a acestora le revine si lor.

Amintim si dispozitiile legale privind valorificarea unor drepturi in momentul liberarii, ca si unele drepturi ce apar dupa liberare, de exemplu: asistenta ce trebuie acordata cu privire la incadrarea in munca, precum si asistenta postpenala mai larga, cea cu privire la integrarea sociala; toate acestea se vor rezolva potrivit normelor legale.

O componenta importanta a regimului penitenciar al condamnatilor minori o constituie actiunea de educare si reeducare ce trebuie dusa in timpul executarii pedepsei. Despre educatie se trateaza in art. 67 din Legea nr. 275/2006.

De asemenea in Regulamentul de aplicare a Lefii nr. 275/2006, tratamentul minorilor, educatia minorilor sunt reglementate indeaproape.

Ceea ce se subliniaza in dispozitiile privind actiunea de educare a minorilor este, in primul rand, caracterul stiintific al acestei actiuni, in sensul ca trebuie sa se duca o munca de cunoastere a minorilor sub aspecte fizice si psihice, dar si sub aspecte sociale, familiale, la nivel de instructie si cultura. In functie de aceste elemente se va trasa un program de educatie al condamnatilor minori, prezentandu-se o individualizare reala a actiunii de educare, pe baza analizarii si examinarii personalitatii condamnatului minor, actiuni duse de specialisti (medici, psihologic, educatori, etc.).

In sfarsit, educarea trebuie sa aiba la baza notarile si concluziile specialistilor cu comisia de specialisti si consemnate trimestrial in fise individuale – obligatorii – ale condamnatilor minori.

Mijloacele de educare sunt multiple, legea reglementand actiuni educative organizate de personalul de specialitate, anume educatorii, psihologii, juristi, profesorii, invatatorii, etc., atitudinea si contributia educativa trebuind sa apartina personalului de specialitate si de supraveghere al penitenciarului, medicilor penitenciarului, in asa fel incat sa se creeze un climat exigent sub raportul moralei, necesara in orice societate. In zilele noastre insa, un rol educativ important il au mijloacele de informare in masa, radio, televiziunea, cinematograful. Programele de transmisie radio si TV, prin continutul lor bine alcatuit, pot influenta pe condamnatii minori.

In ceea ce priveste ridicarea nivelului cultural, al nivelului de cunostinte al condamnatilor minori, aceasta este o obligatie importanta ce revine administratiei penitenciarului, fiind multi condamnati minori, indeosebi cei in varsta de 14-16 ani, dar multi si in varsta de 16-18 ani, nu au un nivel de instructie, de cunostinte, de cultura. Ei se afla intr-un proces de dezvoltare, de formare nedefinitiva. Unii nu au scoala elementara terminata. Nu au cunostinte elementare despre munca, despre comportarea necesara in societate, nu au cunostinte si atitudini morale elementare.

Nu au cunostinte elementare despre legi si respectarea legilor. Pentru toate aceste motive, condamnatii minori trebuie supusi nu numai scolarizarii, dar si unui proces intens de instructie si ridicare a nivelului lor de cultura elementara, fara de care nu exista respect fata de valorile sociale primare – respect fata de ceilalti membri ai societatii, respect fata de bunuri, fata de societate in sine.

In sfarsit trebuie amintita si parghia recompenselor si sanctiunilor disciplinare, componente necesare ale regimului penitenciar si ale executarii pedepselor privative de libertate. Fata de condamnatii minori se vor lua si folosi, cu precadere, mijloacele educative, instructive, munca si calificare profesionala. In cazurile in care acestea nu sunt suficiente si eficace, este necesar sa se aplice si mijloace de stimulare cum sunt premiile, recompensele, etc.

Dar mai dificila devine aceasta activitate in privinta condamnatilor minori indisciplinati, care nu muncesc, care comit mereu acte de incalcare a obligatiilor ce le revin in timpul executarii pedepsei inchisorii, fata de acestea fiind necesar sa se aplice masuri disciplinare, precum avertismentele, ridicarea unor drepturi si chiar izolarea, In proiect se prevede ca fata de condamnatii minori, sanctiunile disciplinare trebuie aplicate cu multa grija, in limite absolut necesare.

Toate aceste demersuri si eforturi intreprinse de administratia penitenciara au in mod constant in vedere necesitatea cunoasterii temeinice a minorului privat de libertate – activitate ce se afla permanent in atentia specialistilor din cadrul serviciilor de educatie si asistenta psihosociala si continuand pe tot parcursul executarii pedepsei prin inducerea in diverse programe educative, terapeutice sau de asistare sociala specifice si adaptate la aceasta categorie de persoane.



Principiile Directivei de la Riyad din 1990

E. Garcia Mendez, Principalele probleme referitoare la copiii aflati in detentia, Revista penitenciara nr. 3-4/1995, p.25.






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1250
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site