Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
AdministratieDrept


Planificarea masurilor informativ-operative, de cercetare si criminalistice

Drept



+ Font mai mare | - Font mai mic



Planificarea masurilor informativ-operative, de cercetare si criminalistice

Planificarea activitatilor informativ-operative constituie materializarea procesului de organizare si proiectare a strategiei ce urmeaza a fi dezbatute in cadrul muncii informativ-operative de descoperire a autorilor (autorului).



Astfel, pornind de la o prezentare a situatiei de fapt, se contureaza principalele elemente ale planului: ipotezele, apoi corelativ si subordonat acestora, cercul de banuiti si, in continuare, masurile informativ-operative ce se impun a fi intreprinse pentru verificarea ipotezelor respective si a persoanelor incluse in cercul de banuiti.

Activitatile ce urmeaza sa se desfasoare in dosarele cu autori neidentificati, constau in executarea sarcinilor prevazute in planul de masuri informativ-operative conceput si se desfasoara in doua principale directii: identificarea de noi elemente suspecte care vor fi incluse in cercul de banuiti si apoi verificarea, lucrarea informativ-operativa pana la identificarea celui care este autorul.

In majoritatea cauzelor este posibil ca, prin masurile informativ-operative intreprinse, sa fie identificate inca de la inceput elementele suspecte din care fac parte si autorii.

In cele mai dificile cauze insa, autorii nu sunt indexati in randul elementelor suspecte introduse la inceput in cercul de banuiti si astfel, o data cu verificarea si scoaterea lor din cercul de banuiti, se impune identificarea si introducerea altora. In continuare se va proceda, tot asa, la verificarea, incadrarea si supravegherea informativ-operativa, pana se va ajunge la persoana care a comis fapta.

Pentru a se ajunge la identificarea faptuitorului activitatile planificate a se executa trebuie sa se bazeze pe ipotezele formulate, iar acestea, la randul lor, pe datele concrete ale cazului, cunoscute pana la momentul respectiv .



Metodele, mijloacele si procedeele specifice care se folosesc au ca obiectiv verificarea acestor ipoteze si a persoanelor suspecte astfel incat, prin eliminare, si din aproape in aproape, ipotezele cad una cate una, cercul de banuiti se restrange intrucat sunt eliminate persoanele in legatura cu care se constata ca in mod cert nu au legatura cu fapta si, pana la urma, se ajunge la autor.

Dupa identificarea autorului, problema finalizarii actiunii judiciare devine o problema mai mult sau mai putin de rutina, in functie de ipostaza si de reactia acestuia pe de o parte, iar pe de alta parte de concludenta materialului probator care sa demonstreze ca el este cel care a comis fapta.

Daca faptuitorul se sustrage urmaririi penale, se pune problema darii in urmarire, gasirii locului unde se afla si prinderii (capturarii), iar in functie de imprejurarile concrete, procurorul, la propunerea politiei, va dispune arestarea acestuia.

In cazul in care pentru fapta comisa este dovedita identitatea faptuitorului si vinovatia acestuia, politia redacteaza un referat de terminare a urmaririi penale pe care, impreuna cu tot materialul referitor la fapta (sesizarea si toate actele de urmarire penala) se inainteaza parchetului pentru a se intocmi rechizitoriul prin care se sesizeaza instanta de judecata.




Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 1532
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved