Scrigroup - Documente si articole

Username / Parola inexistente      

Home Documente Upload Resurse Alte limbi doc  


AdministratieDrept


Personalul auxiliar de specialitate

Drept

+ Font mai mare | - Font mai mic



DOCUMENTE SIMILARE

Trimite pe Messenger
APARAREA DREPTURILOR DE AUTOR SI A DREPTURILOR CONEXE
EFECTELE CONTRACTULUI DE LOCATIUNE
INVENTIA - OBIECTUL SI SUBIECTUL PROTECTIEI LEGII
Notiunea contractului individual de munca
IZVOARELE DE DREPT
Combinatia informativ-operativa
DREPT CIVIL - CONTRACTE SPECIALE test grila
ACTIUNEA NORMEI JURIDICE IN TIMP
EVOLUTIA FENOMENULUI INTERN SI INTERNATIONAL
ACORD DE CONSULTANTA


Personalul auxiliar de specialitate.

Toate instantele judecatoresti si parchetele au in structura lor urmatoarele compatimente registratura, grefa, arhiva, biroul de informare si relatii publice si biblioteca.

Aceste structuri nu participa in mod direct la infaptuirea actului de justitie, dar prin atributiile lor, stabilite prin Regulamentul de ordine interioara, au un rol important in infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti. Astfel, potrivit legii, grefierii participa la sedintele de judecata si la efectuarea actelor de urmarire penala in scopul consemnarii operatiilor realizate in cadrul procedurii judiciare.




Sectiunea Ministerul Public.

Potrivit Constitutiei Romaniei, in activitatea judiciara, Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor. Ministerul Public isi desfasoara activitatea prin procurori constituiti in parchete.

Natura juridica a Ministerului Public a fost obiectul unor permanente controverse. Opiniile exprimate in literatura de specialitate au oscilat intre a incadra Ministerul Public in categoria organismelor care exercita puterea judecatoreasca si a plasa aceasta autoritate in zona executivului. Prima opinie se intemeiaza pe asezarea topografica a institutiei in Constitutie, in capitolul denumit ,,Autoritatea judecatoreasca,,. Aceasta opinie nu poate fi acceptata, deoarece potrivit Constitutiei procurorii isi desfasoara activitatea sub autoritatea ministrului justitiei, ceea ce face incompatibila institutia cu atributele necesare pentru infaptuirea justitiei, adica independenta totala de orice putere a statului. In plus, plasarea Ministerului Public intre organismele care exercita puterea judecatoreasca ar fi contrara dispozitiilor constitutionale potrivit carora ,,puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitiesi de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege,,.

In realitate, rolul Ministerului Public este in stransa conexiune cu activitatea de infaptuire a justitiei in cauze penale si civile, dar procurorii nu au aptitudinea de a solutiona conflicte ivite in viata sociala, aceasta atributie revenind exclusiv instantelor judecatoresti.

1. Organizarea Ministerului Public.

Parchetul reprezinta structura organizatorica a Ministerului Public. Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet. De asemenea, pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza un parchet condus de un procuror general.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura lor sectii conduse de procurori sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor pot functiona birouri conduse de procurori sefi. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura lor si cate o sectie pentru minori si familie.

1.1. Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct, un adjunct si 3 procurori consilieri. Procurorul general al Parchetului de langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori inspectori, controlul asupra tuturor parchetelor. El reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelate autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.

In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public. Acest organism este constituit procurorul general, prim-adjunctul, adjunctul si consilierii acestuia, procurorii sefi de sectie, procurorul inspector sef si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.

Asa cum rezulta din cele de mai sus, legea reglementeaza existenta unui organism larg reprezentativ la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, respectiv adunarea generala a procurorilor. Aceasta se convoaca de procurorul general, anual sau ori de cate ori este necesar. Competentele acestzui organism sunt stabilite prin asemanare cu cele pe cre le detin adunarile generale ale judecatorilor in cadrul instantelor judecatoresti.

1.2. Departamentul National Anticoruptie.

Parchetul National Anticorupti reprezinta o structura autonoma in cadrul Ministerului Public,    fiind specializat in combaterea infractiunilor de coruptie. Departamentul are personalitate juridica.

Activitatea acestui organism este coordonata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Departamentul National Anticoruptie este condus de un procuror sef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi procurori adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Asupra problemelor generale de conducere ale depatamentului decide colegiul de conducere, constituit din procurorul sef, adjunctii si 5 procurori alesi de adunarea generala.

Adunarea generala a procurorilor Departamentului National Anticoruptie se convoaca de procurorul general al acestui parchet, anula sau ori de cate ori este necesar si are competentele similare cu cele prevazute de lege pentru adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

1.3. Parchetele de pe langa curtile de apel, tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii.

Parchele sunt constituite pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie. Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au personalitate juridica.

Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali in timp ce parchetele de pe langa tribunale si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.

In cadrul fiecarui parchet functioneaza cate un colegiu de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor si care are in componenta procurori care detin functii de nivelul celor prevazute de lege pentru colegiile de conducere ale instantelor judecatoresti. In mod asemanator, in cadrul parchetelor functioneaza adunarile generale ale procurorilor, cu competente similare cu cele ale adunarilor generale ale judecatorilor.



2. Functionarea si atributiile Ministerului Public.

2.1. Principiile functionarii Ministerului Public.

Procurorii iti desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierahic.

Controlul ierarhic, specific activitatii procurorilor, consta in faptul ca dispozitiile procurorului ierarhic superior, date in scris si in conformitate cu legea, sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. Procurorii din fiecare parchet sunt subordonati conducatorului parchetului respectiv iar conducatorul unui parchet este subordonat conducatorului parchetului ierarhic superior din aceeasi circumscriptie.

Cu toate ca subordonarea ierarhica este o caracteristica a activitatii procurorilor, legea prevede ca in ce priveste solutiile dispuse, procurorul este autonom. In acest sens, se prevede ca procurorul este liber sa prezinte in instanta concluziile pe care le considera intemeiate, tinand seama de probele administrate in cauza.

Pe langa controlul ierarhic exercitat in cadrul Ministerului Public, legea reglementeaza si controlul ministrului justitiei. Potrivit art.66 din Legea nr.304/2004, ministrul justitiei, cand considera necesar, din initiativa proprie sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori inspectori din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, din Parchetul National Anticoruptie, din parchetele de pe langa curtile de apel sau alti procurori delegati.

Controlul exercitat de ministrul justitiei consta in verificarea modului in care se desfasoara raporturile de serviiu cu justitiabilii si cu celelalte persoane implicate in lucrarile de competenta parchetelor. In cadrul atributiilor sale, ministrul justitiei poate sa ceara procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie sau dupa caz, procurorului general al Parchetului National Anticoruptie informari asupra activitatii parchetelor si sa dea indrumari scrise cu privire la masurile ce trebuie luate pentru prevenirea si combaterea criminalitatii.

2.2. Atributiile Ministerului Public.

Atributiile procurorilor se manifesta in principal in materie penala, rolul acestora in procesul civil fiind diminuat.

Potrivit dispozitiilor legale, procurorii au urmatoarele atributii

a.            efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege si participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;

b.           conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala[1];

c.            sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale;

d.           exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege[2];

e.            participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata[3];



f.             exercita caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti;

g.            apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;

h.            actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;

i.              studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;

j.             exercita orice alte atributii prevazute de lege.



Potrivit legii, organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala, in mod nemijlocit, sub conducerea si supravegherea procurorului, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile acestuia.

Potrivit art.45 alin.1 din Codul de procedura civila, Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Legea contenciosului administrativ, nr.554/2004, prevede ca atunci cand Ministerul Public apreciaza ca, prin excesul de putere, concretizat in emiterea unui act administrativ normativ, se vatama un interes public, va sesiza instanta de contencios administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.

Potrivit art.64 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciara, procurorul participa la sedintele de judecata, in conditiile legii, si are rol activ in aflarea adevarului. In procesele penale, la sedinta de judecata, poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau alt procuror desemnat de conducatorul parchetului.

Potrivit art.45 alin.3 din Codul de procedura civila, procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca apreciaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Sunt cazuri expres prevazute de lege cand participarea procurorului la procesul civil este obligatoriei, absenta sa atragand nulitatea hotararii judecatoresti pronuntate in aceste conditii ( cererea privind punerea sub interdictie a unei persoane, judecarea cererilor de expropriere, judecarea apelului sau recursului declarat in materia desenelor si modelelor industriale, etc. ).   






Politica de confidentialitate



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 840
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved

Distribuie URL

Adauga cod HTML in site